Acord de recunoaştere a vinovăţiei. Art.483 NCPP. Decizia nr. 471/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 471/2015 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 05-05-2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA PENALA SI PENTRU CAUZE CU MINORI
Dosar nr._
DECIZIA PENALĂ Nr. 471/A/2015
Ședința publică din 05 Mai 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. E. C.
Judecător L. C.
Grefier N. M.
Parchetul de pe lângă C. de A. A. I. este reprezentat de
Procuror A. F.
Pe rol se află pronunțarea asupra apelurilor declarate de P. de pe lângă J. A. și inculpatul C. I. împotriva Sentinței penale nr. 171/11.02.2015 pronunțată de J. A. în dosarul penal nr._ .
Mersul dezbaterilor și concluziile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 30.04.2015, când instanța, în temeiul art. 391 alin. 1 C.pr.pen., a stabilit termen de pronunțare la data de 05.05.2015, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie.
C. DE A.
Asupra apelurilor penale de față,
Examinând actele și lucrările dosarului aflate la dosarul cauzei, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 171/2015 pronunțată de J. A. în dosarul penal nr._ s-a dispus în baza art. 485 alin. 1 lit. b C.pr.pen. respingea acordului de recunoaștere a vinovăției încheiat în dosarul penal nr. 1471/P/2013 al Parchetului de pe lângă J. A., între P. de pe lângă J. A. și inculpatul C. I., fiul lui T. și S. născut la data de 14.11.1959 în Râmeț jud. A., cetățean român, domiciliat în com. Râmeț, ., jud. A., CNP_, privind infracțiunile de tăiere ilegală de arbori prev. de art. 108 alin. 1 lit. d din Legea nr. 46/2008 cu aplicarea art. 5 Cod penal și furt de arbori prev. de art. 110 alin. 1 lit. a din Legea nr. 46/2008 cu aplicarea art. 5 Cod penal și trimiterea dosarului procurorului în vederea continuării urmăririi penale.
În baza art. 275 alin. 3 C.pr.pen. s-a dispus ca, cheltuielile judiciare avansate de stat să rămână în sarcina acestuia.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele:
La data de 09.10.2014 a fost sesizată J. A. cu acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat între P. de pe lângă J. A. și inculpatul C. I., fiul lui T. și S., născut la data de 14.11.1959 în Râmeț, jud. A., cetățean român, domiciliat în com. Râmeț, ., jud. A., CNP_, pentru săvârșirea infracțiunilor de tăiere ilegală de arbori prev. de art. 108 alin 1 lit. d din Legea nr. 46/2008 cu aplicarea art. 5 Cod penal și furt de arbori prev. de art. 110 alin 1 lit. a din Legea nr. 46/2008 cu aplicarea art. 5 Cod penal.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei A. la data de 09.10.2014 sub nr. dosar_ .
Prin acordul de recunoaștere s-a reținut în esență căla data de 27.07.2013 inculpatul s-a deplasat în locul numit „Dealul R.” de pe raza localități Florești . ..a. 135 proprietatea statului și aflată în administrarea Ocolului S. A. a tăiat fără drept și a sustras 5 arbori esență fag, cauzând un prejudiciu prin fapta de tăiere de 7082, 86 lei depășind de 67, 20 ori valoarea unui m.c. masă lemnoasă pe picior la data faptei, și un prejudiciu prin fapta de furt de 1656, 89 lei depășind de 15, 72 ori valoarea unui m.c. masă lemnoasă pe picior la data faptei.
Prejudiciul cauzat prin tăiere este de 3349, 4 lei depășind de 31.78 lei valoarea unui m.c. masă lemnoasă pe picior la data faptei și valoarea prejudiciului cauzat prin furt este de 1103, 33 lei depășind cu 10, 47 ori valoarea unui m.c. masă lemnoasă pe picior la data faptei.
Pentru dovedirea stării de fapt au fost administrate următoarele mijloace de probă:
proces verbal de cercetare la fața locului
proces verbal de reconstituire din 24.06.2014
declarație martor F. I.
declarații inculpat
fișă cu amplasarea terenului
adresa nr.5605/2013 a Ocolului S. A. privind valoarea prejudiciilor
Analizând condițiile de admisibilitate a acordului de recunoaștere a vinovăție prev. de art. 480 – 482 Cod. pr. pen. instanța a apreciat că acestea nu sunt îndeplinite.
Pentru a aprecia astfel, instanța a procedat la analizarea cuantumului pedepsei la care s-a ajuns la un acord cu inculpatul și care ar urma a fi aplicată de instanță.
În primul rând s-a precizat că față de limitele de pedeapsă prevăzute pentru infracțiunile săvârșite de inculpat, în mod corect a apreciat procurorul ca fiind mai favorabile prevederile Legea nr. 46/2008, modificată câtă vreme limitele de pedeapsă pentru infracțiunea prev, de art, 108 alin, 1 lit. d sunt de la 2 la 7 ani (4 la 16 ani în reglementarea anterioară).
Pentru infracțiunile pentru care față de inculpatul C. I. a fost pusă în mișcare acțiunea penală și a fost încheiat prezentul acord, limitele de pedeapsă sunt între 2 și 7 ani pentru infracțiunea prev. de art. 108 alin. 1 lit. d din Legea nr. 46/2008, respectiv între 6 luni și 3 ani sau amendă pentru infracțiunea prev. de art. 110 alin 1 lit. a din Legea nr. 46/2008.
În cauză, pedeapsa care în concret ar urma a fi aplicată inculpatului conform acordului încheiat, ar fi de 1 an și 10 luni pentru infracțiunea prev. de art. 108 alin. 1 lit. d din Legea nr. 46/2008 și de 6 luni pentru infracțiunea prev. de art. 110 alin 1 lit. a din Legea nr. 46/2008 rezultanta fiind de 2 ani.
Instanța a apreciat că pedeapsa aplicată pentru infracțiunea prev. de art. 108 alin 1 lit. d din Legea nr. 46/2008 este nelegală, procurorul neavând vreun temei pentru a coborî pedeapsa sub limita minimă prevăzută de lege. Instanța în vedere Decizia ICCJ nr. 25/17.11.2014 pronunțată în dosarul nr._ /HP/P conform căreia „procurorul nu poate, în faza de urmărire penală, în procedura acordului de recunoaștere a vinovăției, să retină disp. art. 396 alin. 10 C. pr. pen., cu consecințe directe asupra reducerii limitelor de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită”
Pentru aceste considerente, în baza art. 485 alin. 1 lit. b C.pr.pen. a respins acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat în dosarul penal nr. 1471/P2014 al Parchetului de pe lângă J. A., între P. de pe lângă J. A. și inculpatul C. I. și a trimis dosarul procurorului în vederea continuării urmăririi penale.
În baza art. 275 alin. 3 C.pr.pen. a dispus ca, cheltuielile judiciare avansate de stat să rămână în sarcina acestuia.
Împotriva hotărârii pronunțate de prima instanță au declarat apel P. de pe lângă J. A. și inculpatul C. I..
Apelurile au fost declarate în termen, iar apelul parchetului a fost motivat și în scris.
În motivarea apelului parchetul a criticat sentința penală atacată, susținând că acordul de recunoaștere încheiat este temeinic și legal, înlăturându-se o discriminare cauzată de neaplicarea beneficiului reducerii cu o treime a limitelor pedepsei prin acordul de recunoaștere.
P. a solicitat sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 102 pct. 288 din Legea nr. 255/2013 privind punerea în aplicare a Legii nr. 135 /2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale.
Inculpatul nu a motivat în scris și nu a susținut oral apelul declarat.
Apelurile sunt nefondate din următoarele considerente:
I.Instanța de fond a apreciat că pedepsele de mai sus sunt nelegale, fiind sub minimul prevăzut de lege,având în vedere sub acest decizia ICCJ nr. 25/17.11.2014 pronunțată în dosarul nr. _ /HP/P conform căreia „procurorul nu poate, în faza de urmărire penală, în procedura acordului de recunoaștere a vinovăției, să retină disp. art. 396 alin. 10 C. pr. pen., cu consecințe directe asupra reducerii limitelor de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită”.
C. de apel față de dispozițiile legale incidente în cauză reține că potrivit art. 479 C. proc. pen. "acordul de recunoaștere a vinovăției are ca obiect recunoașterea comiterii faptei și acceptarea încadrării juridice pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală și privește felul și cuantumul pedepsei, precum și forma de executare a acesteia."
În cadrul acestei proceduri speciale, procurorul a constatat că sunt îndeplinite cerințele cumulative ale art. 480 - 481 C. proc. pen., în sensul că acordul privește infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de cel mult 7 ani, din probele administrate în cauză rezultă suficiente date cu privire la existența faptelor, acordul a fost încheiat în formă scrisă iar conținutul acordului respectă mențiunile obligatorii prevăzute de art. 482 C.proc.pen.
Referitor la cuantumul pedepselor, instanța de apel reține că procurorul a apreciat nelegal că se justifică aplicarea dispozițiilor art. 396 alin. 10 Cod procedură penală și a redus limitele pedepsei cu 1/3 întrucât procurorul nu poate reține în încadrarea juridică dată faptei inculpatului dispozițiile art. 396 alin. (10) din Codul de procedură penală, cu consecința diminuării corespunzătoare a limitelor de pedeapsă aplicabile pentru infracțiunea săvârșită, întrucât aplicarea dispozițiilor art. 396 alin. (10) din Codul de procedură penală este atributul exclusiv al instanței de judecată.
În acest sens s-a pronunțat Înalta Curte de Casație și Justiție Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală în dosar nr._ /HP/P prin decizia nr. 25 din 17 noiembrie 2014 care a dispus că acordul de recunoaștere a vinovăției este reglementat printr-o procedură specială, de strictă interpretare, și nu prevede o cauză de reducere a pedepsei ca cea reglementată de art. 396 alin. (10) din Codul de procedură penală.
Acest beneficiu este prevăzut doar în cazul recunoașterii învinuirii - care este reglementată printr-o procedură distinctă și poate fi aplicat doar de instanța de judecată, nu și de către procuror în faza de urmărire penală.
În ceea ce privește susținerea referitoare la faptul că aplicarea deciziei instanței supreme și în cazul proceselor în curs echivalează cu încălcarea principiului constituțional al neretroactivității legilor, C. reține că aceasta nu este întemeiată.
Astfel, aplicarea în cadrul proceselor în curs a deciziei date în interpretarea normei procesuale criticate nu este de natură a contraveni principiului constituțional al neretroactivității legilor, fiind vorba de o concretizare a principiului aplicării imediate a legii noi, potrivit căruia legea nouă se aplică de îndată tuturor situațiilor care se vor constitui, se vor modifica sau se vor stinge după ., precum și efectelor viitoare ale unor situații juridice anterior născute, dar neconsumate la data intrării în vigoare a legii noi.
În condițiile în care inculpatul nu a argumentat motivele apelului, prin examinarea motivelor de apel invocate de parchet, care sunt și în favoarea inculpatului, instanța în temeiul art. 421 alin. 1 lit. b C.pr.pen. va respinge ca nefondate apelurile declarate de P. de pe lângă J. A. și de inculpatul C. I..
II. Cu privire la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 102 pct.288 din Legea 255/2013 pentru punerea în aplicare a Codului penal invocată de apelantul P. de pe lângă J. A..
Dispoziția a cărei neconstituționalitate se invocă prevede: „288. La articolul 480, alineatul (3) se abrogă.”
Alineatul abrogat de dispoziția criticată stabilea anterior abrogării următoarele: „Art. 480 - Condițiile încheierii acordului de recunoaștere a vinovăției
(3) Inculpatul beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii și de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei amenzii.”
- Opinia autorului excepției de neconstituționalitate
În motivarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 102 pct. 288 din Legea nr. 255/2013 privind punerea în aplicare a Legii nr. 135 /2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale P. de pe lângă J. A. a invocat încălcarea dispozițiilor art. 16 alin. 1 din Constituția României, coroborate cu art. 20 din Legea fundamentală, raportate la art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, texte care proclamă cu rang de drept fundamental dreptul oricărei persoane de a nu fi discriminat deoarece toți cetățenii sunt egali în fața legii iar între legea internă și reglementările internaționale privind drepturile omului, acestea din urmă sunt prevalente, cu excepția cazului în care legea internă este mai favorabilă.
B. Opinia instanței
C. de apel apreciază că prevederile art. 102 pct. 288 din Legea 255/2013 pentru punerea în aplicare a Codului penal nu încalcă dispozițiile art. 16 alin. 1 din Constituție, potrivit cărora „cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări”, deoarece toate persoanele care încheie un acord cu procurorul în faza urmăririi penale, în condițiile legii, beneficiază de același tratament, negociind pedeapsa stabilită în limitele legii, iar toți inculpații, în cazul în care este admisă cererea ca judecata să aibă loc în condițiile prevăzute de art. 374 alin. 2 C.pr.pen., potrivit procedurii abreviate, beneficiază de dispozițiile art. 396 alin. 10 C.pr.pen., cele două proceduri distincte fiind incidente în faze procesuale distincte, neexistând privilegii sau discriminări între inculpați.
De asemenea prevederile art. 102 pct. 288 din Legea 255/2013 pentru punerea în aplicare a Codului penal nu încalcă dispozițiile art.20 din Constituție, deoarece prin abrogarea alin. 3 al art. 480 C. pr. pen. nu se încalcă regula potrivit căreia interpretarea și aplicarea drepturilor și libertăților cetățenești se fac în concordanță cu tratatele internaționale și nici regula priorității reglementărilor internaționale.
În concluzie, C. apreciază că excepția de neconstituționalitate este nefondată.
C. Sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate
Textul invocat nu a făcut obiectul niciunei alte excepții de neconstituționalitate, are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia și vizează o dispoziție dintr-o lege.
Având în vedere că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 29 alin. 1 și 2 din Legea nr. 47/1992, în temeiul art. 29 alin. 4 din Legea nr. 47/1992 instanța va sesiza C. Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 102 pct. 288 din Legea nr. 255/2013 privind punerea în aplicare a Legii nr. 135 /2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, invocată de P. de pe lângă J. A. în dosar nr. _ având ca inculpat pe C. I..
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca nefondate apelurile declarate de P. de pe lângă J. A. și inculpatul C. I. împotriva sentinței penale nr. 171/2015 pronunțată de J. A. în dosar nr._ .
În baza art. 275 alin. 3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu în sumă de 200 lei va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.
În baza art. 29 alin. 4 din Legea nr. 47/1992 sesizează C. Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 102 pct. 288 din Legea nr. 255/2013 privind punerea în aplicare a Legii nr. 135 /2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, invocată de P. de pe lângă J. A. în dosar nr. _ având ca inculpat pe C. I., domiciliat comuna Râmeț, în ., județul A..
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 05.05.2015.
Președinte, Judecător,
M. E. C. L. C.
Grefier,
N. M.
Red. L.C.
Tehnored. N.M.-2 ex/20.05.2015
Jud fond V.M.
| ← Infracţiuni la regimul silvic. Legea nr.46/2008. Sentința nr.... | Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP.... → |
|---|
