Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 240/2014. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 240/2014 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 28-04-2014
ROMANIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA PENALA ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DOSAR NR._
DECIZIA PENALĂ NR.240/2014
Sedința publică din 28 aprilie 2014
Președinte: A. P. -judecător
T. C. -grefier
Parchetul de pe lângă C. de A. A. I. reprezentat prin:
I. N. - procuror
Pe rol se află soluționarea contestației formulate de P. de pe lângă T. A. împotriva sentinței penale nr.190/17 martie 2014 pronunțată de T. A..
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă condamnatul V. C. N., în stare de deținere din P. B. M., asistat de avocat N. D., apărătorul desemnat din oficiu.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Instanța aduce la cunoștința condamnatului motivele contestației formulate de P. de pe lângă T. A., respectiv:
- greșita recalificare a cererii formulate de condamnat din contestație la executare, în contopire de pedepse;
- greșita deducere a perioadei de 11 zile întrucât această cerere a condamnatului nu face obiectul mandatului pe care îl execută în prezent;
- instanța de fond se impunea a lua act de manifestarea de voință a condamnatului în sensul retragerii cererii.
Condamnatul V. C. N. arată că la instanța de fond a renunțat la cerere întrucât aceasta nu-i mai folosea, astfel că solicită a se lua act de renunțare.
Instanța pune în vedere părților să precizeze dacă mai au alte cereri de formulat.
Reprezentantul Parchetului și apărătorul condamnatului învederează că nu mai au alte cereri de formulat, împrejurare față de care instanța acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentantul Parchetului solicită admiterea contestației, desființarea sentinței penale atacate și rejudecând a se lua act că în fața instanței de fond condamnatul și-a retras cererea.
Avocat N. D., apărătorul condamnatului V. C. N. învederează că lasă la aprecierea instanței soluționarea contestației.
Condamnatul V. C. N., având ultimul cuvânt învederează că lasă la aprecierea instanței.
C. DE A.
Asupra contestației penale de față
Prin sentința penală nr.190/17 martie 2014 pronunțată de T. A. s-au dispus următoarele:
În temeiul art. 585 C.proc. pen., a fost admisă sesizarea din oficiu a Tribunalului A. cu privire la deținutul V. C. N., fiul lui N. și E., născut la data de 07.09.1982, în A. I., jud. A., CNP_
S-a constatat că prin sentința penală nr. 217/03.06.2011 a Tribunalului A. (dosar nr._ ), astfel cum a fost modificată prin decizia penală nr. 19/A/2011 a Curții de A. A. I., deținutul V. C. N., a fost condamnat la o pedeapsă de 4 ani și 8 luni închisoare, ca urmare a contopirii următoarelor pedepse:
- 4 ani și 8 luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii pe timp de 1 an a drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a-II-a și b din Vechiul Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 13 alin. 1 și 2 din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 320 ind. 1 din Vechiul Cod procedură penală
- 2 ani și 6 luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii pe timp de 1 an a drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a-II-a și b din Vechiul Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 12 alin. 1 din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 320 ind. 1 din Vechiul Cod procedură penală
- 2 ani închisoare, și pedeapsa complementară a interzicerii pe timp de 1 an a drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a-II-a și b din Vechiul Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 329 alin. 1 din Vechiul Cod penal, cu aplic. art. 320 ind. 1 din Vechiul Cod procedură penală
S-a dispus descontopirea pedepsei rezultante și repunerea în individualitatea lor a elementelor componente.
S-a constatat că prin sentința penală nr. 299/2011 a Judecătoriei Alba Iulia, pronunțată în dosar nr._, petentul a fost condamnat la 3 ani de închisoare, ce a fost suspendată condiționat în temeiul art. 81-82 din Vechiul Cod penal.
În temeiul art. 85 alin. 1 din Vechiul Cod penal, rap. la art. 15 alin. 2 din Legea nr. 187/2012, s-a dispus anularea suspendării condiționate a pedepsei de 3 ani închisoare, aplicate prin Sentința penală nr. 299/2011 a Judecătoriei Alba Iulia.
În temeiul art. 33 și 34 lit. b, 35 din Vechiul Cod penal rap. la art. 5 alin. 1 din Noul Cod penal, au fost contopite pedepsele de mai sus, de 4 ani și 8 luni închisoare, 2 ani și 6 luni închisoare, 2 ani închisoare, cu pedeapsa de 3 ani închisoare, aplicată prin Sentința penală nr. 299/2011 a Judecătoriei Alba Iulia, în pedeapsa rezultantă de 4 ani și 8 luni închisoare (fără spor) și pedeapsa complementară a interzicerii pe timp de 1 an a drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a-II-a și b din Vechiul Cod penal.
I s-a interzis inculpatului, pe durata executării pedepsei închisorii, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a-II-a și b din Vechiul Cod penal.
În temeiul art. 80 din vechiul cod penal (art. 72 din Noul Cod penal), a fost dedusă din pedeapsă perioada reținerii, arestării preventive și deținerii, de la 06.03.2011 la zi.
S-a dispus anularea mandatului de executare nr. 248 din 04.11.2011 emis de Tribunalului A. și emiterea unui nou mandat de executare la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.
În temeiul art. 275 alin. 3 din Noul Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare au fost lăsate în sarcina statului.
În temeiul art. 272 alin. 2 Cod procedură penală, s-a dispus ca onorariul apărătorului din oficiu în sumă de 100 lei să fie suportat din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Prin cererea formulată la data de 09.09.2013, pe rolul Judecătoriei D., petentul V. C. N. a formulat contestație la executare solicitând deducerea a 11 zile executate în arestul IPJ A., respectiv perioada 06.03._11.
Prin sentința penală nr. 1550/2013 a Judecătoriei D., cauza a fost declinată spre competentă soluționare Tribunalului A..
La dosar au fost depuse hotărâri judecătorești de condamnare, mandat de executare și situația juridică a deținutului.
Analizând cererea T. a constatat că petentul a solicitat instanței deducerea a 11 zile pe care le-a executat în arestul IPJ A., acesta aflându-se la momentul formulării cererii în executarea unei pedepse de 4 ani și 8 luni închisoare, în baza sentinței penale nr. 217/2011 a Tribunalului A. (definitivă la data de 31.10.2011 – fila 20).
S-a constatat că același petent a fost condamnat, prin Sentința penală nr. 299/2011 (fila 16), la 3 ani de închisoare cu suspendare condiționată a executării pedepsei. În acest din urmă dosar, petentul a executat cele 11 zile de arest la care a făcut referire în cerere, solicitând ca acestea să i se deducă din cealaltă pedeapsă pe care o execută efectiv în prezent.
Prin urmare, s-a apreciat că pentru deducerea celor 11 zile este necesară aplicarea art. 85 alin. 1 din Vechiul Cod penal, referitor la anularea suspendării condiționate a pedepsei de 3 ani închisoare, aplicate prin Sentința penală nr. 299/2011, întrucât infracțiunile pentru care petentul a fost condamnat prin sentința penală nr. 217/2011 a Tribunalului A. au fost săvârșite înainte de pronunțarea hotărârii prin care s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei (sunt în concurs).
Instanța a motivat aplicarea art. 85 Cod penal și prin raportare la dispozițiile art. 15 alin. 2 din Legea nr. 187/2012, care prevede că regimul suspendării condiționate a executării pedepsei prevăzute la alin. 1, inclusiv sub aspectul revocării sau anulării acesteia, este cel prevăzut de Codul penal din 1969.
Totodată, instanța a menționat că a făcut aplicarea art. 585 alin. 3 din Noul Cod de procedură penală, care prevede expres că instanța se poate sesiza, din oficiu, atunci când constată existența unei hotărâri definitive de care nu s-a avut cunoștință și care ar duce la existența concursului de infracțiuni (anularea suspendării condiționate este urmarea constatării existenței unui concurs de infracțiuni).
S-a apreciat că nu se poate primi susținerea Parchetului, care a arătat că sesizarea ar fi trebuit făcută de către compartimentul de executări penale, atâta timp cât legea nu prevede această formalitate și având în vedere că instanța a constatat existența concursului în timpul judecării cauzei. De asemenea, s-a reținut că faptul că petentul nu-și mai susține cererea nu prezintă relevanță, atâta timp cât instanța este obligată să se sesizeze din oficiu în astfel de cauze, neputându-le trece cu vederea, mai ales că scopul prevederii art. 585 este ca inculpatul să execute o pedeapsă legală, iar aceasta presupune aplicarea tratamentului sancționator al concursului de infracțiuni (sau altei instituții juridice) atunci când este cazul.
În continuare, instanța a descontopit și a repus în individualitatea lor pedepsele aplicate petentului prin sentința penală nr. 217/2011 a Tribunalului A. (dosar nr._ ), astfel cum a fost modificată prin decizia penală nr. 19/A/2011 a Curții de A. A. I., astfel:
- 4 ani și 8 luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii pe timp de 1 an a drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a-II-a și b din Vechiul Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 13 alin. 1 și 2 din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 320 ind. 1 din Vechiul Cod procedură penală
- 2 ani și 6 luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii pe timp de 1 an a drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a-II-a și b din Vechiul Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 12 alin. 1 din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 320 ind. 1 din Vechiul Cod procedură penală
- 2 ani închisoare, și pedeapsa complementară a interzicerii pe timp de 1 an a drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a-II-a și b din Vechiul Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 329 alin. 1 din Vechiul Cod penal, cu aplic. art. 320 ind. 1 din Vechiul Cod procedură penală
În temeiul art. 33 și 34 lit. b din Vechiul Cod penal rap. la art. 5 alin. 1 din Noul Cod penal, s-au contopit pedepsele de mai sus, de 4 ani și 8 luni închisoare, 2 ani și 6 luni închisoare, 2 ani închisoare, cu pedeapsa de 3 ani închisoare, aplicată prin Sentința penală nr. 299/2011 a Judecătoriei Alba Iulia, în pedeapsa rezultantă de 4 ani și 8 luni închisoare (fără spor) și pedeapsa complementară a interzicerii pe timp de 1 an a drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a-II-a și b din Vechiul Cod penal.
S-a menționat că pedepsele menționate mai sus au corespondent în art. 210, 211, 213 din Noul Cod penal, fiind aplicate în limitele de timp prevăzute de acesta, astfel că nu este aplicabil art. 6 din Noul Cod penal, referitor la legea mai favorabilă.
I s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a-II-a și b din Vechiul Cod penal, în condițiile și pe durata prev. de art. 71 alin. 2 din Vechiul Cod penal.
În temeiul art. 80 din vechiul cod penal (art. 72 din Noul Cod penal), a fost dedusă din pedeapsă perioada reținerii, arestării preventive și deținerii, din 06.03.2011 la zi. Anterior a fost dedusă perioada 17.03.2011 la zi (a se vedea mandatul de executare al pedepsei nr. 248/2011 – fila 4 dosar atașat), fără a se ține cont (nu se cunoștea de către instanță) că inculpatul a fost arestat din data de 06.03.2011 și în celălalt dosar –_ .
S-a dispus anularea mandatului de executare nr. 248 din 04.11.2011 al Tribunalului A..
Împotriva acestei hotărâri a formulat contestație P. de pe lângă T. A., invocând următoarele aspecte: greșita recalificare a cererii formulate de condamnat din contestație la executare, în contopire de pedepse; greșita deducere a perioadei de 11 zile întrucât această perioadă nu face obiectul mandatului pe care îl execută în prezent; omisiunea instanței de fond de a lua act de manifestarea de voință a condamnatului în sensul retragerii cererii.
Analizând contestația formulată în raport de motivele invocate și dispozițiile legale în materie, C. de A. reține următoarele:
Referitor la recalificarea cererii formulate de condamnat, C. constată că a fost indicat de către instanță temeiul legal în baza căruia a dispus recalificarea contestației la executare formulată de condamnat în cerere de contopire de pedepse, respectiv dispozițiile art. 585 alin. 3 Cod procedură penală. De altfel, raportat la faptul că s-a solicitat deducerea unei perioade de arest preventiv efectuată într-o cauză în care s-a dispus condamnarea la pedeapsa închisorii cu suspendare condiționată, pentru a se putea efectua această operațiune, era absolut necesară contopirea pedepselor aplicate condamnatului prin cele două hotărâri.
Dispozițiile art. 585 alin. 3 Cod procedură penală nu prevăd expres faptul că sesizarea din oficiu a instanței se poate realiza exclusiv în baza unei cereri formulate Biroul de Executări Penale. Având în vedere recalificarea cererii în contopire de pedepse nu este incidentă nici decizia ÎCCJ invocată în motivarea contestației, referitoare la obligația instanței de a lua act de retragerea contestației la executare.
C. constată de asemenea că operațiunile de contopire au fost efectuate în mod legal de către instanța de fond, după ce în prealabil s-a dispus anularea suspendării condiționate în baza art. 85 Cod penal anterior, aplicabil potrivit art. 15 alin. 2 din Legea nr. 187/2012. În aceste condiții este legală și operațiunea de deducere a perioadei de arest preventiv efectuată de condamnat.
Pe cale de consecință, C. apreciază că hotărârea contestată este legală și temeinică, fiind clarificată situația juridică a condamnatului, care prin aplicarea dispozițiilor art. 585 alin. 3 Cod procedură penală a beneficiat de deducerea perioadei de arest preventiv din pedeapsa rezultantă de 4 ani și 8 luni închisoare.
Raportat la cele de mai sus, în baza art. 597 alin. 8 Cod procedură penală C. va respinge ca nefondată contestația declarată de P. de pe lângă T. A. împotriva sentinței penale nr. 190/17 martie 2014 pronunțată de T. A..
În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în contestație vor rămâne în sarcina acestuia.
Se va acordă onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu în sumă de 200 lei, care se va suporta din fondul special destinat al Ministerului Justiției.
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondată contestația declarată de P. de pe lângă T. A. împotriva sentinței penale nr. 190/17 martie 2014 pronunțată de T. A..
În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în contestație rămân în sarcina acestuia.
Acordă onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu în sumă de 200 lei, care se va suporta din fondul special destinat al Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 28 aprilie 2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
A. P. T. C.
Red. PA
Tehnored. CT 2 ex/08 mai 2014
J.F. M. I. M.
| ← Înlocuire măsură preventivă. Art.242 NCPP. Decizia nr.... | Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013.... → |
|---|
