Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 989/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 989/2015 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 22-10-2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL A. I.
SECTIA PENALA SI PENTRU CAUZE CU MINORI
Dosar nr._
DECIZIA PENALĂ Nr. 989/A/2015
Ședința publică de la 22 Octombrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: M. E. C.
Judecător: E. B.
Grefier: I. M.
Ministerul Public – P. de pe lângă Curtea de Apel A. I. a fost reprezentat de procuror A. P.
Pe rol se află soluționarea apelului declarat de inculpatul P. D. G. împotriva sentinței penale nr. 21/02.04.2015 pronunțată de Judecătoria Săliște în dosarul penal nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul apelant P. D. G., asistat de apărătoarea sa aleasă, avocata S. L..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța îi aduce la cunoștință inculpatului apelant P. D. G. că are dreptul de a da declarație în cauză.
Întrebat fiind de către instanță, inculpatul apelant P. D. G. arată că își menține declarațiile date în cauză și nu înțelege să facă precizări suplimentare.
Instanța constată că nu sunt cereri de formulat, împrejurare față de care acordă cuvântul în dezbateri.
Avocata S. L., apărătoare aleasă a inculpatului apelant P. D. G., solicită admiterea apelului, desființarea sentinței penale nr. 21/2015 a Judecătoriei Săliște, iar în rejudecare, după reanalizarea întregului material probator, achitarea inculpatului P. D. G. în temeiul dispozițiilor art. 17 alin. 2) C.pr.pen. raportat la art. 16 alin. 1) lit. a) C.pr.pen., întrucât atât în faza de urmărire penală, cât și în fața instanței inculpatul a arătat că nu el a condus autoturismul.
Apărătoarea învederează că declarațiile martorilor audiați în cauză conduc la concluzia că inculpatul nu se face vinovat de săvârșirea vreunei infracțiuni.
Apărătoarea arată că martora R. L. a precizat că numitul S. s-a urcat la volanul mașinii, aspect confirmat și de martora G., care a declarat că S. C. a condus autoturismul.
De asemenea, apărătoarea arată că martorul N. R., dar și alți martori, au văzut momentul în care S. s-a dat jos de la volanul mașinii, după ce a condus-o, inculpatul călătorind pe bancheta din dreapta șoferului.
Astfel, apărătoarea arată că în cauză există probe suficiente din care rezultă că inculpatul P. D. G. nu a condus autoturismul.
Concluzionând, apărătoarea susține că se impune achitarea inculpatului, având în vedere că nu se poate dovedi cu exactitate vinovăția acestuia.
Reprezentanta Parchetului solicită respingerea ca nefondat a apelului declarat de inculpatul P. D. G. și menținerea sentinței penale atacate, precizând că probele administrate în faza de urmărire penală și în fața primei instanțe sunt suficiente pentru a demonstra că inculpatul a săvârșit faptele deduse judecății, cu trimitere la procesul-verbal de constatare a infracțiunii care se coroborează cu declarațiile martorilor care au fost audiați, mai precis martorii S., S. I., etc..
Reprezentanta Parchetului arată că martorul S. a precizat în mod cert că nu el este persoana care a condus autoturismul respectiv și că inculpatul este cel care i-a propus să susțină această variantă.
De asemenea, reprezentanta Parchetului arată că există și declarațiile martorilor N. R. și T. C. care au arătat că inculpatul a fost persoana care le-a solicitat să dea declarații mincinoase în fața organelor judiciare, în sensul de a preciza că l-ar fi văzut pe martorul S. ca fiind cel care a condus autoturismul și în nici un caz nu inculpatul.
Reprezentanta Parchetului consideră că probele care au fost administrate în acuzare sunt suficiente, martorii au fost preciși în declarațiile lor, nu s-au contrazis, iar toate acestea dovedesc săvârșirea infracțiunilor.
Inculpatul apelant P. D. G., având ultimul cuvânt, solicită admiterea apelului, precizând că nu este vinovat.
CURTEA DE APEL
Asupra apelului penal de față,
Prin sentința penală nr.21/2015 pronunțată de Judecătoria Săliște în dosar_ s-a dispus în temeiul art.. 386 C.pr.pen. respingerea cererii de schimbarea a încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatului, respectiv din infracțiunea prev. de art. 87 alin 1 OUG 195/2002 în infracțiunea prev. de art.. 336 alin 1 N.C.pen. și a două infracțiuni prev. de art. 25 rap. la art. 260 alin 1 C.pen. vechi cu aplicarea art.. 33, lit. a, C.pen. în două infracțiuni prev. de art.. 47, rap. la art.273 alin. 1 C.pen. nou, cu aplicarea art. 38, alin. 1 N.C.pen. și art. 5 N.C.pen.
În baza art. 87 alin 1 OUG 195/2002 cu aplicarea art. 5 N.C.pen., a fost condamnat inculpatul P. D. G. fiul lui V. și M., născut la data de 22.07.1975 în loc C., jud. O., cu domiciliul în orașul Miercurea Sibiului, ., jud. Sibiu, cetățean român, studii gimnaziale și școala profesională, necăsătorit, un copil minor, posesor CI . nr.A_ CNP_,
-la o pedeapsă de 1(un)an și 2(două)luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală;
În baza art. 25 rap la art. 260 alin 1 VCpen a fost condamnat inculpatul:
-la două pedepse de câte 1(un) an închisoare, pentru săvârșirea a două infracțiuni de instigare la mărturie mincinoasă ;
În baza art. 33 lit. b din vechiul Cp, cu aplicarea art. 5 NCp, s-a constatat că infracțiunile reținute în sarcina inculpatului se află în concurs real.
În temeiul art. 33 lit. a coroborat cu art. 34 lit. b din vechiul Cp, cu aplicarea art. 5 NCp, au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului prin prezenta, urmând ca inculpatul să execute doar pedeapsa închisorii de 1 an și 2 luni.
În temeiul art.12 alin. 1 din Legea nr. 187/2012 de punere în aplicare a Noului Cod penal, s-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 71 din vechiul Cp și au fost interzise inculpatului ca pedepse accesorii drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b din vechiul Cp, și anume:
- dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice;
- dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.
În baza art. 861 alin. 1 Cp cu aplicarea art. 5 N.C.pen. și art. 15 Legea 187/2012 s-a suspendat executarea pedepsei sub supraveghere pe o durată de 3 ani și două luni, termen de încercare stabilit în condițiile art. 862 Cpen.
În baza art. 863 alin. 1 Cpen. pe durata termenului de încercare al suspendării executării pedepselor sub supraveghere inculpatul a fost obligat să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
- se va prezenta ori de câte ori va fi solicitat la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Sibiu
- va anunța, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
- va comunica și va justifica schimbarea locului de muncă și
- va comunica informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.
În baza art. 863 C.p datele privitoare la literele a, b, c, d se vor comunica Serviciului de Probațiune din cadrul Tribunalului Sibiu.
În baza art..359 C.p.p. raportat la 864 raportat la art. 15 legea 187/2012 C.p. s-a atras atenția inculpatului asupra cauzelor de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere în caz de nerespectare a măsurilor și obligațiilor dispuse prin prezenta hotărâre.
În baza art.71 al.5 C.p. cu aplicarea art. 5 NCpen pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii s-a suspendat și executarea pedepsei accesorii.
În temeiul art.272 Cpp, art. 274 alin. 1 Cpp a fost obligat inculpatul la plata sumei de 500 lei, reprezentând cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 250 cheltuieli judiciare în faza de urmărire penală.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut următoarele considerente:
Sub numărul_ s-a înregistrat rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Săliște prin care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului P. D. G. fiul lui V. și M., născut la data de 22.07.1975 în loc C., jud. O., cu domiciliul în orașul Miercurea Sibiului, ., jud. Sibiu, cetățean român, studii gimnaziale și școala profesională, necăsătorit, un copil minor, posesor CI . nr. A_ CNP_, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având o îmbibație alcoolică peste limita legală, și a două infracțiuni pentru instigare la mărturie mincinoasă și față de care s-a început urmărirea penală la datele de 11.04.2013 și 23.09.2013 prev. de art. 87 alin.1 din OUG nr. 195/2002 rep. și modificată și completările ulterioare și art. 25 raportat la art.260 alin.1 C.p. toate cu aplicarea art. 33 lit.a C.p.
În actul de sesizare s-a reținut, că la data de 14.10.2013, în jurul orei 19.00, lucrătorii de poliție din cadrul Inspectoratului Județean de Poliție Sibiu, Serviciul Poliției Rutiere au îndeplinit serviciul de supraveghere și control al traficului rutier pe DN 1 la km. 343, în fața restaurantului RIN de la . localitatea Miercurea Sibiului și din acest loc au executat semnal regulamentar de oprire în trafic pentru autovehiculul marca Ford cu număr de înmatriculare_, care circula din direcția Sibiu spre S.. Conducătorul autoturismului nu s-a supus semnalului și nu a oprit, astfel că echipajul de poliție a procedat la urmărire, pe DN 1, prin localitatea Miercurea Sibiului, iar la prima intersecție șoferul auvehiculului a virat la dreapta pe ., ce face legătura cu localitatea învecinată care este denumită potrivit străzii - Apoldu de Jos. În dreptul imobilului cu nr. 22 a oprit brusc și a coborât din mașină și a continuat să se îndepărteze în fugă pe stradă. S-a procedat în continuare la urmărirea conducătorului autoturismului, iar după 20 de metri a fost prins, imobilizat și condus la mașina în care se afla celălalt lucrător de poliție ce făcea part.e din echipaj.
Procedându-se la legitimarea conducătorului autovehiculului, acesta a declarat că se numește P. D.-G. și efectuându-se apoi verificări în vederea identificării lui prin intermediul Dispeceratului IPJ Sibiu i-au fost communicate toate datele menționate în procesul verbal de constatare a infracțiunii flagrante. Întrucât emana miros de alcool, a fost informat că urmează a fi testat cu aparatul etilotest, însă a refuzat, după care a fost condus la Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu unde i s-a recoltat la ora 20.35 o probă de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei determinându-se o îmbibație alcoolică de 1, 60 g‰ alcool pur în sânge.
Cu ocazia efectuării urmăririi penale în această cauză, învinuitul P. D. G., pentru a evita tragere sa la răspundere penală pentru fapta săvârșită, la data de 03.12.2012, s-a întâlnit cu doi cunoscuți de-ai săi, N. R. N. și T. C. D., pe ultimul luându-l de la domiciliu, cerându-le, pe drum, până să ajungă la Săliște, să dea declarații mincinoase în fața organelor de urmărire penală, în sensul că la 14.10.2012 s-ar fi aflat la volanul autoturismului său marca Ford numitul S. C.-C..
Astfel, în data de 03.12.2012, învinuitul P. D.-G. a prezentat la sediul Parchetului de pe lângă Judecătoria Săliște, pentru a fi audiați ca martori, pe numiții T. C. D. și N. R. N., ambii dând declarații olografe cum că la data de 14.10.2012, a condus autoturismul inculpatului, numitul S. C. C..
În timp ce martorul mincinos N. R.-N. s-a descurcat destul de bine, deoarece în cele declarate a precizat în mod expres că a văzut când a oprit o mașină vișinie cu numere de A. din care a coborât de la volan o persoană descriind-o ca fiind „un băiat blond înalt”, despre care susține că a aflat de la copilul învinuitului că i se zice „L.”, iar pe P. D. l-a văzut coborând din partea dreaptă, martorul T. C. D. nu l-a văzut personal pe S. coborând de la volanul vreunei mașini, nici nu a văzut mașina cu care venise acesta cu P., ci doar a auzit conversația dintre „L.” și M. I..
Audiat fiind martorul S. C.-C., acesta a declarat că P. i-a propus să spună, la procuror, cu ocazia audierii, că în 14.10.2012 au fost împreună după țigări și că ar fi condus el, dar nu a fost de acord cu solicitarea lui.
Martorul T. C. D. temându-se de consecințele faptei sale, dându-și seama că a fost necredibil în ceea ce a declarat în data 03.12.2012 și fiind citat pentru a fi audiat pe formular înseriat și pentru a i se aduce la cunoștință învinuirea de a fi comis cu acea ocazie infracțiunea de mărturie mincinoasă față de cele declarate, în data de 23.09.2013, a retractat totul spunând cum a fost determinat el și celălalt martor, N. R., să mintă. Spunând în această a doua declarație că nici nu l-a întâlnit în 14.10.2012 pe învinuitul P. D.-G..
Deși a fost citat în repetate rânduri martorul N. R. nu s-a mai prezentat la audiere, din cercetările efectuate de poliție a reieșit că este plecat de la domiciliu.
Faptul că învinuitul se afla la volanul autoturismului rezultă și din declarațiile celorlalți martori, S. I. care relatează că l-a văzut doar pe acesta pe stradă, când lucrătorii de poliție discutau cu el, așa aflând că nu a oprit la semnalul regulamentar, iar în prezența lui l-a auzit într-adevăr că nu recunoștea că a condus, dar nu a precizat atunci niciun nume pentru șoferul care l-ar fi adus în Miercurea Sibiului, iar din relatările martorilor M. L.-I. și S. C. C. rezultă în mod clar toate încercările învinuitului de a instiga cât mai multe persoane să depună mărturie mincinoasă în favoarea sa, respectiv să declare că șoferul mașinii a fost în data de 14.10.2012, martorul din urmă.
Audiat învinuitul P. D., atât ca autor al infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală cât și ca instigator ai martorilor N. R. N. și T. C. D. la infracțiunea de mărturie mincinoasă, a păstrat aceeași atitudine nesinceră.
Situația de fapt expusă mai sus, a fost reținută pe baza următoarelor mijloace de probă: procesul verbal de constatare a infracțiunii flagrante din data de 14.12.2012 (f. nr. 8), în care au fost descrise toate fazele la care a recurs învinuitul pentru a se sustrage de la constatarea infracțiunii pe care o comisese și de la identificarea lui; declarațiile de mart.ori date de mai multe persoane prezente în autocarul cu care care înv. M. E. a avut incidentul din data de 06.12.2010 și care îl recunosc pe acesta ca autor al faptelor de la acea dată și implicit demonstrează prezența acestuia în Sibiu în jurul orelor 16.00-17.00, respectiv pe DN1: N. S. M. (f. nr. 39-40), S. L. (f. nr. 41-42), G. A. (f. nr. 43-44); declarația olografă a martorului T. C. D. care arată că a fost instigat în dimineața de 03.12.2012, pe drum când era transportat la sediul Parchetului de pe lângă Judecătoria Săliște unde urma a fi audiat în calitate de mart.or de către procuror la propunerea învinuitului instigator, care nu se coroborează cu cele declarate de martorul obiectiv cu referire la persoanele aflate pe stradă, iluminare și modul cum se manifesta minorul R. G. D.-fiu al învinuitului, precum și declarațiile de retractare atât olografă cât și pe formular înseriat în care recunoaște că a mințit la solicitarea învinuitului P. D. pentru că se temea de el. (f. nr. 10-12); declarația olografă, mincinoasă a martorului N. R.-N. (f. nr. 9), care prin cele declarate respectiv că de la volanul autoturismului a coborât „un tânăr înalt și blond” și l-a auzit pe minorul R. că i se adresa cu apelativul „L.”, detaliile date de cei doi mart.ori mincinoși fiind plăsmuite de fiecare dintre ei și prin aceasta, pe amănunte nefiind concordante și contrazicându-se. (f. nr. 9); declarațiille martorului S. care relatează că fără a avea mart.ori la discuția cu învinuitul, acesta i-a propus să mintă pentru el că ar fi condus mașina lui în 14.10.2012, martorul nedând curs solicitării (f. nr. 13-14); martorul S. I. care a auzit discuția dintre lucrătorii de poliție și învinuit din care rezulta că nu a oprit la semnalul regulamentar al polițiștilor fiind urmărit și că a refuzat testarea cu aparatul etilotest afirmând că nu el a condus autoturismul. (f. nr. 15); martorul M. L. I. care arată că învinuitul l-a contactat și pe fiul lui, M. I. și ia cerut săi fie mart.or în cauza de față și să declare că el a fost cel ce a condus în 14.10.2012, și fiind refuzat a recurs la al numi pe S. C. (f. nr. 16); declarația martorului minor R. G.-D., fiul învinuitului P. D.-G., în vârstă de 12 ani și care prezintă versiunea identică cu a tatălui (f. nr. 17); declarațiile învinuitului P. D.-G. integral nesincere ( nr. 18-20). Totodată, rechizitoriul cuprinde datele referitoare la faptă, încadrarea juridică, la profilul moral și de personalitate al inculpatului, la actele de urmărire penală efectuate, la trimiterea în judecată și cheltuielile judiciare.
În fața instanței, au fost reaudiați inculpatul împreună cu martorii R. G. D., R. L., G. A. R., S. I., N. R., M. L. I., M. I., cu excepția martorilor T. C. D. și S. C. care, cu toate eforturile instanței, nu au fost identificați la domiciliile acestora și nici la locurile indicate de reprezentanții parchetului.
Din ansamblul probelor administrate, instanța și-a format convingerea că inculpatul P. a condus autoturismul în momentul în care a fost depistat de organele de poliție. Așa cum am arătat din declarațiile martorilor audiați în fața organelor de urmărire penală, respectiv T. C. D., S. C. precum și M. L. I. a rezultat că inculpatul a încercat pe diverse căi să determine martorii să declare că numitul S. C. a condus autoturismul în acea seară .și să inoculeze această idee. Mai mult, din raportul agentului constatator coroborat cu declarația martorului S. I., nu rezultă că împreună cu inculpatul s-ar fi mai aflat încă o persoană în afară de fiul său minor al acestuia, iar martorul S. nu confirmă această împrejurare, mai mult a arătat că inculpatul l-a rugat să declare în acest sens, ceea ce ne face să opinăm ca inculpatul în acea seară a condus autoturismul și speriat că se afla sub influența băuturilor alcoolice a refuzat să oprească la semnalul agentului constatator. Toată această stare de fapt se coroborează inculpatul a încercat să aducă în apărare ca martori soția și o vecină care au declarat că l-au văzut pe S. că s-a urcat la volanul autoturismului, aceste declarații le apreciem ca subiective și nesincere raportat și la declarația martorului S. care nu confirmă aceste împrejurări .Mai mult, apreciem ca nesinceră și declarația martorului N. R. care susține că s-ar fi aflat pe stradă în momentul în care agenții de poliție l-au oprit și imobilizat, deși martorul S. I., a asistat la discuțiile polițiștilor cu inculpatul, afirmă c nu a văzut alte persoane, .De asemenea, martorul N. R. susține că a putu observa totul datorită faptului că iluminatul stradal funcționa, însă acesta din urmă a susținut dimpotrivă, că acesta nu funcționa, era întuneric .Totodată, martorul N. R. susține că nu îl cunoaște pe T. C. D., deși aceștia au dat declarații în acea zi la P. și rezultă din probele administrate că au fost însoțiți de inculpat .De asemenea, martorii se contrazic, iar declarațiile acestora ridică suspiciuni, deși martorul M. L. I., tatăl martorului M. I., a declarat că inculpatul l-a sunat și l-a rugat pe fiul său să declare că el a condus autoturismul în acea seară, martorul M. I. în fața instanței nu mai recunoaște, iar pentru a fi audiat în fața instanței,, inițial, acesta a refuzat primirea citației, iar ulterior, a fost nevoie de aducerea lui cu mandat, în fața instanței atât martorul M. I. cât și martorul R. N., având o atitudine rezervată, refuzând să răspundă la anumite întrebări, susținând că nu cunosc anumite aspecte.
Astfel, față de întregul probatoriu administrat, apreciem că inculpatul de face vinovat de comiterea faptelor reținute în sarcina sa prin rechizitoriu .
În drept, fapta inculpatului P. D. G., care în data de 14.10.2012 a condus un autovehicul marca Ford cu nr de înmatriculare_ pe drumurile publice, având o îmbibație alcoolică de 1, 60g/l alcool pur în sânge, întrunește atât sub aspect obiectiv cât și subiectiv, elementele constitutive ale infracțiunii prev de art. 87 alin 1 din OUG 195/2002 R.
Fapta aceluiași inculpat care la data de 03.12.2012, pentru a evita tragerea la răspundere penală pentru infracțiunea anterior precizată, a determinat două persoane, cunoscuți de-ai săi, (N. R. N. și T. C. D. )să dea declarații mincinoase, respectiv cerându-le acestora să declare neadevărat că la data de 14.10.2012 au văzut pe martorul S. C. –C. că a coborât de la volanul autoturismului inculpatului, respectiv că a auzit discuții din care a rezultat că cel care a condus autoturismul din Dobârca până la locul opririi a fost martorul menționat (în condițiile în care autorul infracțiunii prev și ped de art. 87 alin 1 din OUG 195/2002, este inculpatul), persoanele în cauză trecând la săvârșirea faptei, respectiv reproducând în declarațiile date în fața organelor de urmărire penală cele susținute de inculpatul P., întrunesc atât sub aspect subiectiv cât și sub aspectul laturii obiective, elementele constitutive ale infracțiunii de instigare la mărturie mincinoasă prev și ped fiecare de art. 25 rap la art. 260 alin 1 Cpen vechi cu aplicarea art. 33 lit a Cpen .
Cererea de schimbare a încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatului, respectiv din infracțiunea prev. de art.. 87 alin 1 OUG 195/2002 în infracțiunea prev. de art.. 336 alin 1 N.C.pen. și a două infracțiuni prev. de art.. 25 rap. la art.. 260 alin 1 C.pen. vechi cu aplicarea art.. 33, lit. a, C.pen. în două infracțiuni prev. de art.. 47, rap. la art.. 273 alin. 1 C.pen. nou, cu aplicarea art.. 38, alin. 1 N.C.pen. și art.. 5 N.C.pen., a fost respinsă cu motivarea că deși pedepsele prevăzute de noul cod sunt mai mici, în ceea ce privește regimul sancționator este cu mult mai ușor, astfel că, legea penală mai favorabilă este codul penal vechi.
La individualizarea pedepsei la care aplicate inculpatului, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare, respectiv:
- limitele de pedeapsă prevăzute de textul incriminator pentru fapta săvârșită (închisoare de la 1 la 5 ani) gradul de pericol social concret al faptei: care este unul ridicat având în vedere faptul că fiind sub influența băuturilor alcoolice în timp ce conduce un autoturism pe drumurile publice, simțurile inculpatului sunt reduse astfel încât în orice moment este posibil să pună în pericol viața și altor persoane;
- modul de săvârșire al acesteia
- natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului: din analiza fișei de cazier judiciar a inculpatului rezultă că acesta a mai fost condamnat anterior însă pentru aceste infracțiuni termenul de reabilitare s-a împlinit
- conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal: inculpatul după săvârșirea infracțiunii deși nu a recunoscut fapta, a colaborat cu organele judiciare, s-a prezentat la fiecare termen la care a fost citat .
În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei aplicate instanța a apreciat, față de natura faptei și circumstanțele personale ale inculpatului, că scopul pedepsei va putea fi atins și fără privarea de libertate a acestuia, iar simpla pronunțare a pedepsei constituie un avertisment suficient pentru inculpat.
Prin urmare, în baza art. 861 alin. 1 Cp cu aplicarea art. 5 N.C.pen. și art. 15 Legea 187/2012 a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe o durată de 3 ani și două luni, termen de încercare stabilit în condițiile art. 862 Cpen.
În baza art. 863 alin. 1 Cpen. pe durata termenului de încercare al suspendării executării pedepselor sub supraveghere inculpatul a fost obligat să se supună măsurilor de supraveghere.
Împotriva acestei soluții a declarat apel inculpatul solicitând desființarea hotărârii și, în rejudecare, pronunțarea unei soluții de achitare. În dezvoltarea motivelor de apel s-a arătat că probele administrate în cauză nu au răsturnat prezumția de nevinovăție, mai mult există probe din care rezultă că cel care a condus autoturismul a fost martorul S. C. C..
Deliberând asupra apelului prin prisma motivelor invocate și, din oficiu, în limitele prevăzute de art. 417 alin.1 din Codul de procedură penală:
Instanța de fond a stabilit în temeiul probațiunii administrate în faza de urmărire penală și, nemijlocit în fața sa o stare de fapt corectă căreia i-a dat o încadrare juridică legală.
Din procesul verbal de constatare a infracțiunii flagrante - fila 3 dos.u.p. coroborate cu declarațiile martorului S. I. (fila -17 dos. u.p și fila 88 dosar fond) rezultă fără nici un dubiu că în data de 14 10 2013 inculpatul a fost urmărit în trafic în timp ce conducea autoturismul marca Ford cu nr. de înmatriculare_ iar după oprirea sa a încercat să se sustragă identificării și supunerii testării în vederea stabilirii alcoolemiei. Martorul a arătat cu claritate că nu se aflau alte persoane pe stradă la momentul prinderii inculpatului și nici o altă mașină.
În mod justificat instanța de fond a înlăturat declarațiile martorilor R. G. D., R. L. și G. A. R. – deoarece aceste nu au oferit date despre momentul săvârșirii faptei ci despre evenimente anterioare ori ulterioare.
Totodată declarațiile martorului N. R. au fost în mod justificat înlăturate din ansamblul probator întrucât nu se coroborează cu nici o altă probă.
În ce privește acuzația de instigare la săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă și aceasta a fost probată cu declarația martorului M. L. ( fia 16 dos.u.p și fila 90 dosar fond) și a martorilor S. C. C. și T. C. D..
În raport de aceste probe solicitarea inculpatului de pronunțare a unei soluții de achitare este vădit neîntemeiată.
Față de cele ce preced, în temeiul art.421 alin.1 pct.1 lit.b din Codul de procedură penală Curtea va respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul P. D. G. împotriva sentinței penale nr.21/02.04.2015 pronunțată de Judecătoria Sibiu în dosar penal nr._ .
În baza art. 275 al.2 C.pr.pen. obligă pe inculpat să plătească statului suma de 350 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în apel din care suma de 50 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu în cotă procentuală va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul P. D. G. împotriva sentinței penale nr.21/02.04.2015 pronunțată de Judecătoria Sibiu în dosar penal nr._ .
În baza art. 275 al.2 C.pr.pen. obligă pe inculpat să plătească statului suma de 350 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în apel din care suma de 50 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu în cotă procentuală va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 22.10.2015.
Președinte, Judecător,
M. E. C. E. B.
Grefier,
I. M.
Red. E.B.
Tehnored. IM/2 ex./09.11.2015
Jud. E.S.V.S.
| ← Lovirea sau alte violenţe. Art. 180 C.p.. Decizia nr. 988/2015.... | Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP.... → |
|---|
