Braconaj -. Legea 407/2006. Decizia nr. 129/2014. Curtea de Apel ALBA IULIA

Curtea de Apel ALBA IULIA - Sentințe și decizii penale / 2016

Decizia nr. 129/2014 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 10-03-2014

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

Dosar nr._

DECIZIA PENALĂ NR.129/A/2014

Ședința publică de la 10 Martie 2014

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE A. B.

Judecător A. P.

Grefier D. M. H.

Ministerul Public - P. de pe lângă C. de A. A. I. reprezentat prin: procuror - I. N.

Pe rol se află soluționarea apelului penal declarat de inculpatul S. V. R. împotriva sentinței penale nr. 172/2013 pronunțată de Judecătoria Orăștie în dosar nr._ .

La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.

Se prezintă domnul avocat S. Darius, apărătorul ales al inculpatului apelant S. V. R..

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că prin Serviciul Registratură s-a depus la dosar precizări ale motivelor de apel formulate de inculpatul S. V. R..

Cauza a fost apelată peste rând la solicitarea domnului avocat S. Darius după ce împricinații din celelalte cauze și reprezentantul Ministerului Public au arătat că nu se opun, sub rezerva că dosarul va fi repus pe rol dacă se va prezenta partea civilă.

Instanța pune în vedere participanților să precizeze dacă mai au alte cereri de formulat.

Apărătorul ales al inculpatului apelant și reprezentantul Ministerului Public învederează că nu mai au alte cereri de formulat, împrejurare față de care instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Domnul avocat S. Darius, apărătorul ales al inculpatului apelant S. V. R., solicită admiterea apelului, desființarea sentinței penale și rejudecând a se renunța la aplicarea pedepsei aplicată inculpatului în condițiile art. 81 NCPP și aplicarea unui avertisment.

Arată că infracțiunea săvârșită de către inculpat prezintă un grad de pericol scăzut, acesta a recunoscut integral fapta comisă. Mai arată că inculpatul face parte dintr-o familie integrată în societate.

Reprezentantul Ministerului Public învederează că apelul este admisibil, iar noua lege penală este favorabilă inculpatului.

C. DE A.

Prin sentința penală nr. 172/19 decembrie 2013 pronunțată de Judecătoria Orăștie s-au dispus următoarele:

A fost condamnat inculpatul S. V. R., la pedepsele de:

- 8 luni închisoare pentru infracțiunea de uz de armă letală fără drept prev. și ped. de art. 133 din Legea nr. 295/2004 cu aplicarea art. 320 indice 1 alin. 7 Cod pr pen.

- 4000 lei amendă pentru infracțiunea de braconaj cinegetic prev. și ped. de art. 42 alin. 1 lit. a indice 1 și lit. j din Legea nr. 407/2006 cu aplicarea art. 320 indice 1 alin. 7 Cod pr, pen.

În baza art. 33 lit. a și 34 lit. a Cod penal s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea din cele aplicate de 8 luni închisoare.

A fost privat inculpatul de exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza 2 și lit. b Cod penal în condițiile și pe durata prevăzută de art. 71 din același Cod.

În baza art. 81, 82 și 71 alin. 5 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei și a pedepsei accesorii pe o durată de 2 ani și 8 luni închisoare ce constituie termen de încercare.

S-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 83 Cod penal.

În baza art. 14 lit. b și 346 Cod pr pen inculpatul a fost obligat la plata sumei de 5000 euro sau contravaloarea în lei potrivit cursului BNR din ziua plății cu titlu de despăgubiri civile către partea civilă I. de R. S. și V., cu sediul în Timișoara, .. 6, județul T..

În baza art. 118 cod penal s-a dispus confiscarea în folosul statului a corpului delict armă de vânătoare cu glonț UMC ._ -077/3056-44-9-97 cu lunetă inscripționată PENTAFLEX 1, 5-6x421R și a 2 tuburi de cartușe calibrul 30-0, 6, aflata în camera de corpuri delicte a Inspectoratului Județean de Poliție Hunedoara.

S-a dispus ca onorarul parțial cuvenit apărătorului din oficiu în sumă de 50 lei să fie suportat din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.

În baza art. 191 Cod pr pen inculpatul a fost obligat la plata sumei de 1000 lei cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:

Prin rechizitorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Orăștie din data de 24.10.2013 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului S. V. R. pentru săvârșirea infracțiunilor de uz de armă letală fără drept prev și ped de art.133 din Legea nr 295/2004 și braconaj cinegetic prev și ped de art.42 al.1 lit.a indice 1 și j din Legea nr. 470/2006, cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal ,infracțiunile săvârșite fiind în concurs real.

S-a reținut în sarcina inculpatului că la data de 6 03 2013, fără a poseda autorizație de vânătoare,în afara sezonului de vânătoare ,prin folosirea fără drept a unei arme de vânătoare, a împușcat un căprior.

Din analiza actelor și lucrărilor dosarului instanța a reținut sub aspectul stării de fapt că inculpatul este vânător, membru al Asociației de vânătoare „Căpriorul „ Mărtinești și în această calitate deține în mod legal, prin alte arme și carabina marca UMC ,._,de calibrul 30-06, dotată cu un instrument optic tip lunetă marca „Pentaflex”.

În data de 6 03 2013, în jurul orei 17,30, inculpatul împreună cu martorii P. I. și A. T. N., s-au urcat în autoturismul marca Chryler Jeep Cherokee cu număr de înmatriculare W-78909Y cu intenția de a-l vizita pe fiul inculpatului care locuiește în satul Bobâlna.

Autoturismul a fost condus de martorul A. T. N., iar inculpatul a luat în mașină și arma de vânătoare mai sus amintită, susținând că voia să vadă cum funcționează. Cei trei au trecut râul M. cu podul plutitor, au tranzitat satul Cigmău și în apropierea clădirii Sanatorului de Pneumoftiziologie Geoagiu, într-o livadă, inculpatul a observat un căprior.

Inculpatul a cerut martorului A. T. N. să oprească autoturismul și fără să coboare din mașină a tras cu carabina dotată cu lunetă în direcția căpriorului.

Acesta a fost doborât, apoi cei trei l-au introdus într-un sac de rafie pe care l-au pus în mașină acoperindu-l cu o foaie de cort, după care au intenționat să revină la domiciliu prin orașul Geoagiu.

Aici, autoturismul cu cei trei pasageri inclusiv inculpatul a fost oprit pentru control de lucrătorii de poliție ai stațiunii Geoagiu care au descoperit atât arma de vânătoare, cât și căpriorul împușcat în aceiași zi .

În cauză s-a efectuat un raport de constatare tehnico-științific cu privire la arma folosită de inculpat care a arătat că aceasta face parte din categoria armelor de foc letale, de vânătoare, tip carabină, este în stare de funcționare, iar din canalul țevii au fost prelevate depuneri de funingine care demonstrează că arma a fost folosită.

Din constatarea medico-veterinară efectuată de Direcția Sanitar Veterinară –D., județul Hunedoara a rezultat că animalul mort ridicat din mașina inculpatului și supus constatării medico-veterinare este un căprior, de sex masculin și că moartea acestuia s-a produs prin șoc traumatic și hemoragic consecutiv plăgilor prin împușcare.

Potrivit adresei Inspectoratului Teritorial de R. S. și de V. Timișoara, valoarea de despăgubire prevăzută în anexa 1 din Legea nr 407/2006 la specia căprior mascul în perioada interzisă la vânătoare, este de 5000 Euro.

Instanța a constatat că, în drept, faptele inculpatului, pe deplin dovedite cu probele administrate în cauză și recunoscute integral de acesta, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor uz de armă letală fără drept, prev și ped.de art.133 din Legea nr 295/2004 și braconaj cinegetic prev și ped de art.42 alin.1 lit.a indice 1 și lit.j din legea nr 407/2006.

Întrucât faptele săvârșite de inculpat se află în concurs real, s-a dispus ca în baza art.33 lita și 34 lit.b Cod penal inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea dintre cele ce i se vor aplica.

Inculpatul a solicitat aplicarea procedurii simplificate prevăzute de art.320 indice 1 Cod pr pen în sensul că a declarat că recunoaște în totalitate faptele reținute în actul de sesizare al instanței și solicită ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

Individualizând pedeapsa ce urmează a fi aplicată inculpatului, instanța a reținut pericolul social la faptei și al făptuitorului, lipsa antecedentelor penale, atitudinea sinceră, prevederile art.320 indice 1 alin.7 Cod pr pen privind reducerea limitelor pedepsei dar și împrejurarea că până în prezent prejudiciul acuzat nu a fost achitat, astfel încât s-a apreciat că pentru atingerea scopului pedepsei este necesară aplicarea unei pedepse coborâte sub minimul ei special, fără executarea ei efectivă.

S-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art.83 Cod penal.

În baza art.14 lit.b și 346 Cod pr pen inculpatul a fost obligat la plata sumei de 5000 Euro sau contravaloarea în lei la data plății către partea civilă cu titlu de despăgubiri civile, reprezentând contravaloarea căpriorului braconat.

În baza art.118 lit.b Cod penal s-a dispus confiscarea în folosul statului a armei de vânătoare aparținând inculpatului, aceasta fiind folosită la săvârșirea infracțiunilor.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, calificat ca apel în baza art. 10 alin. 2 din Legea nr. 255/2013, inculpatul S. V.-R..

În motivele scrise depuse inițial inculpatul a arătat că apreciază nelegală și netemeinică hotărârea pronunțată, arătând că din raportul de constatare tehnico-științific efectuat în cauză asupra armei nu a rezultat cu certitudine momentul folosirii acesteia, respectiv dacă urmele de funingine erau din ziua în care s-a găsit asupra lui căpriorul sau din altă zi. S-a arătat că nici din constatarea medico-veterinară efectuată nu ar reieșit faptul că pe căpriorul împușcat ar exista urme de funingine rezultate din arma sa. S-a arătat că din aceste motive se impune casarea hotărârii și trimiterea cauzei în rejudecare.

Hotărârea a fost criticată și în ceea ce privește soluționarea laturii civile, arătându-se că instanța de fond a luat în considerarea valoarea de despăgubire comunicată de partea vătămată, stabilită în mod arbitrar, fără nicio dovadă, la suma de 5.000 euro.

Pentru termenul de judecată din data de 10 martie 2014 au fost depuse precizări la motivele de apel de către apărătorul inculpatului prin care s-a solicitat desființarea hotărârii și dispunerea renunțării la aplicarea pedepsei în condițiile art. 81 Cod penal și aplicarea unui avertisment.

S-a apreciat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 80 din Noul Cod penal, infracțiunea prezentând o gravitate redusă, existând și aspecte pozitive are caracterizează persoana inculpatului, respectiv: faptul că acesta nu este cunoscut cu antecedente penale, poziția sa a fost de recunoaștere integrală a faptelor în fața instanței, inculpatul este căsătorit, are familie și copii, fiind angajat în cadrul ..

C. verificând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate în precizarea depusă pentru termenul din data de 10 martie 2014, precum și din oficiu în raport de exigențele impuse de art. 417 alin. 2 Cod procedură penală, constată următoarele:

Inculpatul S. V.-R. a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de uz de armă letală fără drept, prevăzută de art.133 din Legea nr 295/2004 și braconaj, prevăzută de art.42 al.1 lit.a indice 1 și j din Legea nr 470/2006, cu aplicarea art. 33. lit. b C.pen.

Cauza a fost soluționată potrivit procedurii de judecată simplificate, având în vedere poziția exprimată de inculpat la termenul de judecată din data de 12 decembrie 2013, când a arătat că recunoaște faptele astfel cum au fost reținute în actul de sesizare și dorește ca judecata să aibă loc în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

Procedând la propria analiză a mijloacelor de probă administrate în faza de urmărire penală, C. constată că starea de fapt a fost reținută în mod corect de instanța de fond, rezultând că, în data de 6.03.2013, fără a poseda autorizație de vânătoare, în afara sezonului de vânătoare, prin folosirea fără drept a unei arme de vânătoare, a împușcat un căprior. De altfel, inculpatul nu a contestat starea de fapt în cursul judecății și nici în motivele de apel pe care a înțeles să le susțină cu ocazia acordării cuvântului în dezbateri, respectiv cele expuse în înscrisul intitulat „precizări ale motivelor de apel”.

În privința încadrării juridice a faptelor, la momentul pronunțării hotărârii, instanța de fond a reținut în mod corect incidența dispozițiilor art. 133 din Legea nr. 295/2004 – pentru infracțiunea de uz de armă letală fără drept și art. 42 alin. 1 lit. a indice 1 și j din Legea nr. 407/2006 - pentru infracțiunea de braconaj, însă, în urma intrării în vigoare a noului Cod penal, în baza art. 5 alin. 1, este necesară analiza incidenței legii penale mai favorabile.

Referitor la infracțiunea de uz de armă fără drept, C. constată că dispozițiile art. 133 din Legea nr. 295/2004, aveau următorul conținut: „Uzul de armă letală, fără drept, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani.”

Dispozițiile art. 133-141 din Legea nr. 295/2004 au fost abrogate prin Legea nr. 187/2012 de punere în aplicare a noului Cod penal.

În noua reglementare infracțiunea se regăsește în art. 343 alin. 1 din noul Cod penal, care are următorul conținut: „Uzul de armă letală sau interzisă, fără drept, se pedepsește cu închisoarea de la unu la 3 ani.”

Din aceste motive, prin aplicarea art. 5 alin. 1 din noul Cod penal, C. va stabili că fapta de uz de armă letală fără drept se încadrează în dispozițiile art. 343 alin. 1 din noul Cod penal.

În privința infracțiunii de braconaj, C. constată că dispozițiile art. 42 alin. 1 lit. a indice 1 și j din Legea nr. 407/2006, aveau următorul conținut: „Constituie infracțiune de braconaj și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 7 ani sau cu amendă de la 5.000 lei la 25.000 lei:

a¹) vânătoarea fără autorizație de vânătoare legală;

j) vânarea în afara perioadelor legale de vânătoare la specia respectivă, conform anexei nr. 1 și prevederilor art. 36 sau aprobării date pentru speciile din anexa nr. 2”.

În noua reglementare infracțiunea se regăsește în dispozițiile art. 42 alin. 1 lit. b și k din Legea nr. 407/2006 modificată prin Legea nr. 187/2012, care au următorul conținut: „Constituie infracțiune de braconaj și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă:

b) vânătoarea fără autorizație de vânătoare legală;

k) vânarea în afara perioadelor legale de vânătoare la specia respectivă, conform anexei nr. 1 și prevederilor art. 36 sau aprobării date pentru speciile din anexa nr. 2”.

Analizând cele două texte legale, rezultă cu nu au apărut modificări esențiale cu privire la conținutul constitutiv al infracțiunii, însă regimul sancționator este mai favorabil potrivit noii reglementări, limitele speciale de pedeapsă fiind reduse de la 3 la 7 ani închisoare sau amendă de la 5.000 lei la 25.000 lei, în vechea reglementare, la pedeapsa închisorii de la 6 luni la 3 ani sau amendă – fără precizarea limitelor, în noua reglementare.

Din aceste motive, cu aplicarea art. 5 alin. 1 din noul Cod penal se va stabili că fapta de braconaj se încadrează în dispozițiile art. 42 alin. 1 lit. b și k din Legea nr. 407/2006, modificată prin Legea nr. 187/2012.

Referitor la regimul sancționator aplicabil inculpatului, în urma reținerii noilor dispoziții legale de incriminare, C. apreciază ca neîntemeiată solicitarea inculpatului-apelant de a se dispune renunțarea la aplicarea pedepsei, potrivit art. 80 din noul Cod penal, având în vedere că nu suntem în prezența unor infracțiuni de gravitate redusă în sensul prevăzut de art. 80 alin. 1 lit. a din noul Cod penal, cu atât mai mult cu cât inculpatul, care este membru al Asociației Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Căpriorul Orăștie și deține permis de vânătoare permanent, cunoștea foarte bine dispozițiile legale, care prevăd condițiile în care se poate folosi arma letală, precum și perioadele în care este permisă vânătoarea diferitelor specii de animale. De asemenea urmarea produsă a constată în uciderea unui căprior și cauzarea unui prejudiciu substanțial părții civile, prejudiciu care nu a fost reparat pentru a se constata îndeplinirea condiției prevăzută de art. 80 alin. 1 lit. b din noul Cod penal.

Din aceste motive, C. apreciază că soluția de condamnare a inculpatului dispusă de instanța de fond pentru infracțiunile săvârșite și aplicarea unor pedepse se impune a fi menținută. În privința infracțiunii prevăzute de art. 343 alin. 1 din noul Cod penal, raportat la limitele speciale de pedeapsă și la criteriile prevăzute de art. 74 din noul Cod penal, C. apreciază că pedeapsa de 8 luni închisoare, egală cu minimul special rezultat în urma aplicării dispozițiilor art. 396 alin. 10 din Codul de procedură penală, raportat și la aspectele pozitive care caracterizează persoana inculpatului, respectă cerința de proporționalitate cu gravitatea infracțiunii comise și este suficientă pentru sancționarea inculpatului.

În privința infracțiunii prevăzute de art. 42 lit. b, k din Legea nr. 407/2006, modificată prin Legea nr. 187/2012, pentru care este prevăzută pedeapsa închisorii alternativ cu pedeapsa amenzii, C. constată că alegerea sancțiunii mai ușoare, respectiv amenda, este justificată având în vedere criteriile prevăzute de art. 74 din noul Cod penal, urmând însă ca aceasta să fie determinată potrivit noilor dispoziții legale, respectiv art. 61 alin. 1, 2, 3 și 4 lit.c din noul Cod penal. Deși pedeapsa amenzii era prevăzută și în reglementarea anterioară, legea nouă este mai favorabilă având în vedere că legea veche prevedea un minim special al pedepsei amenzii mai mare decât cel care ar putea fi aplicat în baza noului Cod penal, respectiv suma de 5.000 lei, în loc de suma de 1800 lei, stabilită în baza art. 61 alin. 2 și 4 lit.c din noul Cod penal.

C. constată că dispozițiile art. 61 alin. 4 lit. c din noul Cod penal prevăd că limitele speciale ale zilelor-amendă sunt cuprinse între 180 și 300 de zile-amendă, când legea prevede pedeapsa amenzii alternativ cu pedeapsa închisorii mai mare de 2 ani. Având în vedere că infracțiunea săvârșită de inculpat nu este de gravitate foarte ridicată, precum și faptul că acesta se află la prima confruntare cu legea penală și a avut o atitudine sinceră pe parcursul procesului penal, C. apreciază că este oportună stabilirea numărului minim de zile amendă, respectiv 180 lei, corelativ cu stabilirea unei sume reduse/zi de amendă, respectiv 20 lei, rezultând suma de 3.600 lei. Având în vedere că și în privința stabilirii pedepsei pentru această infracțiune sunt incidente dispozițiile art. 396 alin. 10 din Codul de procedură penală, în baza cărora limitele de pedeapsă se reduc cu 1/4, C. va aplica inculpatului o pedeapsă egală cu minimul special redus, respectiv suma de 2.700 lei.

În ceea ce privește instituția pluralității de infracțiuni, C. constată că cele două infracțiuni au fost săvârșite în forma concursului real de infracțiuni, pentru care Codul penal în vigoare prevede un regim sancționator mai sever decât Codul penal din 1968. Dispozițiile art. 39 lit. d Cod penal prevăd că în cazul în care s-au stabilit o pedeapsă cu închisoare și o pedeapsă cu amendă, se aplică pedeapsa închisorii, la care se adaugă în întregime pedeapsa amenzii. Astfel, legea nouă este mai defavorabilă pentru că prevede obligatoriu adăugarea pedepsei amenzii la pedeapsa închisorii, față de dispozițiile art. 34 lit d Cod penal anterior, care prevăd că în cazul în care s-a stabilit o pedeapsă cu închisoarea și o pedeapsă cu amendă se aplică pedeapsa închisorii la care se poate adăuga în tot sau în parte amenda.

Din aceste motive, cu aplicarea art. 5 alin. 1 din Noul Cod penal, se va aplica tratamentul sancționator al pluralității de infracțiuni mai favorabil inculpatului și în baza art. 34 lit. d, raportat la art. 33 lit. a din Codul penal din 1969 se va contopi pedeapsa de 8 luni închisoare cu pedeapsa de 2.700 lei amendă penală, în pedeapsa cea mai grea de 8 luni închisoare.

Referitor la individualizarea modalității de executare a pedepsei, față de . noului Cod penal, pentru a stabili legea penală mai favorabilă se impune a fi comparată instituția suspendării condiționate prevăzută de art. 81 Cod penal și dispoziția amânării aplicării pedepsei prevăzută de art. 83 din noul Cod penal. C. constată că instituția suspendării condiționate prevăzută de art. 81 Cod penal este mai favorabilă, prin prisma condițiilor de acordare – nu există limită legală a pedepsei pentru aplicabilitatea ei, limita pedepsei concret aplicată pentru o infracțiune este mai ridicată, antecedentele care constituie impediment la acordare sunt mai restrânse, obligațiile de pe durata termenului de încercare sunt mai puține, dar și prin prisma efectelor reabilitării de drept pe care le atrage (efect care nu este prevăzut în cazul amânării aplicării pedepsei).

Singurul aspect care pare a fi mai favorabil în privința amânării aplicării pedepsei este termenul de supraveghere care potrivit art. 84 noul Cod penal este de 2 ani și nu se adaugă durata pedepsei astfel cum prevedeau dispozițiile art. 82 Cod penal. Însă acest criteriu nu poate fi avut în vedere la determinarea legii penale mai favorabilă, ci au prioritate condițiile de acordare și efectele celor două instituții, aspect care reiese în mod cert din dispozițiile art. 16 alin. 2 din LPA nr. 187/2012 potrivit cărora pentru determinarea legii penale mai favorabile cu privire la suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei conform art. 5 din Codul penal, instanța va avea în vedere sfera obligațiilor impuse condamnatului și efectele suspendării potrivit legilor succesive, cu prioritate față de durata termenului de încercare sau supraveghere.

Din aceste motive, în aplicarea dispozițiilor art. 5 alin. 1 din noul Cod penal se va menține dispoziția de suspendare condiționată a executării pedepsei în baza art. 81 din Codul penal din 1969 pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 8 luni.

În privința pedepselor accesorii și complementare, C. are în vedere dispozițiile art. 12 alin. 1 din Legea nr. 187/2012, care prevăd că în cazul succesiunii de legi penale intervenite până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, pedepsele accesorii și complementare se aplică potrivit legii care a fost identificată ca lege mai favorabilă în raport cu infracțiunea comisă. Din aceste dispoziții rezultă că în situația în care una dintre reglementări a fost identificată mai favorabilă în raport de pedeapsa principală, acea lege se va aplica și în privința pedepsei complementare și accesorii.

În cauza de față, s-a constatat că este mai favorabilă legea nouă, pe cale de consecință aceasta fiind legea aplicabilă inculpatului și în privința pedepselor accesorii, care potrivit art. 65 din noul Cod constă în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a), lit. b) și lit. d) - n), a căror exercitare a fost interzisă de instanță ca pedeapsă complementară. Rezultă că în ipoteza în care nu a fost aplicată pedeapsă complementară, nu poate fi aplicată nici pedeapsă accesorie inculpatului. În cauza de față C. apreciază că raportat la criteriile prevăzute de art. 67 alin. 1 din noul Cod penal, respectiv natura și gravitatea infracțiunii, împrejurările cauzei și persoana infractorului, nu este necesară, aplicarea pedepsei complementare.

Din aceste motive, cu aplicarea art. 12 alin. 1 din Legea nr. 187/2012 se va înlătura pedeapsa accesorie a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și b din Codul penal din 1969.

Raportat la cele de mai sus, în baza art. 421 pct. 2 lit. a NCPP C. va admite apelul declarat de inculpatul S. V. R. împotriva sentinței penale nr. 172/19.12.2013, pronunțată de Judecătoria Orăștie în dosarul nr._, pe care o va desființa sub aspectul incidenței legii penale mai favorabile cu privire la pedepsele principale și accesorii și, rejudecând în aceste limite:

Se va descontopi pedeapsa rezultantă de 8 luni închisoare și repune în individualitate pedepsele, astfel:

- 8 luni închisoare pentru infracțiunea de uz de armă letală fără drept, prevăzută de art. 133 din Legea nr. 295/2004, cu aplicarea art. 320 indice 1 alin. 7 din Codul de procedură penală;

- 4.000 lei amendă penală, pentru infracțiunea de braconaj cinegetic, prevăzută de art. 42 alin. 1 lit. a indice 1 și j din Legea nr. 407/2006, cu aplicarea art. 320 indice 1 alin. 7 din Codul de procedură penală.

Cu aplicarea art. 5 alin. 1 din noul Cod penal se va stabili că fapta de uz de armă letală fără drept se încadrează în dispozițiile art. 343 alin. 1 din noul Cod penal.

Va fi menținută soluția de condamnare și durata pedepsei de 8 luni închisoare aplicate inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de uz de armă fără drept, prevăzută de art. 343 alin. 1 din noul Cod penal, cu aplicarea art. 396 alin. 10 din Codul de procedură penală.

Cu aplicarea art. 5 alin. 1 din noul Cod penal se va stabili că fapta de braconaj se încadrează în dispozițiile art. 42 alin. 1 lit. b și k din Legea nr. 407/2006, modificată prin Legea nr. 187/2012.

Va fi menținută soluția de condamnare și, conform art. 61 alin. 1, 2, 3 și 4 lit. c din noul Cod penal, reduce pedeapsa amenzii aplicate pentru săvârșirea infracțiunii de braconaj, prevăzută de art. 42 alin. 1 lit. b și k din Legea nr. 407/2006, modificată prin Legea nr. 187/2012, cu aplicarea art. 396 alin. 10 din Codul de procedură penală, de la 4.000 lei la 2.700 lei.

În baza art. 5 alin. 1 din noul Cod penal se va aplica tratamentul sancționator al pluralității de infracțiuni mai favorabil inculpatului și în baza art. 34 lit. d, raportat la art. 33 lit. a din Codul penal din 1969 se va contopi pedeapsa de 8 luni închisoare cu pedeapsa de 2.700 lei amendă penală, în pedeapsa cea mai grea de 8 luni închisoare.

Cu aplicarea art. 5 alin. 1 din noul Cod penal va fi menținută dispoziția de suspendare condiționată a executării pedepsei în baza art. 81 din Codul penal din 1969, pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 8 luni.

Cu aplicarea art. 12 alin. 1 din Legea nr. 187/2012 se va înlătura pedeapsa accesorie a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza II-a și b din Codul penal din 1969.

Vor fi menținute în rest dispozițiile sentinței penale apelate, în măsura în care nu contravin prezentei decizii.

În baza art. 275 alin. 3 din noul Cod de procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în apel vor rămâne în sarcina acestuia.

Se va acorda onorariul parțial în sumă de 50 lei apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat în apel, onorariu ce se va avansa din fondul special destinat al Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelul declarat de inculpatul S. V. R. împotriva sentinței penale nr. 172/19.12.2013, pronunțată de Judecătoria Orăștie în dosarul nr._, pe care o desființează sub aspectul incidenței legii penale mai favorabile cu privire la pedepsele principale și accesorii și, rejudecând în aceste limite:

Descontopește pedeapsa rezultantă de 8 luni închisoare și repune în individualitate pedepsele, astfel:

- 8 luni închisoare pentru infracțiunea de uz de armă letală fără drept, prevăzută de art. 133 din Legea nr. 295/2004, cu aplicarea art. 320 indice 1 alin. 7 din Codul de procedură penală;

Cu aplicarea art. 5 alin. 1 din noul Cod penal stabilește că fapta de uz de armă letală fără drept se încadrează în dispozițiile art. 343 alin. 1 din noul Cod penal.

Menține soluția de condamnare și durata pedepsei de 8 luni închisoare aplicate inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de uz de armă fără drept, prevăzută de art. 343 alin. 1 din noul Cod penal, cu aplicarea art. 396 alin. 10 din Codul de procedură penală.

Cu aplicarea art. 5 alin. 1 din noul Cod penal stabilește că fapta de braconaj se încadrează în dispozițiile art. 42 alin. 1 lit. b și k din Legea nr. 407/2006, modificată prin Legea nr. 187/2012.

Menține soluția de condamnare și, conform art. 61 alin. 1, 2, 3 și 4 lit. c din noul Cod penal, reduce pedeapsa amenzii aplicate pentru săvârșirea infracțiunii de braconaj, prevăzută de art. 42 alin. 1 lit. b și k din Legea nr. 407/2006, modificată prin Legea nr. 187/2012, cu aplicarea art. 396 alin. 10 din Codul de procedură penală, de la 4.000 lei la 2.700 lei.

În baza art. 5 alin. 1 din noul Cod penal aplică tratamentul sancționator al pluralității de infracțiuni mai favorabil inculpatului și în baza art. 34 lit. d, raportat la art. 33 lit. a din Codul penal din 1969 contopește pedeapsa de 8 luni închisoare cu pedeapsa de 2.700 lei amendă penală, în pedeapsa cea mai grea de 8 luni închisoare.

Cu aplicarea art. 5 alin. 1 din noul Cod penal menține dispoziția de suspendare condiționată a executării pedepsei în baza art. 81 din Codul penal din 1969, pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 8 luni.

Cu aplicarea art. 12 alin. 1 din Legea nr. 187/2012 înlătură pedeapsa accesorie a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza II-a și b din Codul penal din 1969.

Menține în rest dispozițiile sentinței penale apelate, în măsura în care nu contravin prezentei decizii.

În baza art. 275 alin. 3 din noul Cod de procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina acestuia.

Acordă onorariul parțial în sumă de 50 lei apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat în apel, onorariu ce se va avansa din fondul special destinat al Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 10.03.2014.

Președinte, Judecător,

AndreiDorinBăncilă A. P.

Grefier,

D. M. H.

Red. A.P.

Tehnored.D.M.H.

2 ex/24.03.2014

J. Fond F. N.

← Ultrajul contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi...		Abuz în serviciu contra intereselor persoanelor. Art.246 C.p..... →

Braconaj -. Legea 407/2006. Decizia nr. 129/2014. Curtea de Apel ALBA IULIA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Braconaj -. Legea 407/2006. Decizia nr. 129/2014. Curtea de Apel ALBA IULIA