Traficul de persoane. Legea 678/2001 art. 12. Decizia nr. 2/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2/2015 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 08-01-2015
Dosar nr. _
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA PENALA SI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIE PENALĂ Nr. 2/A/2015
Ședința publică de la 08 Ianuarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. L.
Judecător M. E. C.
Grefier V. C. V.
D.I.I.C.O.T. - Serviciul T. A. I. a fost reprezentat de:
Procuror- D. Magdea
Pe rol se află pronunțarea asupra apelurilor declarate de inculpații H. A. N. și B. N. împotriva sentinței penale nr. 118/19.06.2014 pronunțată de Tribunalul S. în dosarul penal nr._ .
Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 18 decembrie 2015 care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA DE APEL
Asupra apelurilor penale de față;
Prin sentința penală nr.118/2014 pronunțată de Tribunalul S. în dosar_ a fost:
Admisă cererea pentru schimbarea încadrării juridice formulată de Ministerul Public – D.I.I.C.O.T.- B. T. S.
În baza art.386 alin.1 C.pr.pen. și art.5 alin.1 C.pen.a fost schimbată încadrarea juridică a faptei pentru care a fot trimis în judecată inculpatul H. A. N., fiul lui M. G. și M., născut la data de 28.07.1988 în Mediaș, jud. S., domiciliat în Mediaș, ., nr.3, ., și fără forme legale în Mediaș, ., ., ., posesor al CI . nr._ eliberat de SPCLEP Mediaș, CNP_, muncitor, studii 10 clase, necăsătorit, fără copii minori, stagiul militar nesatisfăcut, cu antecedente penale, din infracțiunea de trafic de persoane prevăzută de art.12 alin.1 și 2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu art.37 lit.a C.pen. 1969 și art.41 alin.2 C.pen. 1969, în infracțiunea de trafic de persoane prevăzută de art.210 alin.1 lit.a C.pen. raportat la art.182 lit.c C.pen., cu aplicarea art.35 alin.1 C.pen., art.36 alin.1 C.pen. și art.41 alin.1 C.pen. și în baza acestui text a fost condamnat la 3 ani și 6 luni închisoare și 1 an pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.66 alin.1 lit.a și b C.pen.
În baza art.65 alin.1 C.pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.66 lit.a și b C.pen.
În baza art.83 C.pen. 1969 a fost revocată suspendarea condiționată pentru pedeapsa de 1 an și 4 luni închisoare la care inculpatul a fost condamnat prin sentința penală nr.294 din 17 octombrie 2008 a Judecătoriei Mediaș și dispune ca aceasta să fie executată alături de pedeapsa aplicată prin sentința de față.
În baza art.386 alin.1 C.pr.pen. și art.5 alin.1 C.pen. a fost schimbată încadrarea juridică a faptei pentru care a fost trimis în judecată inculpatul B. N., zis „C.”, fiul lui C. și M., născut la data de 08.11.1983 în Mediaș, jud. S., domiciliat în Mediaș, ..1, jud. S., și fără forme legale în Mediaș, ..56, jud.S., posesor al CI . nr._ eliberat de SPCLEP Mediaș, CNP_, muncitor, studii 10 clase, necăsătorit, fără copii minori, stagiul militar nesatisfăcut, fără antecedente penale, din infracțiunea de trafic de persoane prevăzută de art.12 alin.1 și 2 lit.a din Legea nr.678/2001 în infracțiunea de trafic de persoane prevăzută de art.210 alin.1 lit.a C.pen. raportat la art.182 lit.c C.pen. și în baza acestui text a fost condamnat la 3 ani închisoare și 1 an pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.66 alin.1 lit.a și b C.pen.
În baza art.65 alin.1 C.pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.66 lit.a și b C.pen.
În baza art.91 alin.1 C.pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe o durată de 3 ani ce constituie termen de supraveghere.
Pe durata termenului de supraveghere inculpatul a fost obligat să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de probațiune S., la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
A fost obligat inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să nu părăsească teritoriul României, fără acordul instanței.
Pe parcursul termenului de supraveghere inculpatul a fost obligat să presteze 75 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității.
Supravegherea inculpatului se va face în conformitate cu prevederile art.94 C.pen.
În baza art.91 alin.4 C.pen. a fost atrasă atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.96 C.pen.
În baza art.404 alin.4 C.pr.pen. s-a dedus din pedepsele aplicate inculpaților reținerea și arestarea preventivă din perioada 07.02.2014 – 11.02.2014.
Au fost obligați inculpații, în solidar, să plătească părții civile K. E. E. domiciliată în Mediaș, ..28, . și f.f.l. în . nr.75 jud.S., CNP_, suma de 10.000 lei daune morale.
S-a confiscat de la inculpatul H. A. N. suma de 1.000 lei și 600 lei euro.
S-a confiscat de la inculpatul B. N. suma de 1.000 lei.
S-au menținut măsurile asiguratorii dispuse prin Ordonanța din 11 februarie 2013 și prin care a fost aplicat sechestru asigurator asupra autoturismului marca BMW 730D, an fabricație 2003, cu număr de înmatriculare WL WL 1609, cu . șasiu WBAGM21080DR54286, aparținând inculpatului B. N. și asupra sumelor de 700 lei și 945 euro, ridicate de la acesta.
În baza art.7 din Legea nr.76/2008 s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpați în vederea introducerii profilului genetic în baza de date a Sistemului Național de Date Genetice Judiciare.
În baza art.274 alin.1 C.pr.penală a fost obligat fiecare inculpat să plătească statului suma de 1.500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut următoarele considerente:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul S. din 20 mai 2013 au fost trimiși în judecată inculpații H. A. N. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane, prev. și ped. de art.12 alin.1, alin.2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen. și art.37 lit.a C.pen. și, B. N. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane, prev. și ped. de art.12 alin.1, alin.2 lit.a din Legea nr.678/2001.
În actul de sesizare s-a reținut că inculpatul H. A. N., în perioada septembrie – octombrie 2011, folosindu-se de promisiuni înșelătoare și profitând de situația ei vulnerabilă, a racolat-o pe partea vătămată K. E. E. pentru practicarea prostituției în Germania, în folosul său, sens în care s-a ocupat de transportul și cazarea acesteia în Frankfurt. Cei doi inculpați, împreună, după întoarcerea părții vătămate din Germania la 14 octombrie 2011, folosind presiuni și amenințări au transportat-o și cazat-o în Florești, lângă Cluj N., au determinat-o să se prostitueze în folosul lor până la 27 octombrie 2011.
În cauză au fost audiați inculpații, au fost ascultați martorii B. G.-R., C. I., R. N. C., Bîlbâie A., B. L. D., Zerculea I.-C., H. M. G. și martorul cu identitate protejată „N. A.”. La dosar se mai găsesc plângerea părții vătămate și declarațiile acesteia, procesele verbale de transcriere a interceptărilor telefonice, procesele verbale de percheziție domiciliată și percheziție informatică, planșe fotografice, alte înscrisuri.
Din probele administrate în cauză instanța a reținut următoarea stare de fapt:
În cursul lunii septembrie 2011 partea vătămată K. E. E., în vârstă de 18 ani la acea dată, l-a cunoscut pe numitul H. A. N., ambii fiind domiciliați în municipiul Mediaș, cu care a început o relație de prietenie.
La scurt timp susnumitul i-a propus acesteia să meargă în Germania, unde urmau să se angajeze amândoi, părții vătămate spunându-i că a aranjat să lucreze ca îngrijitoare la doi bătrâni și va câștiga mai mult decât în România, unde nu avea un venit suficient pentru a-și putea întreține singură și cei doi copii minori. Cu banii trimiși din Germania, copiii urmau să fie îngrijiți de sora părții vătămate și fratele lui H. A., numitul H. C..
Inculpatul H. A. N. a convins-o astfel pe partea vătămată să meargă în Germania, mai mult nu a ezitat să-i ceară ajutorul pentru plata transportului până în Frankfurt martorei B. R., nașa părții vătămate, căreia, de asemenea, i-a spus că a aranjat ca el să lucreze la DHL, iar partea vătămată ca îngrijitoare, în acest sens fiind ajutați de către numita G. M., care era deja în Germania, și pe care inculpatul H. A. N. o considera ca soră.
Inițial a plecat spre Germania partea vătămată K. E. E., în data de 27.09.2011, inculpatul asigurând-o că va fi așteptată la destinație de către G. M. și prietenul acesteia „C.”, identificat ulterior în persoana Hususan P. C., urmând să vină și el ulterior, după ce își va reface actul de identitate pierdut.
După obținerea unei noi cărți de identitate, în data de 28.09.2011, la data de 01.10.2011 s-a deplasat în Germania și inculpatul H. A. N., biletul de autocar fiind plătit tot de către martora B. R..
După ce a ajuns și inculpatul în Frankfurt i-a confirmat părții vătămate că o adusese în Germania pentru practicarea prostituției, după cum îi spuseseră și numiții Hususan C. și G. M., acesta, chipurile, fiind singurul mod în care își mai putea întreține copii.
În ciuda protestelor părții vătămate, H. A. N. a dus-o chiar de a doua zi în clubul_ Beach din Frankfurt, unde aceasta trebuia să întrețină relații sexuale cu clienții, contra cost, din banii obținuți trebuind să plătească și o taxă la club, de 85 de euro.
După câteva zile, partea vătămată a luat legătura în țară, cu fratele inculpatului, care i-a spus că nu mai are bani pentru copii, astfel că partea vătămată a insistat pe lângă inculpat să o lase să se întoarcă la aceștia. În aceeași zi, întrucât nu a câștigat nimic din practicarea prostituției și insista să se întoarcă acasă, a fost bătută cu cureaua de către inculpat, care i-a spus că nu se va mai întoarce decât dacă va câștiga foarte mulți bani pentru el.
Când a fost lăsată din nou în club, în data de 10.10.2011, partea vătămată a reușit să ia legătura cu nașa sa, martora B. R., căreia i-a povestit ce se întâmplă. Aceasta a reușit să îi facă rezervare la autocar părții vătămate, după câteva zile, totodată, convingându-l și pe inculpat să o lase să plece sub pretextul că trebuie să rezolve problema pensiei alimentare a copiilor, iar dacă nu o va lăsa să plece, va veni ea personal în Germania să o ducă acasă pe K. E..
Toți banii pe care i-a obținut din practicarea prostituției, cât timp a fost plasată de inculpatul H. A. N. în clubul menționat - aproximativ 600 euro, au fost luați de către susnumit, care de asemenea, era și în posesia actelor de identitate ale părții vătămate.
S-au efectuat verificări la clubul FKK Beach din Frankfurt, unde partea vătămată K. E. a fost obligată la practicarea prostituției de către H. A. N., confirmându-se susținerea părții vătămate, fiind identificate acte privitoare atât la aceasta cât și la numita G. M..
Astfel, a fost găsită copia cărții de identitate a părții vătămate, pe care era făcută mențiunea „A..10” precum și o fișă de impunere fiscală întocmită în data de 03.10.2011 cu ocazia înregistrării acesteia la club.
De asemenea, a fost audiat numitul Kaiser R., proprietarul clubului unde partea vătămată a practicat prostituția, acare și-a amintit faptul că la un moment dat a observat vânătăi pe brațul acesteia, aflând de la celelalte fete din club despre faptul că este bătută de către un bărbat care, de asemenea, este și în posesia pașaportului ei și, totodată, că aceasta are un unchi sau o rudă la poliție în România, care vrea să o ia înapoi, lucru ce probabil s-a întâmplat, întrucât ulterior nu a mai văzut-o pe partea vătămată în club.
La data de 13.10.2011 partea vătămată a reușit să plece din Germania, venind în țară în data de 14.10.2011, dar la puțin timp s-a reîntors și traficatul care nu era dispus să renunțe la exploatarea acesteia în folosul său, cerându-i să plece din nou în Germania și să practice prostituția, altfel le va face rău copiilor, în acest sens inculpatul luând-o din nou pe partea vătămată de acasă și ducând-o la tatăl său, de unde urmau să plece în Germania.
Numita K. E. a reușit însă să plece la fostul său concubin, tatăl copiilor, martorul C. I., și aici fiind abordată după câteva zile de inculpatul H. A. N., care de această dată era împreună și cu inculpatul B. N., cei doi plănuind între timp să o exploateze pe partea vătămată în municipiul Cluj N..
Sub amenințare, temându-se atât pentru ea cât și pentru copii săi, partea vătămată a fost de acord să plece cu aceștia la Cluj, fiind dusă de cei doi cu autoturismul inculpatului B. N. și cazată într-un apartament pe care aceștia îl închiriaseră în Florești, ..
Cei doi, la câteva zile de la reîntoarcerea părții vătămate, au transportat-o și cazat-o pe partea vătămată într-una apartament închiriat lângă municipiul Cluj N., apoi au postat pe internet imagini în ipostaze sexuale explicite cu partea vătămată și anunțuri prin care aceasta își oferea serviciile sexuale contra unor sume de 150-200 lei, clienții putând-o contacta pe numita K. E. E. la numărul de telefon indicate de aceștia (_), totodată cerându-i și o identitate on-line „crisscriss1818”, de gestionarea acestui ID ocupându-se traficații.
Victima a fost obligată astfel să se prostitueze fie la apartamentul închiriat de către traficanți în localitatea Florești, ., nr.6, ., ., (zona cartierului Terra din mun. Cluj N.), fie la domiciliile clienților unde era transportată cu autoturismul deținut de către B. N., în tot acest timp partea vătămată având 4-5 clienți pe zi, iar toți banii obținuți fiind luați de către inculpații H. A. N. și B. N., care o supravegheau permanent pe aceasta, plecând din apartament doar când acolo ajungea un client.
Partea vătămată a estimat că a obținut în perioada în acrea fost traficată la Cluj (aproximativ după data de 17.10.2011, până la data de 26.10.2011 inclusiv) suma de 5.000 de lei, toți acești bani fiind împărțiți de inculpații H. A. N. și B. N.
În urma investigațiilor efectuate și a analizei listingului telefonic pentru numărul de telefon_ (din perioada 21-26.10.2011, număr ultima oară activ la data de 08.11.2011), pe care era contactată partea vătămată sub supravegherea traficanților) s-a reușit identificarea și audierea mai multor persoane pe care partea vătămată i-a recunoscut printre clienții din acea perioadă, respectiv numiții C. A. S., R. C. N., Bâlbîe A., martorul R. C. N. recunoscând-o și el pe numita K. E. iar martorul Bâlbîe A. oferind descrierea acesteia și indicând faptul că a fost adusă la domiciliul său de o persoană care conducea un BMW de culoare închisă.
Faptele inculpaților, așa cum au fost săvârșite constituie infracțiunea de trafic de persoane.
În ce privește aplicarea legii penale mai favorabile instanța a reținut că în noua reglementare, cea din art.210 alin.1 lit.a C.pen., complinită cu cea din art.182 lit.c C.pen. nu mai este prevăzută și varianta săvârșirii faptei de două sau mai multe persoane împreună, iar limitele de pedeapsă sunt de la 3 la 10 ani față de 5 la 15 ani închisoare cât se prevedea în Legea nr.678/2001. astfel s-a concluzionat că este mai favorabilă inculpaților aplicarea legii noi.
În cazul inculpatului H. A. N. s-a arătat că este aplicabilă și dispoziția privind infracțiunea continuată prev. de art.35 alin.1 C.pen. (fost art.41 alin.2 din C.pen. 1969) întrucât a comis actele de trafic în raport cu partea vătămată în mod repetat în baza aceleiași rezoluții infracționale.
Tot în cazul acestui inculpat s-au reținut ca fiind incidente și prevederile referitoare la recidiva postcondamnatorie prev. de art.41 alin.1 C.pen. (fost art.37 lit.a C.pen.1969) întrucât a săvârșit o nouă infracțiune intenționată în cadrul termenului de încercare al suspendării condiționate prev. de art.1969. Cu privire la acest aspect sunt aplicabile prevederile art.15 din Legea nr.187/2012 care arată că regimul suspendării condiționate a executării pedepsei este cel prevăzut de Codul penal din anul 1969.
La individualizarea pedepselor instanța a avut în vedere contribuția în concret a fiecăruia la traficarea părții vătămate, faptul că sunt tineri, că au fost nesinceri și că în cazul inculpatului H. este vorba de infracțiune continuată săvârșită în stare de recidivă postcondamnatorie.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei s-a constat că partea vătămată K. E. Esterra s-a constituit parte civilă cu suma de 15.000 lei reprezentând daune morale. Instanța a apreciat că, într-adevăr aceasta a suferit un prejudiciul moral rezultat din trauma psihică ce i-a fost cauzată și că suma de 10.000 lei este în măsură să contribuie la repararea acestui prejudiciu, sens în care cei doi inculpați au fost obligați, în solidar, să plătească părții civile suma de 10.000 lei daune morale.
Cum inculpații au obținut sume de bani din exploatarea părții vătămate, acestea urmează a fi confiscate. Din probe reiese că în cazul inculpatului H. A. N. este vorba de suma de 1.000 lei și 600 euro, iar în cazul inculpatului B. N. de suma de 1.000 lei.
Au fost menținute măsurile asiguratorii dispuse prin Ordonanța din 11 februarie 2013 prin care a fost aplicat sechestru asigurator asupra autoturismului marca BMW 730D, an fabricație 2003, cu număr de înmatriculare WL WL 1609, cu . șasiu WBAGM21080DR54286, aparținând inculpatului B. N. și asupra sumelor de 700 lei și 945 euro, ridicate de la acesta.
În conformitate cu dispozițiile art.7 din Legea nr.76/2008 s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpați în vederea introducerii profilului genetic în baza de date a Sistemului Național de Date Genetice Judiciare.
Împotriva acestei soluții au declarat apel inculpații H. A. N. și B. N..
Inculpatul B. N. a solicitat desființarea hotărârii instanței de fond doar sub aspectul obligării sale la prelevarea de probe biologice și instituirii sechestrului asigurător asupra autoturismului proprietatea sa. În dezvoltarea motivelor de apel inculpatul a arătat că a achitat în întregime obligațiile impuse prin hotărârea primei instanțe astfel că sechestrul asigurător nu mai este necesar. Totodată acesta a susținut că în mod nelegal a fost obligat să se supună prelevării de probe biologice deși legea prevede această obligație doar în situația condamnării la o pedeapsă cu închisoare cu executare, ori el a fost condamnat la o pedeapsă cu suspendare.
Inculpatul a solicitat desființarea hotărârii și, în rejudecare, pronunțarea unei soluții de achitare în ceea ce-l privește. Acesta a susținut că probele administrate în cauză nu susțin acuzațiile ce i-au fost aduse nefiind răsturnată prezumția de nevinovăție de care se bucură. Totodată a arătat că soluția instanței de fond este necorespunzător motivată.
Deliberând asupra apelurilor prin prisma motivelor invocate și, din oficiu, în limitele prevăzute de art. 417 din Codul de procedură penală Curtea reține următoarele:
Instanța de fond a reținut în temeiul probațiunii administrate în faza de urmărire penală și, nemijlocit în fața sa o stare de fapt corectă căreia i-a dat o încadrare juridică legală.
Astfel din probele administrate a rezultat fără dubiu că inculpatul H. A. N. în perioada septembrie-octombrie 2011 s-a folosit de situația vulnerabilă a victimei și i-a făcut promisiuni înșelătoare pentru a o racola în vederea exploatării prin practicarea prostituției în Germania, iar ulterior după reîntoarcerea acesteia în România, împreună cu inculpatul B. N. folosind amenințări și presiuni a transportat-o pe aceasta în localitatea Florești Jud. Cluj, unde au găzduit-o în vederea practicării prostituției în beneficiul lor, fiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. de art.210 alin.1 lit.a C.pen. raportat la art.182 lit.c C.pen., cu aplicarea art.35 alin.1 C.pen., art.36 alin.1 C.pen. și art.41 alin.1 C.pen. în privința inculpatului H. A. N. și ale infracțiunii prev. de art. art.210 alin.1 lit.a C.pen. raportat la art.182 lit.c C.pen, în privința inculpatului B. N..
Susținerea inculpatului H. A. N. în sensul că instanța de fond nu a motivat hotărârea de condamnare nu sunt întemeiate.
Prima instanța a cuprins în hotărârea de condamnare atât temeiurile de fapt cât și cele de drept care au stat la baza acesteia. Totodată s-a făcut o analiză a legii penale aplicabile și a fost arătate criteriile în temeiul cărora a fost stabilită pedeapsa aplicată inculpatului.
De asemenea sunt nefondate și susținerile inculpatului referitoare nevinovăția sa. Acesta a afirmat, în esență, că nu a obligat-o pe victimă să se prostitueze și că aceasta a practicat prostituția din proprie inițiativă și voință.
În ce privește actul material la traficării persoanei vătămate în Germania acesta este pe deplin dovedit cu declarațiile martorei B. G. R. – din declarațiile acesteia rezultă că inculpatul H. A. N. a făcut promisiuni înșelătoare victimei întreținând o relație de prietenie cu aceasta în scopul de a-i câștiga încrederea și de a o convinge să se deplaseze împreună în Germania, de asemenea martora a relatat că în timp ce era în Germania victima a apelat-o telefonic și i-a comunicat că este obligată de inculpat să se prostitueze – fila. 63-69 dos.u.p și fila. 65 -66 dosar fond). Aceste declarații se coroborează cu actele efectuate prin comisie rogatorie în Germania – fila 33- 62 dosar u.p. din care rezultă că patronul clubului la care a fost obligată să se prostitueze victima a văzut-o pe aceasta într-o zi având vânătăi pe braț și una dintre colege i-a tradus că aceasta este bătută de un bărbat care i-a luat și pașaportul. În același sens sunt și declarațiile martorului C. I. căreia victima i-a povestit ce s-a întâmplat în Germania precum și a martorului cu identitate protejată N. A. care a arătat că inculpatul H. s-a lăudat în cartier că a dus-o pe victimă îi Frankfurt în vederea practicării prostituției și a bătut-o atunci când aceasta nu a mai vrut să se prostitueze pentru el.
Cu referire la actul material al traficării persoanei vătămate în România Curtea arată că sunt relevante alături de depozițiile persoanei vătămate, cele ale martorilor C. A. S., R. C. N., B. A., H. O. – care au apelat la serviciile sexuale ale victimei ca urmare a unor anunțuri afișate pe internet, ale martorului B. L. D. de la care inculpații au închiriat apartamentul din Florești unde victima era obligată să practice prostituția. În același sens sunt și declarațiile martorului cu identitate protejată N. A..
În consecință acuzațiile aduse inculpatului sunt pe deplin probate, astfel că în mod corect instanța de fond a dispus o soluție de condamnare a acestuia.
Criticile inculpatului B. N. privind nelegala obligare a sa de a se supune la recoltarea probelor biologice nu sunt întemeiate.
Potrivit dispozițiilor Legii 76/2008:
Art. 3 - Infracțiunile pentru care pot fi prelevate probe biologice în vederea introducerii profilelor genetice în S.N.D.G.J. sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege.
Art. 4 - (1) S.N.D.G.J. conține profile genetice, date cu caracter personal și date despre caz, corespunzătoare următoarelor categorii:
………………………………………………………………………….
b) persoane condamnate definitiv pentru săvârșirea infracțiunilor cuprinse în anexă la pedeapsa închisorii, precum și persoanele pentru care instanța a pronunțat amânarea aplicării pedepsei sau renunțarea la aplicarea pedepsei;
Infracțiunea de trafic de persoane este prevăzută în anexa legii la punctul 14.
Susținerea inculpatului în sensul că prelevarea de probe biologice se poate dispune numai de la persoane care au fost condamnate definitiv la pedeapsa închisorii cu executare nu are suport legal, norma nefăcând o atare distincție.
Inculpatul a fost obligat în solidar la plata sumei de 10.000 lei către partea vătămată cu titlu de daune morale, de asemenea de la acesta s-a dispus confiscarea sumei de 1000 lei și a fost obligat la plata către stat a sumei de 1500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Prin sentință s-a dispus menținerea sechestrului asigurător instituit asupra autoturismului inculpatului și asupra sumelor de 700 lei și 945 euro, ridicate de la acesta.
În fața instanței de apel au fost depuse dovezi din care rezultă că inculpatul achitat părții vătămate prin mandat poștal suma de 6277 lei iar cu chitanța . 577 nr._ a achitat suma de 1500 lei reprezentând cheltuieli judiciare ( fila 54-53 dosar apel).
Având în vedre plățile efectuate de inculpat după pronunțarea hotărârii Curtea reține că sumele de 700 lei și 945 euro sunt suficiente pentru a asigura plata despăgubirilor civile și executarea dispozițiilor privind confiscarea astfel că menținerea sechestrului asigurător asupra autoturismului nu își mai găsește utilitate.
Față de cele ce preced, în temeiul art.421 alin.1 pct. 2 lit. a din Codul de procedură penală Curtea va admite apelul declarat de inculpatul B. N. împotriva sentinței penale nr.118/2014 pronunțate de Tribunalul S. în dosar_ .
Va desființează sentința penală numai în ceea ce privește instituirea sechestrului asigurător asupra autoturismului marca BMW 730D, an de fabricație 2003, cu număr de înmatriculare WL WL1609, cu . WBAGM21080DR54286 și procedând la o nouă judecată în aceste limite:
Va ridica sechestrul asigurător instituit asupra autoturismului marca BMW 730D, an de fabricație 2003, cu număr de înmatriculare WL WL1609, cu . WBAGM21080DR54286 proprietatea inculpatului B. N..
Va menține celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate.
În temeiul art.421 alin.1 pct. 1 lit. b din Codul de procedură penală va respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul H. A. N. împotriva aceleași sentințe.
În temeiul art.276 din Codul de procedură penală Curtea va obliga pe inculpatul H. A. N. să plătească persoanei vătămate K. E. E. suma de 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.
În temeiul art. 275 alin.2 din Codul de procedură penală va obliga pe inculpatul H. A. N. să plătească statului suma 625 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, din care suma de 225 de lei reprezentând onorariul cuvenit apărătorilor desemnați din oficiu (integral pentru persoana vătămată K. E. Esyter și în cotă procentuală pentru inculpat) va fi avansată din fondurile Ministerului de Justiției.
Suma de 75 lei reprezentând onorariul în cotă procentuală cuvenit apărătorului desemnat din oficiu inculpatului B. N. va fi suportată din fondurile Ministerului de Justiție.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE
Admite apelul declarat de inculpatul B. N. împotriva sentinței penale nr.118/2014 pronunțată de Tribunalul S. în dosar nr._ .
Desființează sentința penală numai în ceea ce privește instituirea sechestrului asigurător asupra autoturismului marca BMW 730D, an de fabricație 2003, cu număr de înmatriculare WL WL1609, cu . WBAGM21080DR54286 și procedând la o nouă judecată în aceste limite:
Ridică sechestrul asigurător instituit asupra autoturismului marca BMW 730D, an de fabricație 2003, cu număr de înmatriculare WL WL1609, cu . WBAGM21080DR54286 proprietatea inculpatului B. N..
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate.
Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul H. A. N. împotriva aceleași sentințe penale.
Obligă pe inculpatul H. A. N. să plătească persoanei vătămate K. E. E. suma de 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.
Obligă pe inculpatul H. A. N. să plătească statului suma de 625 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, din care suma de 225 de lei reprezentând onorariul cuvenit apărătorilor desemnați din oficiu (integral pentru persoana vătămată K. E. Esyter și în cotă procentuală pentru inculpat) va fi avansată din fondurile Ministerului de Justiției.
Suma de 75 lei reprezentând onorariul în cotă procentuală cuvenit apărătorului desemnat din oficiu inculpatului B. N. va fi suportată din fondurile Ministerului de Justiție.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 08 01 2015.
Președinte, Judecător,
A. L. M. E. C.
Grefier,
V. C. V.
Red/tehnored. AL/14.01.2015
Imprimat VV 2 ex/19.01.2015
j.f. C. B.
| ← Ameninţarea. Art. 193 C.p.. Decizia nr. 973/2014. Curtea de... | Furt. Art.228 NCP. Decizia nr. 23/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA → |
|---|
