Abuzul în serviciu. Art.297 NCP. Decizia nr. 309/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 309/2015 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 18-03-2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA PENALA SI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ Nr. 309/A/2015
Ședința publică de la 18 Martie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. L. O.
Judecător S. T.
Grefier C. M. N.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă C. de A. A. I. este reprezentat de procuror A. P..
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de inculpatul L. I. S. împotriva sentinței penale nr. 8/19.01.2015 pronunțată de Judecătoria A. I. în dosar nr._ .
La apelul nominal, făcut în ședință publică, a răspuns apărătorul ales al inculpatului apelant L. I. S., avocat H. O., lipsă fiind inculpatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care C. constată că nu sunt cereri de formulat, împrejurare față de care acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul ales al inculpatului apelant L. I. S., avocat H. O., solicită respingerea apelului ca tardiv declarat.
Reprezentanta Ministerului Public solicită respingerea apelului ca tardiv.
C. DE A.
Deliberând asupra apelului penal de față, constată următoarele:
I. Prin sentința penală nr. 8/19.01.2015 pronunțată de Judecătoria A. I. în dosar nr._ în baza art. 485 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. rap. la art. 482 C. pr. pen. s-a respins acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de P. de pe lângă Tribunalul A. cu inculpatul L. I. S. având ca obiect infracțiunea de abuz în serviciu prev. de art. 248 NCp, cu aplic. art. 5 N.C. pen., cu trimiterea dosarului procurorului în vederea continuării urmăririi penale
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut și motivat următoarele:
La data de 08.12.2014 a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Alba Iulia acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de parchetul de pe lângă Tribunalul A. cu inculpatul L. I. S. cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu prev. de art. 248 C. penal cu aplicarea art. 5 C. penal.
În fapt, s-a reținut că, la data de 13.09.2013, agenții de poliție M. M. N. și L. I. S. din cadrul I.P.J.- A. – C. Reținere și Arestare Preventivă și-au încălcat atribuțiile de serviciu privind paza și escorta inculpatului S. A. – cercetat în dosarul penal nr. 100/D/P/2012 al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial A. I..
Astfel, la data de 13.09.2013 inculpatul S. A. a fost citat la locul de deținere de către C. de A. C. în calitate de martor în dosarul nr._ pentru a fi audiat.
Agenții de poliție au acceptat propunerea inculpatului S. A. iar pe timpul deplasării cu autospeciala de serviciu pe traseul A. I. - C., la întoarcere, s-au abătut de la traseul stabilit, poposind în localitatea P., jud. Hunedoara, la locuința socrului acestuia, facilitându-i o întâlnire cu membrii familiei și cu alte persoane.
Agenții de poliție M. M. N. și L. I. S. și-au încălcat atribuțiile de serviciu stabilite prin fișa postului și în mod special din consemnul efectuării serviciului de pază și escortă și au produs o pagubă I.P.J. A., constând în consumul suplimentar de carburant folosit pentru deplasarea de pe traseul stabilit în localitatea P.. Prejudiciul a fost achitat integral cu chitanța . VPX nr._/17.06.2014.
Totodată s-a precizat că situația de fapt anterior expusă în fost stabilită în urma analizei mijloacelor de proba administrate în cursul urmăririi penale.
Analizând acordul de recunoaștere a vinovăției înaintat de către P. de pe lângă Judecătoria A. I., instanța constată, în esență, că la încheierea acestuia s-au încălcat dispozițiile Deciziei Curții Constituționale nr. 265/06.05.2014, întrucât îi revenea procurorului de caz, reținând că dosarul de urmărire penală s-a finalizat cu un acord de recunoaștere a vinovăției, obligația de a stabili legea penală mai favorabilă aplicabilă inculpatului. Or, procurorul de caz a ales ca lege penală mai favorabilă aplicabilă inculpatului codul penal anterior – respectiv a stabilit pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu prev. și ped. de art. 248 C.penal anterior, însă a aplicat regimul sancționator prevăzut de noul cod penal – respectiv amânarea aplicării pedepsei, manieră prin care instanța apreciază că s-au încălcat dispozițiile Deciziei Curții Constituționale nr. 265/06.05.2014 .
Plecând de la disp. art. 485 al. 1 lit. a) C. pr. pen., reiese că instanța nu poate suplini în niciun fel nelegalitatea acordului de recunoaștere a vinovăției cu a cărui recunoaștere a fost investit. Greșeala a survenit la momentul individualizării pedepsei, procurorul alegând un regim sancționator stabilit de Codul penal actual, deci practic un regim inexistent și nereglementat de codul penal anterior - lege aleasă ca reprezentând legea penală mai favorabilă aplicabilă inculpatului. În acest context, practic acordul de recunoaștere a vinovăției a fost încheiat cu încălcarea disp. art. 482 al. 1 lit. e) și h) C.pr. pen., pentru că făcând încadrarea juridică și stabilind pedeapsa conform codului penal anterior, forma de executare a pedepsei trebuia aleasă conform legii sub care s-a stabilit încadrarea juridică și s-a stabilit pedeapsa. În acest context, plecând de la disp. art. 485 al. 1 lit. b) rap. la art. 482 al. 1 lit. e) și h) C.pr.pen. acordul nu îndeplinește condițiile prev. de art. 482 al. 1 lit. e) și h) C.pr.pen. și a Deciziei Curții Constituționale nr. 265/06.05.2014 și se impune a fi respins.
În acest context, instanța apreciază că nu putea să dispună acoperirea omisiunilor din acord conform disp. art. 484 C.pr.pen. Pe de altă parte, instanța nu putea să schimbe regimul sancționator ales de către procuror și să aleagă unul din cele stabilite de vechiul cod de procedură penală - suspendare condiționată ori suspendare sub supraveghere, pentru că s-ar fi creat pentru inculpat o situație mai grea decât cea la care s-a ajuns la un acord cu inculpatul, încălcându-se disp. art. 485 al. 1 lit. a) C.pr.pen. De asemenea, instanța nu poate să pronunțe o altă soluție decât cele prev. de art. 396 al. 2-4 C.pr.pen, neputând să dea o soluție de achitare sau de încetare a procesului penal singurele soluții ce s-ar fi putut aplica inculpatului fără a-i crea o situație mai grea, soluții interzise în materia acordului de recunoaștere a vinovăției.
II. Împotriva acestei sentințe penale a formulat apel inculpatul L. I. S..
La termenul de judecată din 18.03.2015 reprezentantul parchetului a invocat excepția tardivității apelului, raportat la data comunicării minutei sentinței penale atacate.
Prealabil analizării pe fond a apelului declarat în cauză, ca o chestiune ce prevalează motivelor de fond, C. de A., va analiza excepția tardivității apelului declarat de inculpatul L. I. S., excepție ridicată de reprezentantul parchetului la termenul de judecată din 18.03.2015, dată la care s-a și judecat cauza în fond.
Astfel, potrivit art. 410 alin. 1Cod pr.pen. termenul de apel este de 10 zile, dacă legea nu dispune altfel și curge de la comunicarea copiei de pe minuta sentinței penale .
În speță, inculpatului L. I. S. i s-a comunicat copie de pe minuta sentinței penale la data de 23.01.2015, astfel că termenul de 10 zile pentru declararea apelului a început să curgă de la data comunicării copiei de pe dispozitivul minutei. –f. 136 ds. fond.
Apelul a fost depus la C. de A. de către inculpat prin apărătorul ales la data de 11.02.2015 ( f. 5 ds. apel ), peste termenul stabilit de art. 410 alin. 1 Cod pr.pen. și calculat conform dispozițiilor art.269 Cod proc.pen.
Potrivit art. 411 alin. 1 Cod pr.pen., apelul declarat după expirarea termenului prevăzut de lege este considerat ca fiind făcut în termen, dacă instanța de apel constată că întârzierea a fost determinată de o cauză temeinică de împiedicare, iar cererea de apel a fost făcută în cel mult 10 zile de la încetarea acesteia. Însă, în cauza de față nu a fost dovedită o atare cauză de împiedecare de către apelantul inculpat, astfel că operează sancțiunea prevăzută de lege, respectiv decăderea din dreptul de a mai exercita dreptul la apel, potrivit art. 268 Cod pr.pen.
Așa fiind, C. de A. în baza dispozițiilor art. 421 pct. 1 lit. a) teza a I-a Cod procedură penală va respinge ca tardiv apelul declarat de inculpatul L. I. S. .
Ca o consecință a acestei soluții, în baza art. 275 alin. 2 Cod pr.pen. va fi obligat numitul apelant inculpat la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat în apel.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge ca tardiv apelul formulat de inculpatul L. I. S. împotriva sentinței penale nr. 8/19.01.2015 pronunțată de Judecătoria A. I. în dosar nr._ .
Obligă pe numitul apelant inculpat la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat în apel.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 18.03.2015.
Președinte,Judecător,
G. L. OdagiuSanda T.
Grefier,
C. M. N.
Red. / tehnored. S.T.
2 ex./ 26.03.2015
Jud. fond P. D.E.
| ← Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 37/2015.... | Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP.... → |
|---|
