Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP. Decizia nr. 20/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 20/2015 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 14-01-2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA PENALA SI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ Nr. 20/2015
Ședința publică de la 14 Ianuarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. L. O.
Judecător S. T.
Grefier A. B.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă C. de A. A.-I. reprezentat de procuror A. F.
Pe rol judecarea apelului exercitat de inculpata P. D. împotriva sentinței penale nr. 174 din data de 06.11.2014, pronunțată de Judecătoria Hunedoara în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpata apelantă P. D. asistată de avocat Ș. O. I. apărător ales.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care apărătorul ale sal inculpatei apelante depune la dosar împuternicire avocațială, motive scrise de apel,, practică judiciară în materie și două adeverințe eliberate de Colegiul Economic E. G. din Hunedoara .
Instanța pune în vedere inculpatei apelante P. D. că are posibilitatea să dea o declarație în fața instanței de apel.
Inculpata apelantă P. D. susține că nu dorește să dea declarație în fața instanței de apel.
Nefiind alte cereri de formulat, excepții de invocat, chestiuni prealabile instanța probe de administrat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea apelului declarat în cauză.
Apărătorul ales al inculpatei apelante avocat Ș. O. având cuvântul solicită admiterea apelului declarat așa cum a fost formulat, desființarea hotărârii penale atacate și rejudecând cauza aplicarea renunțării sau amânării aplicării pedepsei sau aplicarea în subsidiar a unei amenzi penale. În cauză legea penală mai favorabilă este Noul Cod Penal prin prisma a 3 împrejurări. Pentru fapta incriminată de art.336 alin.1 NCP există posibilitatea aplicării și a unei amenzii iar potrivit art.87 alin.1 din Ordonanța nr.195/2002 doar pedeapsa cu închisoarea. Noul Cod Penal prevede posibilitatea renunțării aplicării pedepsei și a unui avertisment iar vechiul cod la art.91 aplicarea unei sancțiuni. Astfel că legea penală mai favorabilă inculpatei este Noul Cod Penal.
Mai mult amânarea aplicării pedepsei este mai favorabilă sub aspectul pedepsei deoarece este doar un termen de supraveghere.
Legea penală mai favorabilă este Noul Cod Penal.
Solicită aplicarea disp. art.80 sau art.83 Cod penal pentru a se putea dispune o hotărâre de renunțare la aplicarea pedepsei cu avertisment sau amânarea aplicării pedepsei și a dispune inculpatei prestarea unei activități în folosul comunității iar inculpata a arătat la instanța de fond că este de acord să presteze o astfel de muncă. Ambele cazuri îi sunt favorabile inculpatei.
De un an și jumătate inculpata este privată de permisul de conducere și astfel i-ar reveni permisul ceea ce nu se poate dacă i se aplică o amendă penală. În cauză sunt întrunite condițiile pentru amânarea aplicării pedepsei prev. de art.83 din NCP. Inculpata nu a mai săvârșit o altă faptă penală, are copii școlari în întreținere, are o societate comercială pe care o administrează la 40 km de localitatea de domiciliu și îi este greu să desfășoare activitatea fără a avea permis de conducere. Solicită instanței ca în limita posibilității să acorde clemență inculpatei.
Susține că a depus la dosar practică judiciară atât de la C. de A. A. I. cât și de la alte instanțe.
Reprezentanta parchetului având cuvântul solicită respingerea apelului declarat de inculpată ca nefondat și menținerea sentinței penale atacate ca temeinică și legală.
În ce privește legea penală mai favorabilă inculpatei era favorabilă legea nouă dacă se aplica amenda astfel că și instanța s-a orientat la o pedeapsă și achiesează la pedeapsa aplicată de instanța de fond care este o pedeapsă temeinică și sub aspectul modalității de individualizare prev. de art.81 din vechiul cod penal. Legea penală mai favorabilă a fost aplicată corect în lumina decizie nr.265/2014 a Curții Constituționale. Nu se poate aplica Noul Cod penal cu cele două pedepse reținute în sarcina inculpatei, raportat la alcoolemie, faptă, faptul că aceasta avea în mașină și o altă persoană, circula noaptea, pe un drum cu curbe. Solicită menținerea sentința instanței de fond ca legală și temeinică.
Inculpata apelantă P. D. în ultimul cuvânt susține că regretă fapta comisă și solicită aplicarea unei pedepse mai reduse.
Instanța reține cauza în pronunțare.
C. DE A.
Asupra apelului de față constată următoarele:
Prin sentința penală nr.174 din data de 06.11.2014, pronunțată de Judecătoria Hunedoara în dosarul nr._ a fost condamnată inculpata P. D. (fostă Fichitiu și S.), la pedeapsa de 10 (zece) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge prev. și ped. de art. 87 alin.1 din O.U.G. nr. 195/2002 rep. (incriminată și de art. 336 alin. 1 din Noul Cod pen.) cu aplicarea art. 5 din Noul Cod pen. și art. 396 alin. 10 C. proc. pen.
În temeiul art. 12 alin.1 din Legea nr. 187/2012 de punere în aplicare a Noului Cod pen. s-a făcut aplicarea disp. art. 71 C. pen. din 1969 și i s-a interzis inculpatei ca pedepse accesorii pe durata executării pedepsei principale drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. “a” teza a-II-a și lit. “b” C.pen. din 1969, respectiv, dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.
În baza art. 81, art. 82 C.pen. din 1969 cu aplicarea art. 5 din Noul Cod pen. s-a suspendat condiționat executarea pedepsei pe durata unui termen de încercare compus din cuantumul pedepsei închisorii aplicate, la care se adaugă un interval de timp de 2 (doi) ani.
În baza art. 71 alin.5 C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 5 din Noul C.pen. s-a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale.
S-a atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 83 C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 5 din Noul Cod.pen. privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
În baza art. 274 alin.1 C.proc.pen. a fost obligată inculpata la plata sumei de 90 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut și motivat următoarele:
Prin rechizitoriu nr. 1719/P/2013 întocmit la data de 09.09.2014 de P. de pe lângă Judecătoria Hunedoara și înregistrat pe rolul instanței sub nr._ s-a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatei P. D. (fostă Fichitiu și S.) pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului prev. de art. 336 alin. 1 C.pen. cu aplicarea art. 5 C.pen.
S-a reținut,în esență, prin actul de sesizare a instanței că inculpata P. D. în data de 06.07.2013, în jurul orei 00,20 a condus pe drumurile publice respectiv pe DJ 687 E din .. Hunedoara autoturismul marca Mercedes înmatriculat în Italia cu nr. BM 391 YF având o alcoolemie de 1,45‰ alcool pur în sânge la ora 00,55 și de 1,35‰ alcool pur în sânge la ora 01,55.
În cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă,: proces verbal de constatate a efectuării actelor premergătoare (f. 10), proces verbal de constatare a infracțiunii (f. 11-12), rezultatul testării cu aparatul Drager alcootest (f. 14), cerere de analiză, proces verbal de prelevare și buletin de examinare clinică (f. 16-17), buletin de analiză toxicologică – alcoolemie nr. 750; 751 întocmit la data de 09.07.2013 de SJML Hunedoara (f. 18), declarația martorului Mottola Carlo-Sabino și traducerea acesteia în limba română de traducător autorizat (f. 22-24), raportul agentului principal șef de poliție Tigu I. (f. 25) și declarațiile inculpatei P. D. (f. 26-27, 29-30, 31-32, 34, 36-38).
Prin încheierea de ședință din camera de consiliu din data de 03.10.2014, definitivă la data de 03.10.2014, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății.
La primul termen de judecată, cu procedura legal îndeplinită, inculpată a solicitat ca judecata să aibă loc numai în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a înscrisurilor prezentate de părți, context în care instanța a procedat la ascultarea sa, în conformitate cu art. 375 C.proc.pen. (f. 122).
Analizând materialul probator administrat în cursul urmăririi penale, instanța de fond reține în fapt, în esență, că în data de 05.07.2013, în jurul orei 00,20 inculpata P. D. a condus pe drumurile publice respectiv pe DJ 687 E din .. Hunedoara autoturismul marca Mercedes înmatriculat în Italia cu nr. BM 391 YF având o alcoolemie de 1,45‰ alcool pur în sânge la ora 00,55 și de 1,35‰ alcool pur în sânge la ora 01,55, astfel cum rezultă din buletinul de analiză toxicologică-alcoolemie nr. 750; 751 întocmit de SJML Hunedoara.
În drept, fapta comisă de inculpată în împrejurările descrise mai sus, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge prev. și ped. de art. 87 alin.1 din O.U.G. nr. 195/2002 rep. (incriminată și de art. 336 alin. 1 din Noul Cod pen.)
Având în vedere că de la data săvârșirii faptei 06.07.2013 și până la soluționarea cauzei a intrat în vigoare Noul Cod Penal instanța va aplica principiul legii penale mai favorabile prev. de art. 5 din Noul Cod Penal analizând reglementările incidente în cauză din perspectiva ambelor coduri, în mod global ținând cont de Decizia nr. 265/06 mai 2014 a Curții Constituționale.
Astfel, se reține, în esență, că întrucât instanța nu se va orienta în prezenta cauză spre sancțiunea amenzii penale, având în vedere concentrația mare de alcool pe care inculpata a avut-o în sânge la momentul comiterii faptei precum și celelalte împrejurări în care infracțiunea a fost comisă ținând cont și de modalitatea de executare a pedepsei spre care s-a orientat instanța și anume suspendarea condiționată a executării pedepsei care este mai favorabilă decât amânarea aplicării pedepsei din Noul Cod Penal prin raportare la condițiile în care poate fi dispusă, care prevalează față de durata termenului de încercare, instanța apreciază că legea mai favorabilă este OUG nr. 195/2002 rep. și Codul Penal din 1969.
La individualizarea judiciară a pedepsei ce urmează a se aplica vor fi avute în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 C.pen. din 1969 și se va ține cont și de datele ce caracterizează persoana inculpatei care nu posedă antecedente penale și a uzat de procedura de judecată simplificată prev. de art. 375 C.proc.pen. urmând ca în favoarea acesteia să fie reținute ca și cauză de atenuare prevederile art. 396 alin. 10 C.proc.pen.
Așa fiind, inculpata P. D. (fostă Fichitiu și S.) va fi condamnată la pedeapsa de 10 (zece) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art. 87 alin.1 din O.U.G. nr. 195/2002 rep. (incriminată și de art. 336 alin. 1 din Noul Cod pen.) cu aplicarea art. 5 din Noul Cod pen. și art. 396 alin. 10 C. proc. pen.
În temeiul art. 12 alin.1 din Legea nr. 187/2012 de punere în aplicare a Noului Cod pen. se va face aplicarea disp. art. 71 C. pen. din 1969 .
D. fiind cuantumul pedepsei aplicate, văzând că inculpata nu posedă antecedente penale, că are în întreținere doi copii minori și realizează venituri licite, instanța apreciază că aceasta prezintă suficiente garanții în sensul că nu va săvârși alte infracțiuni iar scopul pedepsei poate fi atins chiar și fără executarea ei efectivă motiv pentru care în baza art.81, art. 82 C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 5 din Noul Cod pen. va suspenda condiționat executarea pedepsei pe durata unui termen de încercare compus din cuantumul pedepsei închisorii aplicate, la care se va adăuga un interval de timp de 2 (doi) ani.
În baza art. 71 alin.5 C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 5 din Noul C.pen. se va suspenda executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale.
În baza art. 274 alin.1 C.proc.pen. instanța va obliga pe inculpată la plata sumei de 90 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
Împotriva acestei sentințe penale a formulat apel în termenul prevăzut de lege, motivat în scris inculpata P. D., solicitând, în principal renunțarea la aplicarea pedepsei și aplicarea unui avertisment, iar, în subsidiar, amânarea aplicării pedepsei.
În expunerea motivelor scrise de apel, precum și oral cu ocazia dezbaterii cauzei, inculpata, personal și prin apărătorul ales, susține, în esență, că în mod greșit judecătorul de fond a reținut că legea penală mai favorabilă este legea veche, atâta timp cât pentru fapta incriminată de art.336 alin.1 C.pen. există posibilitatea aplicării și a amenzii, că noul Cod penal prevede posibilitatea renunțării aplicării pedepsei și a unui avertisment și, mai mult decât atât, amânarea aplicării pedepsei este mai favorabilă sub aspectul pedepsei deoarece este doar un termen de supraveghere. Solicită aplicarea unei amenzi raportat la împrejurarea că inculpata nu are antecedente penale, are copii școlari în întreținere, are o societate comercială pe care o administrează la 40 km de localitatea de domiciliu și îi este greu să desfășoare activitatea fără a avea permis de conducere.
În susținerea apelului apărătorul ales a inculpatei a depus la dosar practică judiciară.
Analizând legalitatea și temeinicia sentinței penale atacate prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, a criticilor invocate în apel de către inculpat, precum și din oficiu, în limitele prevăzută de art. 417 și 418 din Codul de procedură penală, C. de apel constată că apelul formulat în cauză este fondat în limitele și pentru motivele ce se vor expune în continuare:
La data de 1 februarie 2014, a intrat în vigoare Legea nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, iar art.108 din Legea nr. 255/2013 a abrogat expres Codul de procedură penală din 1968 (Legea nr. 29/1968), astfel cadrul procesual în care s-a desfășurat judecarea prezentului apel este cel reglementat de prevederile art. 408- 425 din noua lege de procedură penală .
Consacrând efectul devolutiv al apelului reglementat ca primă cale de atac ordinară, art. 417 stabilește în alineatul (1) că ,, Instanța judecă apelul numai cu privire la persoana care l-a declarat și la persoana la care se referă declarația de apel și numai în raport cu calitatea pe care apelantul o are în proces.’’, iar alineatul (2) stabilește că ,, În cadrul limitelor prevăzute la alin. (1), instanța este obligată ca, în afară de temeiurile invocate și cererile formulate de apelant, să examineze cauza sub toate aspectele de fapt și de drept.’’ Rezultă, așadar, că instanța de apel examinează cauza sub toate aspectele de fapt și de drept, putând invoca din oficiu și motive de ordine publică, cu condiția de a nu crea celui ce a declarat apel o situație mai grea .
În baza examenului propriu, în raport de materialul probator administrat în cauză, C. constată că situația de fapt reținută de instanța de fond, este în deplină concordanță cu probele administrate în cauză, probe necontestate de către inculpată, din care rezultă, fără dubiu, că inculpata P. D. în data de 6 iulie 2013, în jurul orei 00,20 a condus pe drumurile publice respectiv pe DJ 687 E din .. Hunedoara autoturismul marca Mercedes înmatriculat în Italia cu nr. BM 391 YF având o alcoolemie de 1,45‰ alcool pur în sânge la ora 00,55 și de 1,35‰ alcool pur în sânge la ora 01,55.
C. reține, în adevăr, că după data la care a fost săvârșită fapta ce caracterizează infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, respectiv 6 iulie 2013, dar mai înainte de judecarea definitivă a cauzei, a intrat în vigoare la 1 februarie 2014, Legea nr. 286/2009 privind Codul penal.
În această situație se pune problema aplicării legii penale în timp, și anume care dintre dispozițiile legilor penale aflate în conflict sunt incidente în speță, având în vedere faptul că potrivit art. 5 din Codul penal, în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii, până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea cea mai favorabilă.
C., în soluționarea acestei probleme de drept, are în vedere, în mod obligatoriu Decizia nr. 265 din data de 6 mai 2014 (Monitorul Oficial nr. 372 din 20.05.2014) pronunțată de C. Constituțională, referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 din Codul penal prin care s-a stabilit că: ,, …dispozițiile art. 5 din Codul penal sunt constituționale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile.’’
În lumina acestei decizii obligatorii instanța de apel constată că reglementările incidente în cauză, trebuie analizate din perspectiva ambelor coduri, în mod global, fiind neconstituțional combinarea prevederile din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile.
În aplicarea dispozițiilor art. 5 Cod penal se reține că, criteriile în baza cărora se stabilește legea penală mai favorabilă și care vor fi apreciate în concret sunt: conținutul infracțiunii (vor fi avute în vedere elementul material al infracțiunii în forma de bază, variantele agravate, elementele circumstanțiale agravante, existența unor condiții suplimentare de incriminare etc.); existența unor impedimente la punerea în mișcare sau exercitarea acțiunii penale sau a unor cauze de nepedepsire; pedeapsa și prescripția.
Referitor la influența modificărilor legislative cu privire la elementele constitutive ale infracțiunilor pentru care este acuzată inculpata, la o analiză comparativă a reglementării din vechiul cod penal și a reglementării din noul cod penal - art. 87 alin.1 din O.U.G. nr. 195/2002 republicată și de art. 336 alin. 1 din noul Cod penal, se reține in abstracto că legea nouă este mai favorabilă decât vechea reglementare.
Astfel, referitor la condițiile de incriminare a faptei sub legea penală veche și sub legea penală nouă, se constată că art. 87 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 republicată, incrimina conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală. Pedeapsa prevăzută de același text al legii penale speciale pentru astfel de fapte era, închisoarea de la unu la 5 ani.
În noul Cod penal ( denumit în continuare Cod penal ) infracțiunea de conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală este încriminată în art. 336 alin. 1 cu denumirea marginală ,, Conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe’’.
Astfel, potrivit art. 336 alin. 1 Cod penal ,, (1) Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă. ’’
Comparând conținutul art. 87 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 rep., cu conținutul actual, în vigoare de la data de 01.02.2014, se constată că fapta de conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul persoană care are în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală se regăsește încriminată cu același conținut în art. 336 alin. 1 Cod penal .
Referitor la tratamentul juridic sancționator, este evident că legea penală nouă este mai favorabilă, pedeapsa ce se poate aplica inculpatului este închisoarea alternativ cu amenda penală.
Noul Cod penal prevede ca mijloace de individualizare a pedepsei amânarea aplicării pedepsei – Capitolul III. Secțiunea a 4-a. Amânarea aplicării pedepsei, art. 83- 90 din Codul penal, și suspendarea executării pedepsei sub supraveghere - Capitolul III. Secțiunea a 5-a. Suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, art. 91- 98 din Codul penal.
Atât amânarea executării pedepsei, cât și suspendarea executării pedepsei sub supraveghere sunt subordonate îndeplinirii mai multor condiții, unele privitoare la pedeapsa aplicată, altele la persoana infractorului .
În comparație cu noul Cod penal, veche reglementare - Codul penal din 1969 prevede ca mijloace de individualizare a pedepsei suspendarea condiționată a executării pedepsei, suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și executarea pedepsei la locul de muncă .
Analizând condițiile prevăzute de lege a căror îndeplinire face posibilă – în principiu și în abstract, în orice cauză, acordarea beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei ( art.81- art. 86 C.pen. ) sau a suspendării executării pedepsei sub supraveghere ( art.86 ind. 1 – art.86 ind. 6 C.pen. ) ori a executării pedepsei la locul de muncă ( art.86 ind. 7- art. 86 ind. 11 C. pen. ) se constată că acestea sunt mai favorabile infractorului, întrucât, printre condițiile privitoare la persoana infractorului nu este și aceea ca infractorul să-și fi manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității.
Așa fiind, C. reține că în cauză în aplicarea art. 5 Cod penal și a Deciziei nr. 265 din data de 6 mai 2014 a Curții Constituționale constată că cererea apărătorului inculpatei de a se reține că legea nouă este mai favorabilă inculpatei întrucât dă posibilitatea de a se face aplicarea art. 81 Cod penal și art. 83 Cod penal nu poate fi admisă, întrucât prin admiterea unei atari cereri s-ar îngreuna situația inculpatului în propria cale de atac, ceea ce ar însemna încălcarea dispozițiilor art. 418 alin. 1 Cod pr.penală.
Fondată se privește însă cererea inculpatei de a se reține în cauză în aplicarea art.5 Cod penal că legea penală mai favorabilă este noul cod penal atâta timp cât prevede pedeapsa închisorii alternativ cu pedeapsa amenzii penale și instanța se orientează spre această sancțiune penală.
Așa cum s-a precizat anterior, mecanismul identificării legii penale mai favorabile, implică două etape. O primă etapă presupune compararea legilor succesive – stabilirea în concret a legii mai favorabile și în final aplicarea acesteia în ansamblu.
În speța de față, se constată că infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul persoană care are în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală se regăsește încriminată cu același conținut în art. 336 alin. 1 Cod penal legea penală nouă fiind mai favorabilă, pedeapsa ce se poate aplica inculpatului este închisoarea alternativ cu amenda penală.
Pe cale de consecință, având în vedere și dispozițiile obligatorii ale deciziei Curții Constituționale nr. 265/2014 și constatând că limitele de pedeapsă reglementate de noul cod penal sunt favorabile, conform motivelor expuse anterior, instanța va reține încadrarea juridică a faptei dată prin actul de sesizare al instanței.
Astfel, fapta inculpatei P. D. în data de 6 iulie 2013, în jurul orei 00,20 a condus pe drumurile publice respectiv pe DJ 687 E din .. Hunedoara autoturismul marca Mercedes înmatriculat în Italia cu nr. BM 391 YF având o alcoolemie de 1,45‰ alcool pur în sânge la ora 00,55 și de 1,35‰ alcool pur în sânge la ora 01,55, întrunește atât din punct de vedere obiectiv, cât și subiectiv elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută de art. 336 alin. 1 din Codul penal cu aplicarea art. 5 din Codul penal, text de lege în baza căruia urmează a fi condamnat inculpata pentru cele ce se vor expune.
Din interpretarea dispozițiilor art. 74 Cod penal care reglementează criteriile generale de individualizare a pedepsei rezultă că stabilirea și aplicarea pedepsei nu este un proces arbitrar, subiectiv, ci din contră, el trebuie să fie rezultatul unui examen obiectiv al întregului material probator, studiat după anumite reguli și criterii precis determinate.
Funcțiile de constrângere și de reeducare, precum și scopul preventiv al pedepsei pot fi realizate numai printr-o justă individualizare a sancțiunii, care să țină seama de persoana căreia îi este destinată, pentru a fi ajutată să se schimbe, în sensul adaptării la condițiile socio-etice impuse de societate.
Potrivit art.74 Cod penal stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: a) împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; b) starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; c) natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; d) motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; e) natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; f) conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; g) nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
Când pentru infracțiunea săvârșită legea prevede pedepse alternative, se ține seama de criteriile prevăzute în alin. (1) și pentru alegerea uneia dintre acestea, astfel cum se prevede în alineatul 2 al art. 74 Cod penal.
Transpunând aceste considerații teoretice la cauza de față, C., în baza propriului examen, constată că aplicarea pentru infracțiunea comisă de inculpată a amenzii penale răspunde imperativului unei juste individualizări a pedepsei, având în vedere limitele de pedeapsă reduse conform dispozițiilor art. 396 alin. 10 Cod proc.pen.
Relativ la aceasta este de precizat că inculpata a avut o atitudine sinceră de recunoaștere și de regret a faptei încă din momentul depistării, nu are antecedente penale, a colaborat cu organele judiciare, prezentându-se ori de câte ori a fost chemată. Inculpata are doi copii minori în întreținere și realizează venituri licite din activitatea societății comerciale pe care o administrează, fiind integrată social, iar raportat la conduita adoptată în tot cursul procesului penal, de recunoaștere și regret a faptei conduce la concluzia că aceasta a realizat consecințele faptei și necesitatea respectării legii.
C. nu neagă împrejurarea că fapta comisă de inculpată prezintă o gravitate relativ mare, inculpata consumând o cantitate importantă de alcool (1000 ml de bere ), având o alcoolemie relativ ridicată (1,45 g/l la prima probă) și conducând autoturismul în care avea un pasager, punând în pericol siguranța acestuia și integritatea bunurilor. Însă, raportat la activitatea infracțională desfășurat de inculpată și de datele ce caracterizează persoana acesteia, astfel cum au fost relevate anterior, se apreciază că aplicarea unei pedepse cu amenda penală este corespunzătoare gradului de pericol social al faptelor și periculozității inculpatei și este în măsură a asigura prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni pe viitor.
Conform art.61 alin.2 Cod penal cuantumul amenzii se stabilește prin sistemul zilelor-amendă, iar suma corespunzătoare unei zile-amendă, cuprinsă între 10 lei și 500 lei, se înmulțește cu numărul zilelor-amendă, care este cuprins între 30 de zile și 400 de zile.
Potrivit art.61 alin.3 Cod penal instanța stabilește numărul zilelor-amendă potrivit criteriilor generale de individualizare a pedepsei, iar cuantumul sumei corespunzătoare unei zile-amendă se stabilește ținând seama de situația materială a condamnatului și de obligațiile legale ale condamnatului față de persoanele aflate în întreținerea sa.
În fine, conform art.61 alin.4 lit.c) Cod penal limitele speciale ale zilelor-amendă sunt cuprinse între 180 și 300 de zile-amendă, când legea prevede pedeapsa amenzii alternativ cu pedeapsa închisorii mai mare de 2 ani.
Ținând cont de cele expuse mai sus, instanța va aplica inculpatei o pedeapsă de amendă în sumă de 1.350 lei (135 zile amendă X 10 lei) cu aplicarea art. 396 alin. 10 Cod procedură penală pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, pedeapsă suficientă în opinia instanței pentru atingerea scopului și îndeplinirea funcțiilor de constrângere, de reeducare și de exemplaritate ale pedepsei.
În baza art.63 alin.1 Cod penal se va atrage atenția inculpatei că în cazul neexecutării cu rea-credință a pedepsei amenzii, în tot sau în parte, numărul zilelor-amendă neexecutate se înlocuiește cu un număr corespunzător de zile cu închisoare.
Față de considerentele expuse, C. de A., în baza dispozițiilor art. 421 pct. 2 lit. a) Cod procedură penală va admite apelul exercitat de inculpata P. D. și se va desființa sentința penală apelată în ceea ce privește aplicarea legii penale mai favorabile și individualizarea judiciară a pedepsei .
În baza art. 336 alin. 1 din Codul penal cu aplicarea art. 5 din Codul penal și a art. 396 alin. 10 din Codul de procedură penală va fi condamnată inculpata P. D. la pedeapsa amenzii penale în sumă de 1.350 lei ( 135 zile amendă X 10 lei).
Se va atrage atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 63 alin. 1 din Codul penal.
Se va menține dispoziția primei instanțe cu privire la obligarea inculpatei la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
În baza art. 275 alin. 3 din Codul de procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în apel vor rămâne în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul exercitat de inculpata P. D. împotriva sentinței penale nr. 174 din data de 06.11.2014, pronunțată de Judecătoria Hunedoara în dosarul nr._ .
Desființează sentința penală apelată în ceea ce privește aplicarea legii penale mai favorabile și individualizarea judiciară a pedepsei și, judecând cauza în aceste limite:
În baza art. 336 alin. 1 din Codul penal cu aplicarea art. 5 din Codul penal și a art. 396 alin. 10 din Codul de procedură penală condamnă inculpata P. D. la pedeapsa amenzii penale în sumă de 1.350 lei( 135 zile amendă X 10 lei).
Atrage atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 63 alin. 1 din Codul penal.
Menține dispoziția primei instanțe cu privire la obligarea inculpatei la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
În baza art. 275 alin. 3 din Codul de procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 14.01.2015.
Președinte Judecător
G. L. O. S. T.
Grefier,
A. B.
Red./tehnored.S.T 2 ex/22.01.2015J.F.T. G.
| ← Furt. Art.228 NCP. Decizia nr. 23/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA | Plângere soluţii de neurmărire/netrimitere judecată. Art.340... → |
|---|
