Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP. Decizia nr. 250/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 250/2015 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 04-03-2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA PENALA SI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ Nr. 250/A/2015
Ședința publică de la 04 Martie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. L. O.
Judecător A. I. P.
Grefier C. M. N.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă C. de A. A. I. este reprezentat de procuror A. P..
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de P. de pe lângă J. A. I. împotriva sentinței penale nr. 5 din data de 19.01.2015, pronunțată de J. A. I. în dosarul nr._ .
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care, C. constată că nu sunt cereri de formulat, împrejurare față de care acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentanta Ministerului Public solicită admiterea apelului, desființarea hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei noi soluții având în vedere motivele invocate în scris. Apreciază că hotărârea primei instanțe este netemeinică în ce privește forma de executare a pedepsei, și anume, amânarea aplicării pedepsei amenzii de 2.000 lei. Arată că instanța de fond a reținut că fapta a prezentat un grad mic de pericol social, având în vedere că nu a produs consecințe deosebite. Consideră că dimpotrivă, fapta comisă de inculpat este una cu un pericol mediu social, deoarece a condus pe drumurile publice având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală, a produs un accident rutier, dar nu s-au formulat plângeri pentru vătămările suferite. Arată că nu are relevanță că drumul public nu era intens circulat pentru a duce la aplicarea unei sancțiuni foarte blânde, precizând că la ora 09.00 dimineața, drumurile sunt intens circulate. Apreciază că împrejurarea că au fost recuperate pagubele suferite de proprietarii imobilelor nu putea conduce la alegerea unei sancțiuni foarte blânde. Solicită fie menținerea pedepsei aplicate și executarea efectivă a acesteia, fie stabilirea pedepsei închisorii și amânarea aplicării pedepsei pe un termen de supraveghere de 2 ani.
C. DE A.
Deliberând asupra apelului penal de față:
Prin sentința penală nr. 5 din data de 19.01.2015, pronunțată în dosarul nr._, J. A. I., în aplicarea disp. art. 5 al. 1 din Codul Penal a constatat că infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală dedusă judecății se încadrează în disp. art. 336 al. 1 din noul Cod penal și a stabilit că dispozițiile Codului penal nou reprezintă legea penală mai favorabilă aplicabilă inculpatului.
În baza art. 396 alin. (4) C. proc. pen. raportat la art. 396 alin. 10 C.pr.pen., art. 83 Noul C. pen., a stabilit inculpatului S. M., fiul lui M. și R., născut la data de 24.01.1991 în A. I., jud. A., domiciliat în A. I., .. 76, . jud. A., cetățean român, necăsătorit, stagiul militar nesatisfăcut, studii liceale, desenator tehnic, fără loc de muncă, fără antecedente penale, CNP_, pedeapsa amenzii penale în cuantum de 2000 lei (echivalentul a 200 zile amendă a câte 10 lei/zi) pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe prev. și ped. de art. 336 al. 1 din Noul cod penal.
În baza art. 83 alin. (1) Noul cod penal, a amânat aplicarea pedepsei amenzii penale în cuantum de 2000 de lei pe un termen de supraveghere stabilit în condițiile art. 84 Noul C. pen., de 2 ani de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
În baza art. 85 alin. (1) Noul C. pen. pe durata termenului de supraveghere, a impus inculpatului să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune A., la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 86 alin. (1) C. pen. pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. (1) lit. c) - e) s-a hotărât a fi comunicate Serviciului de Probațiune A..
În baza art. 404 alin. (3) C. proc. pen. a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 88 din Noul cod penal cu privire la revocarea beneficiului amânării aplicării pedepsei și executarea acesteia în întregime în caz de nerespectare cu rea credință a măsurilor de supraveghere, a obligațiilor impuse și de săvârșire de noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere.
La data rămânerii definitive, s-a dispus comunicarea prezentei hotărâri la Serviciul de Probațiune A..
A luat act că . nu are calitate de persoană vătămată sau de parte civilă și pe cale de consecință în temeiul disp. art. 397 al. 1 Cpp rap. la art. 19 al. 1, 2 Cpp, a respins ca inadmisibilă acțiunea civilă formulată de acestea.
În baza art. 272, art. 274 alin. 1 C. proc. pen. a obligat inculpatul la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunța această sentință a reținut J. A. I. că prin rechizitoriul nr. 1967/P/2013 al Parchetului de pe lângă J. A. I. a fost trimis în judecată inculpatul S. M. pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului prev. de art. 336 alin.1 C.penal.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Alba Iulia la data de 06.06.2014 sub nr._ .
În actul de sesizare al instanței, în sarcina inculpatului s-a reținut că, în data de 01.05.2013, la orele 09.04, inculpatul S. M. a condus pe DC 70 din localitatea Țelna autoturismul marca F. Stilo cu numărul provizoriu AB_, având o îmbibație alcoolică peste limita legală, respectiv de 1,00 grame la mie la prima probă și de 0,85 grame la mie la a doua probă.
Analizând mijloacele de proba administrate în cursul urmăririi penale, respectiv: proces verbal de constatare a infracțiunii și planșa fotografică; buletin de examinare clinică a inculpatului și procesul verbal de prelevare a probelor biologice; buletinul de analiză toxicologică alcoolemie nr. 1151/1152/ IX/478/479 eliberat la data de 10.05.2013 de Serviciul Județean de Medicină Legală A.; raportul de expertiză nr. 284/IX/d/2 eliberat la data de 15.01.2014 de Institutul de Medicină Legală Cluj N.; declarațiile inculpatului S. M.; declarațiile martorilor M. C. T., B. C., C. E. M., F. A. N., M. F. G. și M. A., instanța a reținut următoarea situație de fapt:
La data de 01.05.2013, orele 0904, Poliția Municipiului A. I. a fost sesizată prin Serviciul Unic de Urgențe 112 despre faptul că pe DC70 din localitatea Țelna s-a comis un accident de circulație soldat cu victime. Polițiștii deplasați la fața locului au constatat că inculpatul în timp ce a condus autoturismul marca F. Stilo cu nr. provizoriu AB_, proprietatea lui P. S., pe DC70, în dreptul imobilului cu nr. 306 nu a adaptat viteza la condițiile de drum în curbă, a pierdut controlul direcției de deplasare și a intrat în coliziune cu gardul imobilelor cu nr. 305 și 306, o conductă de distribuție a gazelor naturale și un autoturism oprit. În urma impactului a rezultat rănirea ușoară a pasagerilor S. I. M. și F. A. N., iar conducta în cauză a fost adusă în stare temporară de neîntrebuințare, fiind necesară intervenția echipei de la E ON Gaz pentru a remedia defecțiunea.
Inculpatul a fost testat la ora 09.32 cu aparatul etilotest, rezultatul fiind 0,54 mg/l alcool pur în aerul expirat, ulterior fiind condus la Spitalul Județean A. I. unde la ora 1030 i-a fost recoltată prima probă biologică de sânge, iar la ora 1130 a doua probă biologică de sânge în vederea stabilirii gradului de alcoolemie. Din buletinul de analiză toxicologică alcoolemie nr. 1151/1152/ IX/478/479, eliberat la data de 10.05.2013, de Serviciul Județean de Medicină Legală A., rezultă că la prima probă (ora 1030) inculpatul a avut o alcoolemie de 1,00 g%o, iar la cea de-a doua probă (ora 1130) o alcoolemie de 0,85g%o.
La data accidentului inculpatul, nu a fost audiat, iar în data de 03-05-2013 a declarat că la 01-05-2013, în jurul orei 0900, a condus autoturismul marca F. Stilo cu numărul de înmatriculare AB_, pe raza localității Țelna. Într-o curbă la stânga a frânat întrucât nu cunoștea bine drumul și nu a văzut o mașină oprită în curbă pe marginea drumului pe care a vrut să o evite, a derapat și a pierdut controlul volanului, izbindu-se de gardul a două imobile și un branșament de gaz, ricoșând în autoturismul oprit. După accident a coborât și văzând că fratele lui este bine a rămas lângă F. A. care avea leziuni. La fața locului s-au deplasat mai multe ambulanțe care le-au acordat îngrijiri și i-au transportat la spital. La spital a fost supus unor investigații medicale fără să rămână internat în spital și i-au fost recoltate două probe biologice de sânge. După începerea urmăririi penale inculpatul a declarat că își menține declarația dată anterior și nu mai are nimic de declarat.
În cauză s-a dispus efectuarea unei expertize medico legale privind calculul retroactiv al alcoolemiei. Din raportul de expertiză nr. 284/IX/d/2 eliberat la data de 15.01.2014 de Institutul de Medicină Legală Cluj N., rezultă următoarele concluzii:
Calculul retroactiv, efectuat pe baza valorilor alcoolemiilor stabilite la analiză, la care s-a ținut cont de faza toxicocinetică, a alcoolului în organism, de alcoolemia teoretică rezultată din consumul de alcool declarat de susnumit cât și de intervalul de timp scurs între evenimentul rutier și prima recoltare de sânge indică pentru ora evenimentului rutier o alcoolemie a numitului S. M., mai mare decât 0,80 g%o,cu o valoare teoretică apropiată de l,20g%o, valoare care poate fi consecința consumului de alcool declarat de susnumit în varianta în care consumul de alcool a avut loc în intervalul 15°°-0400).
Audiat în cursul judecății, inculpatul a recunoscut învinuirea adusă și a fost de acord ca judecata să se desfășoare doar pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale.
Din actele efectuat în cursul urmăririi penale, a reieșit că inculpatul a achitat contravaloarea prejudiciului cauzat în urma accidentului din 01-05-2013, aspect confirmat și de Societatea E ON GAZ Ditribuție S.A. Regiunea Sud. Totodată, proprietarii celor două imobile în gardul cărora inculpatul a intrat cu mașina, numiții C. F. și M. F. G. nu au nicio pretenție de natură penală sau civilă și nu formulează niciun fel de plângere, gardul care a fost distrus urmând a-l repara pe cheltuiala proprie. Pe de altă parte, victimele accidentului F. A.-N. și S. I. M. nu au formulat plângere penală pentru infracțiunea de vătămare corporală din culpă.
În drept, a apreciat J. A. I. că fapta inculpatului S. M. constând în aceea că în data de 01.05.2013, la orele 09.04 a condus pe DC 70 din localitatea Țelna autoturismul marca F. Stilo cu numărul provizoriu AB_, având o îmbibație alcoolică de 1,00 g‰ și 0,85 g‰ la cele două probe biologice de sânge recoltate, constituie infracțiunea de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului prevăzută de art. 336 alin. 1 din Codul Penal.
În ceea ce privește latura obiectivă, elementul material al acesteia s-a realizat prin conducerea autoturismului marca F. Stilo cu numărul provizoriu AB_ pe DC 70 având o îmbibație alcoolică de 1.0o g‰ și 0.85 g‰ la cele două probe biologice de sânge recoltate.
Urmarea imediată a constat în atingerea adusă relațiilor sociale referitoare la siguranța circulației pe drumurile publice și crearea unei stări de pericol, din cauza aflării pe drumurile publice a unui autoturism condus de o persoană care, fiind sub influența alcoolului, nu mai este în plenitudinea aptitudinilor fizice și psihice, are o viteză de reacție scăzută și simțuri diminuate, ce o împiedică să răspundă prompt la situațiile periculoase din trafic.
Fiind o infracțiune de pericol, legătura de cauzalitate între faptă și urmarea produsă rezultă din însăși săvârșirea faptei (ex re).
Sub aspectul laturii subiective, infracțiunea a fost săvârșită cu intenție indirectă în sensul că, deși inculpatul nu a urmărit crearea unei stări de pericol pentru ceilalți participanți la trafic, acesta a acceptat posibilitatea creării unei asemenea stări virtual periculoase, decurgând din împrejurarea că a condus autoturismul având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală prevăzută de lege.
Instanța a reținut faptul că de la data comiterii infracțiunii- 01.05.2013 și până în prezent a survenit o succesiune de legi, astfel că i-a revenit sarcina de a stabili legea penală mai favorabilă. La alegerea acesteia, instanța a plecat în analiză nu doar de la limitele de pedeapsă prevăzute de lege, dar și de la toate aspectele pe care le implică stabilirea tratamentului sancționator și ținând cont și de Decizia Curții Constituționale nr. 265/06.05.2014 prin care s-a arătat că dispozițiile art. 5 din Noul cod penal privind legea penală mai favorabilă se aplică în mod global, neputându-se combina dispozițiile din legi penale succesive, plecând și de la situația personală a inculpatului.
În acest context, instanța a expus criteriile în baza cărora se stabilește legea penală mai favorabilă și care vor fi apreciate în concret: conținutul infracțiunii (urmând a fi avute în vedere elementul material al infracțiunii în forma de bază,, variantele agravante, elementele circumstanțiale agravante, existența unor condiții suplimentare de incriminare, etc.), existența unor impedimente la punerea în mișcare sau exercitarea acțiunii penale ori a unor cauze de nepedepsire, pedeapsa și prescripția.
Astfel, instanța a reținut faptul că la data comiterii infracțiunii erau în vigoare dispozițiile art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 republicată care prevedeau: conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani.
Aceeași infracțiune are corespondent în art. 336 alin. 1 din Noul cod penal care prevede: conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea permisului de conducere de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani sau amendă (reținând că apariție Deciziei Curții Constituționale nr. 732/2014 prin care sintagma „în momentul prelevării mostrelor biologice” a fost declarată neconstituțională, fără ca aceasta să afecteze existența infracțiunii, câtă vreme inculpatului i-au fost recoltate două probe biologice de sânge, la interval de o oră, acesta fiind condus la Spitalul Județean A. fiind efectuată și o expertiză medico-legală privind calculul retroactiv al alcoolemiei).
Din analiza acestor dispoziții J. A. I. a ajuns la concluzia că legea penală mai favorabilă aplicabilă în speța de față o reprezintă Noul Cod penal prin prisma faptului că prevede alternativ cu pedeapsa închisorii pedeapsa amenzii, reținând că limitele pedepsei cu închisoarea au rămas neschimbate.
În consecință, instanța a constatat că art. 336 alin. 1 din Noul cod penal care reglementează infracțiunea de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, este legea penală mai favorabilă inculpatului, motiv pentru care a reținut aplicarea dispozițiilor art. 5 din Noul C.pen., ca și unul dintre temeiurile de drept ale soluției ce a fost pronunțată în cauză.
În considerarea celor sus expuse, apreciind că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 396 alin. 2 Cod procedură penală, în sensul că fapta săvârșită de inculpat există, constituie infracțiune și a fost săvârșită cu forma de vinovăție prevăzută de lege, instanța a stabilit inculpatului o pedeapsă.
La individualizarea pedepsei, în conformitate cu prevederile art. 74 Noul Cod penal, instanța a avut în vedere gravitatea infracțiunii săvârșite și periculozitatea infractorului, orientându-se după criteriile indicate expres de textul legal indicat, respectiv: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
Raportat la aceste criterii, instanța a apreciat că fapta inculpatului prezintă un grad mic de pericol social, având în vedere împrejurarea că fapta a fost comisă de inculpat în jurul orelor 09.04 dimineața când circulația pe drumurile publice nu este intensă, inculpatul a condus autoturismul sub influența băuturilor alcoolice însă limita legală a alcoolemiei a fost cu puțin depășită (1,00 %o la prima probă de sânge prelevată- și respectiv 0,85 grame la mie la a doua probă. Este adevărat faptul că inculpatul a pierdut controlul autoturismului intrând în coliziune cu gardul imobilelor cu nr. 305, 306 și cu o conductă de distribuire a gazelor naturale, aspect pe care instanța l-a pus pe seama consumului de alcool de către inculpat coroborat însă cu configurația drumului- respectiv drum în curbă- însă instanța a reținut conduita bună a inculpatului, acesta acoperind prejudiciul cauzat Societății E ON GAZ Ditribuție S.A. Regiunea Sud. Instanța a mai reținut că proprietarii celor două imobile în gardul cărora inculpatul a intrat cu mașina, numiții C. F. și M. F. G. nu au nicio pretenție de natură penală sau civilă și nu au formulat niciun fel de plângere, iar victimele accidentului F. A.-N. și S. I. M. nu au formulat plângere penală pentru infracțiunea de vătămare corporală din culpă.
Instanța a avut în vedere și criteriile referitoare la persoana și conduita inculpatului, respectiv: vârsta inculpatului de 27 de ani, cetățean român, studii medii, este desenator tehnic și fără antecedente penale așa cum reiese din fișa de cazier judiciar – fila 82.
În consecință, raportat la criteriile mai sus arătate, instanța a stabilit inculpatului o pedeapsă de 2000 lei, reprezentând echivalentul a 200 zile amendă a câte 10 lei/zi), în conformitate cu dispozițiile art. 61 din Noul cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui vehicul sub influența alcoolului prevăzută de art. 336 alin. 1 din Noul cod penal.
Constatând că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de 83 Noul cod penal, respectiv: pedeapsa stabilită este amenda; inculpatul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii; și-a manifestat acordul de a presta muncă neremunerată în folosul comunității; inculpatul nu s-a sustras de la urmărirea penală, judecată și nici nu a încercat să zădărnicească aflarea adevărului; pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită este mai mică de 7 ani și apreciind după criteriile mai sus analizate raportat la persoana infractorului, conduita bună avută anterior săvârșirii infracțiunii,, instanța a apreciat că aplicarea imediată a pedepsei stabilite nu este necesară.
În consecință, în baza art. 83 alin. (1) Noul C. pen. a amânat aplicarea pedepsei amenzii penale în cuantum de 2000 de lei pe un termen de supraveghere stabilit în condițiile art. 84 Noul C. pen., de 2 ani de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
În baza art. 85 alin. (1) Noul C. pen. pe durata termenului de supraveghere, s-a hotărât ca inculpatul să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune A., la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 86 alin. (1) C. pen. pe durata termenului de supraveghere, s-a hotărât ca datele prevăzute în art. 85 alin. (1) lit. c) - e) să fie comunicate Serviciului de Probațiune A..
În baza art. 404 alin. (3) C. proc. pen. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 88 din Noul cod penal cu privire la revocarea beneficiului amânării aplicării pedepsei și executarea acesteia în întregime în caz de nerespectare cu rea credință a măsurilor de supraveghere, a obligațiilor impuse și de săvârșire de noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere.
La data rămânerii definitive, s-a dispus comunicarea prezentei hotărâri la Serviciul de Probațiune A..
În baza art. 272, art. 274 alin. 1 C. proc. pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Referitor la acțiunea civilă exercitată de ., instanța a respins-o ca inadmisibilă, aceasta neavând calitatea de persoană vătămată și implicit nici de parte civilă în cauză. Și mai mult, instanța a avut în vedere faptul că infracțiunea de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului este o infracțiune de pericol inaptă să producă prejudicii ce ar putea fi reparată pe calea unei acțiuni civile alăturate acțiunii penale.
Împotriva acestei sentințe a exercitat calea de atac a apelului P. de pe lângă J. A. I. criticând sentința primei instanțe pentru netemeinicie.
În motivarea apelului său a arătat Ministerul Public, după expunerea dispozitivului sentinței criticate și a considerentelor ce au determinat instanța să individualizeze judiciar executarea pedepsei, că fapta inculpatului prezintă un grad mediu de pericol social. Ora săvârșirii faptei este una la care circulația pe drumurile publice este intensă, fiind o oră la care foarte mulți oameni se deplasează la locul de muncă. Inculpatul, datorită consumului de alcool, a intrat în coliziune cu gardurile a două imobile și cu o conductă de distribuire a gazelor naturale, aspecte ce sugerează un plus de gravitate a faptei comise. Mai mult, prin fapta sa, inculpatul a pus în pericol și integritatea corporală a celor doi pasageri aflați în autoturismul condus.
Se concluzionează arătându-se că infracțiunea săvârșită de inculpat prezintă un grad mediu de pericol social, grad care trebuie reflectat și în severitatea pedepsei. Solicită Ministerul Public fie condamnarea inculpatului la executarea efectivă a amenzii, fie condamnarea acestuia la pedeapsa închisorii orientată spre minimul special cu amânarea aplicării pedepsei pe un termen de supraveghere de 2 ani.
Verificând hotărârea atacată, pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei, prin prisma criticilor formulate și în baza propriei aprecieri, C. de A. A. I. constată că apelul exercitat de P. de pe lângă J. A. I. este fondat pentru considerentele ce urmează.
Din ansamblul materialului probatoriu administrat în cauză rezultă că starea de fapt reținută de către prima instanță este corectă, fiind dovedită săvârșirea de către inculpatul S. M. a infracțiunii pentru care s-a dispus trimiterea sa în judecată, respectiv pentru infracțiunea de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe.
Astfel, fapta inculpatului S. M. care în data de 01.05.2013, la orele 09.04 a condus pe DC 70 din localitatea Țelna autoturismul marca F. Stilo cu numărul provizoriu AB_, având o îmbibație alcoolică de 1,00 g‰ și 0,85 g‰ la cele două probe biologice de sânge recoltate întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe prevăzută de art. 336 alin. 1 din Codul Penal.
Inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei și a înțeles să uzeze în fața primei instanțe de procedura de judecată în cazul recunoașterii învinuirii.
Fiind dovedită existența faptei și săvârșirea acesteia cu vinovăție de inculpat, C. de A. A. I. constată că în mod corect judecătoria a dispus condamnarea acestuia pentru infracțiunea reținută în sarcina sa prin actul de sesizare. A detaliat prima instanță, într-o amplă expunere ce ne scutește de orice considerente suplimentare, motivele ce au determinat-o să stabilească pedeapsa principală, considerentele ce au determinat-o să stabilească Codul penal în vigoare ca fiind legea penală mai favorabilă ce se impune a fi aplicată inculpatului și considerentele ce au determinat-o să individualizeze executarea pedepsei aplicate.
Două precizări suntem nevoiți a face. Prima vizează modalitatea de identificare a legii penale mai favorabile iar cea de-a doua individualizarea judiciară a executării pedepsei. La prima vom face referire aici iar la cea de-a doua la momentul analizării apelului exercitat în cauză .
Arată judecătorul fondului că „legea penală mai favorabilă aplicabilă în speța de față o reprezintă Noul Cod penal prin prisma faptului că prevede alternativ cu pedeapsa închisorii pedeapsa amenzii, reținând că limitele pedepsei cu închisoarea au rămas neschimbate”. Nu acesta este argumentul pentru care legea penală mai favorabilă este, în prezenta cauză, Codul penal în vigoare. Argumentul este dat de faptul că instanța, analizând cele două legi succesive, a constatat că actualul Cod penal prevede alternativ pedeapsa amenzii, pedeapsă asupra căreia s-a oprit în concret. Dacă instanța aprecia că pedeapsa închisorii este singura aptă să conducă în cauză la împlinirea scopului pedepsei, atunci operațiunea de determinare a legii penale mai favorabile ar fi trebuit să continue prin cercetarea celorlalte criterii la care instanța a făcut trimitere: modalitatea de individualizare a executării pedepsei, prescripția sau alte instituții ce ar fi avut relevanță sub aspectul determinării legii penale mai favorabile.
Apelul exercitat în cauză de Ministerul Public prin care solicită reindividualizarea judiciară a pedepsei, este fondat.
Reținem noi, în baza propriei noastre analize, că inculpatul S. M. a fost trimis în judecată pentru infracțiunea de conducere a unui vehicul pe drumurile publice sub influența alcoolului.
În esență s-a reținut în sarcina inculpatului că în data de 01.05.2013, la orele 09.04, a condus pe D.C. 70 din localitatea Țelna autoturismul marca F. Stilo cu numărul provizoriu AB_, având o îmbibație alcoolică de 1,00 g‰ și 0,85 g‰ la cele două probe biologice de sânge recoltate. Inculpatul, urmare a vitezei de deplasare combinată cu diminuarea reflexelor ca urmare a consumului de alcool, a produs un accident de circulație soldat cu pagube materiale: a distrus gardul a două imobile și a avariat o conductă de gaz. În plus, fapta inculpatului s-a soldat și cu vătămarea persoanelor ce se aflau în autoturism, persoane ce nu au înțeles să formuleze plângere penală.
După observarea stării de fapt, am continuat analiza noastră și am reținut că pentru ca politica penală, privită sub aspectul acțiunii de combatere a criminalității, să-și atingă obiectivul-reducerea treptată a fenomenului infracțional-este necesar ca fiecare pedeapsă concretă să-și îndeplinească, prin constrângerea pe care o implică, funcțiile de intimidare și reeducare, căci numai astfel scopul pedepsei, prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, va putea fi atins.
Dar orice pedeapsă își poate îndeplini în mod eficient aceste funcții influențând conduita celui condamnat doar dacă este adecvată, adaptată cazului concret. Aceasta înseamnă că, la stabilirea genului, cuantumului și modului său de executare, trebuie să se țină seama de un ansamblu de date, împrejurări și situații specifice, care, în cazul supus judecății, caracterizează conținutul concret al infracțiunii, condițiile în care fapta a fost săvârșită și persoana făptuitorului. Pe de altă parte o pedeapsă este aptă a-și îndeplini funcțiile și realiza scopul numai dacă, atât în faza judecății, cât și în faza executării este perfect individualizată.
Individualizarea pedepsei, instituție al cărei fundament juridic se află în dispozițiile Capitolului V din Titlul III al Părții generale a Codului penal – principiul individualizării fiind un principiu fundamental al dreptului penal- apare astfel ca fiind unul dintre instrumentele de realizare a politicii penale.
Individualizarea pedepsei trebuie să dea expresie, practic-în alegerea sancțiunii și în determinarea concretă a sancțiunii alese-tuturor orientărilor politicii penale. Pedeapsa concretă, rezultat al operației de individualizare, trebuie să fie o expresie echilibrată a constrângerii și reeducării; trebuie să fie umană, adică să nu fie excesivă față de necesitățile reeducării și să nu înjosească demnitatea celui condamnat, ceea ce nu exclude fermitatea și intransigența; trebuie să fie stabilită în limitele legii și cu respectarea strictă a cerințelor prevăzute de lege.
Legiuitorul român în cuprinsul art. 74 din Codul penal a reglementat criteriile generale de individualizare a pedepsei. Astfel stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii:
a) împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite;
b) starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită;
c) natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii;
d) motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit;
e) natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului;
f) conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal;
Or dacă ne raportăm la aceste considerente teoretice și la analiza fiecăruia dintre criteriile generale de individualizare mai sus expuse, ajungem la concluzia că pedeapsa amenzii penale este în măsură a asigura scopul preventiv și funcția educativă a acesteia. Dar asigurarea scopului preventiv și a funcției educative nu se poate realiza decât prin executarea efectivă a amenzii penale. dacă am amâna aplicarea pedepsei inculpatul nu ar resimți aproape nicio constrângere pentru infracțiunea săvârșită. Reamintim, infracțiunea comisă de inculpat nu a avut ca rezultat doar o stare de pericol pentru valoarea socială ocrotită ci ea a avut și alte consecințe: distrugerea a două garduri, avarierea unei conducte de gaz și vătămarea integrității corporale a două persoane, pasageri în autoturismul condus de inculpat. Mai mult, doar hazardul a făcut ca fapta inculpatului să nu se soldeze și cu vătămarea corporală sau chiar cu decesul unor terțe persoane inocente ce chiar în momentul impactului să se fi aflat întâmplător la locul producerii accidentului.
Pentru aceste considerente susținem că dacă pedeapsa este corect individualizată sub aspectul cuantumul și a formei sale, ea nu este temeinică sub aspectul modalității de executare. Atitudinea sinceră a inculpatului și demersurile concrete făcute de acesta pentru a acoperi costurile distrugerilor provocate atât proprietarilor celor două garduri cât și proprietarului conductei de gaz ne îndreptățesc să considerăm că pedeapsa amenzii este în măsură a asigura scopul preventiv al pedepsei și nu este necesar a ne orienta spre pedeapsa închisorii, așa cum solicită în subsidiar Ministerul Public.
Pentru aceste considerente și văzând dispozițiile art. 421 pct. 2 lit. a din Codul de procedură penală, vom admite apelul exercitat de Ministerul Public și vom desființa sentința doar în ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepsei.
Vom înlătura dispozițiile cu privire la amânarea aplicării pedepsei și vom ulterior vom atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 63 din Codul penal.
Vom menține restul dispozițiilor din sentința penală apelată.
Motivat de lipsa culpei procesuale a inculpatului, vom face aplicarea art. 275 alin. 3 din Codul de procedură penală și vom lăsa cheltuielile judiciare avansate de stat în apel în sarcina acestuia.
Pentru aceste considerente,
În numele legii,
DECIDE:
Admite apelul exercitat de P. de pe lângă J. A. I. împotriva sentinței penale nr. 5 din data de 19.01.2015, pronunțată de J. A. I. în dosarul nr._ .
Desființează sentința penală apelată în ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepsei stabilite în sarcina inculpatului S. M. și, în consecință:
Înlătură din sentința penală apelată dispozițiile cu privire la amânarea aplicării pedepsei amenzii penale în cuantum de 2.000 lei(echivalentul a 200 zile amendă a câte 10 lei/zi).
Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 63 din Codul penal.
Menține restul dispozițiilor din sentința penală apelată, în măsura în care nu contravin prezentei decizii.
În baza art. 275 alin. 3 din Codul de procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 04.03.2015.
Președinte, Judecător,
G. L. OdagiuAlexandra I. P.
Grefier,
C. M. N.
Red. / Tehnored. G.L.O.
2 ex./27.04.2015
Jud. fond P. D.E.
| ← Furt. Art.228 NCP. Decizia nr. 238/2015. Curtea de Apel ALBA... | Vătămarea corporală din culpă. Art. 184 C.p.. Decizia nr.... → |
|---|
