Alte modificări ale pedepsei. Art.585 NCPP. Decizia nr. 140/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA
Comentarii |
|
Decizia nr. 140/2015 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 24-09-2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA PENALA SI PENTRU CAUZE CU MINORI
Dosar nr._
DECIZIA PENALĂ NR. 140/2015
Ședința publică de la 24 Septembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. C.
Grefier M. S. Ș.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă C. de A. A. I. este reprezentat de procuror A. F.
Pe rol se află soluționarea contestației formulate de condamnatul I. A. Delon împotriva sentinței penale nr. 177/2015 pronunțată de T. A. în dosar nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns contestatorul condamnat I. A. Delon, aflat în prezent în stare de deținere în P. A., asistat de avocat H. C. în substituirea avocatului desemnat din oficiu, avocat B. H..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Nefiind alte cereri formulate instanța acordă cuvântul în dezbaterea fondului.
Avocat H. C., pentru contestatorul condamnat I. A. Delon, solicită admiterea contestației așa cum a fost formulată, apreciind ca fiind admisibilă, admiterea cel puțin al reducerii pedepsei având în vedere că legea mai favorabilă este legea veche Cod penal.
Reprezentanta Parchetului, solicită respingerea ca nefondată contestația, menținerea sentinței penale atacate pe care o consideră temeinică și legală, în mod corect instanța de fond a respins ca inadmisibilă cererea formulată de către contestator, în condițiile în care acesta a solicitat reducerea unui spor aplicat printr-o hotărâre definitivă, în urma căruia s-au contopit două sentințe pe care condamnatul le executa. Arată că, chiar dacă pe fond are dreptate cu privire la acel spor aplicat, nu se poate da eficiență reducerii sporului, întru-cât este vorba de o hotărâre judecătorească definitivă care nu mai poate fi desființată.
Contestatorul condamnat I. A. Delon, având ultimul cuvânt arată că a cerut reducerea sporului pentru că sunt cazuri identice, cu înșelăciune, fapte care acumulate depășeau 60 de ani, depunând la dosar acte doveditoare. S-au contopit și au rămas la pedeapsa de un an de zile, susținând că acestuia i s-a dat sporul prin adunare. Arată că i s-a aplicat tratamentul sancționator, care art. 10 din Legea 187, prevede că tratamentul sancționator al plurității de infracțiuni se aplică potrivit legii noi atunci când cel puțin una dintre infracțiuni din structura plurității a fost comisă sub legea nouă. Mai arată că nu a avut nicio infracțiune să i se aplice plurități, a avut o pedeapsă de 10 ani, nu a avut mai multe pedepse.
Solicită în baza art. 585 lit. b C.pr.pen. contopirea tuturor pedepselor rezultate din decizia nr. 72 /2015 pronunțată de T. A., arătând că se impune recontopirea tuturor pedepselor în baza art. 33, 34 Vechiul Cod de procedură penală, în baza art. 6 dat fiind faptul că toate faptele au fost comise înainte intrării în vigoare Noului Cod de procedură penală, ca urmare cea mai grea pedeapsă este de 3 ani rezultată din prima pedeapsă, sporul maxim pe vechiul cod este de 5 ani de zile.
În baza art. 585 lit. d solicită a se constata că cele 18 infracțiuni de înșelăciune constituie de fapt una singură în formă continuată, ceea ce face ca pedeapsa rezultată să fie mult mai mică.
Solicită stabilirea pedepsei în baza art. 39 din Codul penal la 3 ani închisoare cu aplicarea art. 418 coroborat cu art. 444 alin. 2 din C.pr.pen constatând că în apelul exclusiv al acestuia sau al parchetului nu se poate agrava sporul pentru concurs sau spor pentru infracțiune continuată.
C. DE A.
Asupra contestației penale de față,
Examinând actele și lucrările aflate la dosarul cauzei, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 177/2015 pronunțată de T. A. în dosar nr._, în baza art. 585 alin. (1) lit. a) C.p.pen., a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de modificare a pedepsei formulată de condamnatul I. A. I. (CNP_), fiul lui N. și A., născut la data de 24.02.1974 în Petroșani, jud. Hunedoara, domiciliat în P., jud. Hunedoara, deținut în P. A..
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului A. la data de 06.08.2015 sub dosar nr._ condamnatul I. A. I. a solicitat descontopirea tuturor pedepselor rezultate prin sentința penală nr. 72/2015 a Tribunalului A., definitivă prin decizia penală nr. 94/2015 a Curții de A. A. I. și înlăturarea sporului aplicat, ca fiind nelegal întrucât vechiul Cod penal prevedea posibilitatea aplicării unui spor de cel mult 5 ani. În drept a invocat prevederile art. 585 alin. (1) lit. a) C.p.pen..
Analizând cererea de modificare a pedepsei formulată de condamnat pe baza motivelor invocate și a situației juridice a acestuia, instanța a constatat că este inadmisibilă pentru următoarele motive:
Potrivit prevederilor art. 585 alin. (1) lit. a) C.p.pen. pedeapsa pronunțată poate fi modificată, dacă la punerea în executare a hotărârii sau în cursul executării pedepsei se constată, pe baza unei alte hotărâri definitive, existența concursului de infracțiuni. Prin urmare, condiția ca să poată fi aplicate aceste dispoziții este existența a două hotărâri prin care o persoană a fost condamnată definitiv pentru infracțiuni concurente. S-a constatat că ceea ce dorește condamnatul este rejudecarea cauzei în care s-a pronunțat sentința penală nr. 72/2015 a Tribunalului Sibiu, ceea ce este inadmisibil, având în vedere autoritatea de lucru judecat a acelei hotărâri, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 94/2015 a Curții de A. A. I..
În ceea ce privește fondul problemei ridicate de condamnat, acesta a făcut o interpretare greșită a prevederilor art. 34 alin. (1) lit. b) C.pen. din 1969. Potrivit acestor dispoziții legale, instanța aplică acuzatului pedeapsa cea mai grea ce intră în componența concursului de infracțiuni, care poate fi sporită până la maximul ei special. În speță, pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată putea fi sporită până la maximul ei special, respectiv 8 ani, la care se putea adăuga un spor de cel mult 5 ani, așa încât pedeapsa maximă ce putea fi aplicată petentului este de 13 ani închisoare. Evident că pedeapsa de 8 ani și 9 luni închisoare nu depășește această durată, așa încât pedeapsa aplicată este legală.
Față de cele menționate, instanța a respins cererea de modificare a pedepsei formulată de condamnatul I. A. I.
În baza art. 275 alin. (2) C.p.pen. condamnatul a fost obligat la plata către stat a sumei de 100 lei, reprezentând cheltuieli judiciare.
În baza art. 6 din Protocolul nr._/2015 dintre Ministerul Justiției și UNBR instanța a luat act de încetarea delegației apărătorului desemnat din oficiu pentru condamnat, av. Tomșiț T.. Ținând cont de faptul că avocatul din oficiu nu a efectuat acte de asistență juridică în cauză, instanța i-a acordat acestuia onorariu.
Împotriva hotărârii pronunțate de prima instanță a declarat contestație condamnatul I. A. I..
Contestația a fost declarată în termen și nu a fost motivată în scris.
În susținerea orală a contestației, condamnatul a criticat sentința penală atacată, solicitând admiterea cererii, deoarece sunt incidente dispozițiile art. 598 alin. 1 lit. d) C.pr.pen., și, pe cale de consecință, reducerea pedepsei la 3 ani închisoare.
Contestația este nefondată din următoarele considerente:
În condițiile în care sentința penală nr. 72/2015 a Tribunalului A., definitivă prin decizia penală nr. 94/2015 a Curții de A. A. I., a stabilit cu autoritate de lucru judecat, în urma concursului de infracțiuni, o pedeapsă rezultantă de 8 ani și 9 luni închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 Cod penal, ca efect a aplicării pedepsei celei mai grele de 3 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 Cod penal și aplicarea unui spor de 5 ani și 9 luni închisoare, în mod justificat prima instanță a respins ca inadmisibilă cererea de modificare a pedepsei formulată de condamnat.
Potrivit art. 599 alin. 5 C.pr.pen. după pronunțarea soluției definitive ca urmare a admiterii contestației la executare, cererile ulterioare de contestație la executare sunt inadmisibile dacă există identitate de persoană, de temei legal, de motive și de apărări.
Având în vedere considerentele de mai sus, în temeiul art. 425/1 alin. 7 pct. 1 lit. b) C.pr.pen., instanța va respinge ca nefondată contestația declarată de condamnatul I. A. I. împotriva sentinței penale nr. 177/2015 pronunțată de T. A. în dosar nr._ .
În temeiul art. 275 alin. 2) C.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat în procedura contestației vor fi suportate de condamnatul contestator.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondată contestația declarată de condamnatul I. A. I. împotriva sentinței penale nr. 177/2015 pronunțată de T. A. în dosar nr._ .
Obligă pe condamnatul contestator să plătească statului suma de 230 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat în procedura contestației, din care suma de 130 lei, reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu, va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 24.09.2015.
Președinte,
L. C.
Grefier,
M. S. Ș.
Red. LC
Tehnored. S.M.Ș./2 ex./29.09.2015
Jud. O.T.
← Infracţiuni la regimul silvic. Legea nr.46/2008. Decizia nr.... | Omor. Art.188 NCP. Decizia nr. 859/2015. Curtea de Apel ALBA... → |
---|