Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 1193/2012. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1193/2012 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 08-11-2012 în dosarul nr. 1193/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
Dosar nr._
DECIZIA PENALĂ Nr. 1193/2012
Ședința publică de la 08 Noiembrie 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. E. C.
Judecător L. C.
Judecător A. L.
Grefier O. D. D.
P. de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia reprezentat de
Procuror A. F.
Pe rol se află pronunțarea asupra recursurilor declarate de P. de pe lângă J. Mediaș, inculpatul B. S., partea civilă S. R. prin A. reprezentat de D. S. împotriva sentinței penale nr. 44/2011 pronunțată de J. Mediaș.
Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 1 noiembrie 2012 când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 8 noiembrie 2012, încheierea de amânare făcând parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA DE APEL
Deliberând asupra recursurilor penale de față
Examinând actele și lucrările aflate la dosarul cauzei, constată următoarele:
P. sentința penală 44/2011 pronunțată de J. Mediaș în dosarul nr._ a fost condamnat inculpatul B. S., la pedeapsa închisorii de 6 luni, pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală .
Conform art.71 Cod penal s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit. a teza a II-a și b Cod Penal .
În baza art.81 și 71 alin.5 Cod Penal a fost suspendată condiționat executarea pedepsei principale și a pedepsei accesorii pe o durată de 2 ani și 6 luni, termen de încercare stabilit în condițiile art.82 Cod Penal .
În baza art.359 C.proc.pen. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor prevăzute de art.83 Cod Penal privitoare la revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei .
În baza art. 11 pct.2 lit. a C.proc.pen. raportat la art. 10 alin.1 lit. d C.proc.pen. inculpatul a fost achitat pentru infracțiunea prevăzută de art.272 pct.2 din Legea 31/1990 .
Au fost respinse pretențiile civile ale părții civile S. R. prin Agenția Națională de Administrare Fiscală .
În baza art. 191 C.proc.pen. inculpatul a fost obligat la plata sumei de 400 lei cheltuieli judiciare avansate de stat .
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
S.C.V. T. S.R.L. Mediaș a fost înființată la data de 7.11.2006, având ca asociați inițiali pe numita C. R. și pe martorul S. M., ambii asociați având și calitatea de administratori ai societății.
La data de 28.08.2007 cei doi asociați au hotărât retragerea din societate a martorului S. M., care a cesionat părțile sale sociale în favoarea celuilalt asociat, revocarea din funcția de administrator a acestuia, concomitent cu numirea în calitate de administrator a inculpatului – astfel cum reiese din hotărârea adunării generale a asociaților aflată la fila 22 dosar urmărire penală, hotărâre înregistrată în aceeași zi la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul S. ( fila 23 dosar u.p. și 107 dosarul instanței ).
S.C.V. T. S.R.L. Mediaș avea ca obiect principal de activitate comerțul cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi și gazoși și al produselor derivate, iar ca obiect secundar, o . alte activități, individualizate în certificatul constatator eliberat de Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul S. (filele 106-107 dosarul instanței).
C. V. a fost împuternicit de cei doi administratori inițiali ai societății – C. R., soția sa, și S. M., cu puteri depline de administrare a acesteia – potrivit procurii autentificate cu nr.1947/10.11.2006 ( fila 260 dosar u.p.), mandat care nu a fost revocat și nu a încetat în altă modalitate prevăzută de lege, până în prezent .
În urma controlului efectuat de inspectorii Gărzii Financiare S. asupra activității desfășurate de S.C.V. T. S.R.L. Mediaș în perioada septembrie 2007 – septembrie 2008, s-a constatat că nu a fost înregistrată în contabilitate factura . nr._ emisă la data de 27.09.2007, în valoare de 836.570 lei, care reprezenta prețul încasat de societate prin vânzarea unui utilaj terasier către S.C.Complexul Energetic Turceni S.A.
Inculpatul este cel care s-a ocupat, în calitate de administrator al societății, de formalitățile privind vânzarea acestui utilaj ; el este cel care a negociat în numele societății condițiile încheierii tranzacției, a participat la licitație și a întocmit factura identificată mai sus – astfel cum recunoaște acesta în cuprinsul declarației date în instanță ( filele 63-65 ).
Factura . nr._ emisă la data de 27.09.2007, în valoare de 836.570 lei, nu a fost înregistrată în contabilitate până la momentul controlului efectuat de inspectorii Gărzii Financiare S., astfel cum reiese din nota de constatare întocmită la data de 2.09.2008 ( fila 14 dosar u.p. )
Tot la data de 2.09.2008 numita C. R. a dat inspectorilor gărzii financiare o notă explicativă ( fila 15 dosar u.p.), arătând că factura respectivă nu a fost înregistrată în contabilitate din vina inculpatului, care s-a ocupat de vânzarea acelui utilaj .
Inculpatul susține în declarația dată în cursul urmăririi penale ( filele 271, 272 ) că a înmânat factura lui C. V. în „termen util pentru a putea fi înregistrată în contabilitate fiind încheiat în acest sens un proces verbal care face dovada predării .
Într-adevăr inculpatul a predat factura respectivă lui C. V. însă, după aproape 7 luni de la momentul emiterii acesteia, anume la data de 2.04.2008 – astfel cum reiese din procesul verbal de predare-primire încheiat cu acea ocazie ( fila 154 dosar u.p.) și ulterior revocării sale din funcția de administrator, revocare operată în registrul comerțului la data de 18.02.2008 ( filele 25-27 dosar u.p.).
Cu ocazia audierii sale în instanță inculpatul a afirmat că a comunicat factura respectivă prin fax la sediul social al S.C.V. T. S.R.L. din Mediaș, aspect nedovedit ( declarație – filele 63-65 ).
Totodată, inculpatul se apără susținând că a încercat să ia legătura cu numitul C. V. pentru a-i transmite factura, însă încercările sale au rămas fără rezultat, întrucât soții C. ar fi dispărut, posibil în Rusia, context în care, neștiind cine este contabilul firmei, a fost în imposibilitate de a înregistra factura în contabilitate .
S-a apreciat că cele invocate în apărare de către inculpat s-au dovedit a fi nesincere întrucât acesta s-a întâlnit cu C. V. atât în data de 1.11.2007 când s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr.127/1.11.2007 între S.C.Tutto Mobili S.R.L. Târgu J. și S.C.V. T. S.R.L.Mediaș (aflat la dosarul de urmărire penală la filele 137,138 ) dat fiind faptul că pe contract apare atât semnătura inculpatului, cât și cea a lui C. V. (chiar dacă nu este trecut numele semnatarilor pe acest contract, se poate observa că acestea sunt identice cu cele aplicate pe procesul verbal de recepție aflat la fila 139 dosar u.p., în dreptul numelor celor doi), cât și în data de 21.12.2007, când s-a încheiat procesul verbal de recepție ( fila 139 dosar u.p.), semnat de cei doi .
Factura reprezintă documentul justificativ care consemnează operațiunea economico-financiară efectuată, document care, potrivit legii ( art.6 din Legea 82/1991 a contabilității ) stă la baza înregistrărilor în contabilitate și angajează răspunderea persoanelor care l-au întocmit, vizat și aprobat .
Inculpatul a întocmit factura respectivă și avea obligația înregistrării ei în contabilitate în momentul predării bunului vândut cumpărătorului – potrivit dispozițiilor pct.214 din Ordinul Ministerului Finanțelor P. nr.1752/2005, în vigoare la acea vreme, potrivit cărora „ în contabilitate, veniturile din vânzări de bunuri se înregistrează în momentul predării bunurilor către cumpărători, al livrării pe baza facturii sau în alte condiții prevăzute în contract care atestă transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor respective către client”.
Inculpatul invocă, pe de altă parte, faptul că nu el este cel care avea obligația să înregistreze factura în contabilitate, întrucât aceasta ar fi revenit celuilalt administrator, anume numitei C. R., despre care inculpatul afirmă că se ocupa de contabilitatea firmei, el având doar rolul de a intermedia vânzări în zona Olteniei .
În lumina dispozițiilor art.10 din Legea contabilității nr.82/1991, răspunderea pentru organizarea și conducerea contabilității unei societăți comerciale revine administratorului . În speță nu s-a dovedit faptul că cei doi administratori ai societății, inculpatul și C. R., ar fi avut stabilite în mod diferențiat atribuții în ceea ce privește activitatea de administrare, sau că inculpatul nu ar fi avut atribuții de înregistrare în contabilitate a documentelor justificative.
P. urmare, s-a reținut că inculpatul avea obligația înregistrării în contabilitate a facturii . nr._ emisă la data de 27.09.2007, în valoare de 836.570 lei, iar prin neînregistrarea acesteia a săvârșit infracțiunea de evaziune fiscală prevăzută de art.9 alin.1 lit.b din Legea 241/2005, al cărei conținut legal vizează omisiunea evidențierii în actele contabile ori în alte documente legale a operațiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate.
Pentru săvârșirea acestei infracțiuni, inculpatul a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 6 luni ,în urma aplicării dispozițiilor art. 74 C.pen. și art. 76 lit. d C.pen. .
Conform art.71 Cod penal s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 lit. a teza a II-a și b Cod Penal, pe durata executării pedepsei principale, întrucât s-a apreciat că dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat, presupun o deontologie socială ireproșabilă și, deci, sunt incompatibile cu statutul unei persoane care a săvârșit o infracțiune de natura celei descrise mai sus .
La individualizarea pedepsei aplicate inculpatului s-au avut în vedere criteriile generale prevăzute de art.72 C.pen, dintre care se evidențiază: împrejurarea că, în urma desființării contractului, S.C.V. T. S.R.L.Mediaș nu mai are obligația plății datoriilor bugetare aferente sumei de 836.570 lei ; conduita bună a inculpatului înainte de săvârșirea infracțiunii – împrejurări valorizate ca și circumstanțe atenuante în favoarea acestuia .
S-a apreciat, în raport cu statutul inculpatului de infractor primar, că scopul pedepsei aplicate poate fi atins și fără privarea de libertate a acestuia, astfel că în baza art.81 și 71 alin.5 Cod Penal s-a suspendat condiționat executarea pedepsei principale și a pedepsei accesorii pe o durată de 2 ani și 6 luni, termen de încercare stabilit în condițiile art.82 Cod Penal .
În baza art.359 C.p.p. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor prevăzute de art.83 Cod Penal privitoare la revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei .
P. sentința comercială nr.292/11.06.2008 a Tribunalului Gorj ( fila 150 dosar u.p.) s-a admis acțiunea reclamantei S.C.Complexul Energetic Turceni S.A. împotriva pârâtei S.C.V. T. S.R.L.Mediaș, s-a dispus rezoluțiunea contractului devânzare cumpărare nr.669/7.09.2007 încheiat între părți, și repunerea acestora în situația anterioară, în sensul ca reclamanta să restituie pârâtei bunul achiziționat, iar pârâta să restituie acesteia prețul de 836.570 lei încasat .
Așadar, s-a rezoluționat contractul în baza căruia s-a emis factura . nr._ data de 27.09.2007, în valoare de 836.570 lei, S.C.V. T. S.R.L.Mediaș fiind obligată la restituirea acestei sume încasate cu titlu de preț .
S-a apreciat că după desființarea contractului, S.C.V. T. S.R.L.Mediaș nu mai avea obligația plății datoriilor bugetare aferente sumei de 836.570 lei, încasată inițial ca preț.
În ceea ce privește acțiunea civilă formulată de S. R. prin Agenția Națională de Administrare Fiscală, prin care se solicită obligarea inculpatului la plata sumei de 118.379 lei, reprezentând prejudiciul cauzat prin fapta de neînregistrare în contabilitate a facturii nr._/27.09.2007, constând în impozitul pe profit și taxa pe valoare adăugată aferente sumei de 836.570 lei, s-a reținut că aceasta a rămas fără obiect, dat fiind faptul că, în urma desființării contractului de vânzare cumpărare în baza căruia s-a încasat suma de 836.570 lei cu titlu de preț, S.C.V. T. S.R.L.Mediaș are obligația restituirii acesteia cumpărătorului, astfel că nu mai poate fi vorba de obligația societății de a plăti taxe și impozite raportat la această sumă de bani inițial încasată ; chiar dacă S.C.V. T. S.R.L.Mediaș ar fi plătit taxele și impozitele aferente acesteia în condițiile legii, ar fi fost îndreptățită la restituirea acestora, astfel că, în prezent, nu se mai pune problema vreunui prejudiciu suferit de S. R..
În consecință, în temeiul art.346 alin.1 C.proc.pen., au fost respinse pretențiile civile formulate de partea civilă S. R. prin Agenția Națională de Administrare Fiscală.
2. În ceea ce privește infracțiunea prevăzută de art.272 pct.2 din Legea 31/1990 de care este acuzat inculpatul, s-a reținut în rechizitoriu faptul că inculpatul a virat, din suma de 836.570 lei, obținută cu titlu de preț de la S.C.Complexul Energetic Turceni S.A., în contul S.C.V. T. S.R.L.Mediaș doar sumele de 41.790 lei ( într-un cont al acesteia deschis la Banca Transilvania – Sucursala Mediaș ) și 208.062 lei ( într-un cont al acesteia deschis la Banca Piraeus Bank – Sucursala Târgu J. ), iar diferența de 586.570,04 lei, în contul S.C. TUTTO MOBILI S.R.L. Tg. J. deschis la Banca Piraeus Bank – Sucursala Târgu J., cu ordin de plată ( potrivit extrasului de cont – fila 165 dosar urmărire penală ).
Suma de 586.570,04 lei, virată în contul S.C. TUTTO MOBILI S.R.L. Tg. J., reprezintă prețul plătit de S.C.V. T. S.R.L.Mediaș pentru achiziționarea unui utilaj denumit „circular pentru formatizat” de la firma respectivă din Târgu J. .
Se invocă în rechizitoriu faptul că prin această tranzacție inculpatul a urmărit de fapt favorizarea S.C. TUTTO MOBILI S.R.L. Tg. J., dată fiind împrejurarea că suma încasată de aceasta cu titlu de preț era de 3 ori și jumătate mai mare decât valoarea de inventar a acestui utilaj, care era în cuantum de 168.067 lei, și din perspectiva faptului că S.C.V. T. S.R.L.Mediaș nu ar fi avut nevoie de acest utilaj, în condițiile în care acesta nu avea nicio legătură cu obiectul de activitate al firmei și a fost depozitat într-o curte în .> În actul de sesizare a instanței se face referire la rechizitoriul nr.10/P/2008 al Biroului Teritorial Târgu J. aparținând de Direcția Națională Anticorupție, prin care inculpatul a fost trimis în judecată pentru infracțiunea de spălare de bani și pentru complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice alături de alte persoane, printre care și numitul M. S., pentru faptul că acesta din urmă, prin intermediul inculpatului, dar și cu complicitatea unor directori din cadrul S.C.Complexul Energetic Turceni S.A. ar fi prejudiciat această societate cu capital de stat cu suma de 836.750 lei, prin încheierea frauduloasă a unui contract de vânzare cumpărare cu S.C.V. T. S.R.L.Mediaș privind un utilaj terasier ( fiind vorba de tranzacția analizată în prezenta cauză în ceea ce privește infracțiunea de evaziune fiscală ), iar apoi, pentru a se da o aparență de legalitate transferului sumei de 586.570,04 lei din contul S.C.V. T. S.R.L.Mediaș în contul S.C. TUTTO MOBILI S.R.L. Tg. J. ( despre care se susține în acel rechizitoriu că ar fi fost administrată prin persoane interpuse de către M. S. ), inculpatul a achiziționat pentru S.C.V. T. S.R.L.Mediaș acel utilaj denumit „circular pentru formatizat” .
În ceea ce privește acest rechizitoriu al D.N.A. ( depus la dosar la filele 287 și urm. dosar u.p.), s-a apreciat că probele la care acesta face referire, precum și constatările și concluziile exprimate în cuprinsul acestuia, nu au valoare de probă administrată în prezenta cauză, în înțelesul dispozițiilor de procedură penală ( prevăzute de art.62 și urm. C.proc.pen.), astfel că acestea nu pot fi avute în vedere de instanță la soluționarea prezentei cauze .
Ce este dovedit în cauza dedusă judecății este faptul că între S.C.V. T. S.R.L.Mediaș și S.C. TUTTO MOBILI S.R.L. Tg. J. s-a încheiat la data de 1.11.2007 contractul cu nr.127/2007, prin care S.C. TUTTO MOBILI S.R.L. Tg. J. vinde celeilalte societăți un circular pentru formatizat pentru prețul de 586.570,04 lei .
La data de 2.11.2007 s-a virat suma de 586.570,04 lei, convenită ca preț, din contul S.C.V. T. S.R.L.Mediaș în contul S.C. TUTTO MOBILI S.R.L. Târgu J., ambele deschise la Banca Piraeus Bank – Sucursala Târgu J., operațiune efectuată de inculpat, prin ordin de plată, astfel cum recunoaște acesta în declarațiile sale .
Contractul este semnat atât de către inculpat, în calitate de administrator, dar și de către numitul C. V., care avea procură de administrare a societății, astfel cum s-a dezvoltat anterior ( contract – fila 137 dosar u.p.).
Utilajul achiziționat a fost recepționat de către inculpat și C. V., la data de 21.12.2007, astfel cum reiese din procesul verbal de recepție încheiat cu acea ocazie ( fila 139 dosar u.p. ).
Se invocă în rechizitoriu faptul că prin încheierea acestei tranzacții inculpatul a urmărit favorizarea societății vânzătoare și, implicit, prejudicierea societății cumpărătoare, argumentele în acest sens fiind: prețul reprezintă de 3 ori și jumătate valoarea de inventar a utilajului respectiv ; utilajul nu avea legătură cu obiectul de activitate al S.C. V. T. S.R.L. Mediaș și nu a fost folosit de către aceasta, fiind depozitat într-o comună din apropierea municipiului Mediaș .
Cu privire la valoarea de inventar a acestui utilaj, există la dosar o listă care conține și valoarea de inventar a utilajului respectiv ( filele 156-158 dosar u.p.). Din acest document reiese că utilajul vizat a fost înregistrat în evidența contabilă a societății respective, în aprilie 2004, cu valoarea de 1._ lei ( ROL), anume 168.067 lei ( RON) .
S-a apreciat că prețul la care a fost achiziționat acest utilaj de către S.C. V. T. S.R.L. Mediaș, în cuantum de 586.570,04 lei, este de aproape 4 ori mai mare decât valoarea de inventar, însă valoarea de circulație a acestuia în noiembrie 2007 nu poate fi raportată la valoarea de inventar a utilajului din 2004, întrucât aceasta din urmă nu reflectă potențialul de valorificare a acestuia pe piață în 2007 .
În ceea ce privește gradul de utilitate al acelui utilaj pentru S.C. V. T. S.R.L. Mediaș și faptul că acesta nu corespundea domeniului de activitate al societății, s-a reținut că între domeniile de activitate secundare ale acesteia sunt înscrise și activități de producție a mobilierului pentru birou, magazine, bucătării etc.( astfel cum reiese din certificatul constatator eliberat de Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul S. – fila 106 dosar ), or, astfel cum reiese din declarația inculpatului și a martorului S. M., date
în instanță ( filele 63-65, 100-102 ), acest utilaj era destinat prelucrării semifabricatelor din lemn și pal .
Chiar dacă acest utilaj nu ar fi fost destinat folosirii lui într-o activitate de producție în societate, exista posibilitatea să fie revândut în beneficiul acesteia . Este de menționat în acest sens împrejurarea că, C. V. cumpărase acel utilaj terasier ( despre care s-a făcut vorbire anterior ) imediat după înființarea societății cu intenția de a-l revinde, astfel cum a și procedat, și nicidecum pentru a-l folosi în activitatea societății – astfel cum reiese din declarația martorului S. M. dată în instanță . Așadar, nu este surprinzător faptul că acesta a decis și cumpărarea circularului de formatizat, fără să intenționeze să-l folosească efectiv pentru tâmplărie .
De asemenea, nu se poate afirma că inculpatul a luat decizia achiziționării acestui utilaj fără a avea acordul lui C. V., care exercita și el activitate de administrare a societății ( în baza mandatului ), dat fiind faptul că acesta a semnat contractul de achiziționare a utilajului și procesul verbal de recepție a acestuia, fără să aibă obiecțiuni ( în procesul verbal se menționează că se recepționează „ fără obiecțiuni” – fila 139 dosar u.p.) sau fără consimțământul asociatului unic C. R. – care i-a încredințat soțului ei administrarea societății în numele său și, deci, valida fiecare decizie luată de acesta .
Faptul că acel utilaj a sfârșit prin a fi depozitat într-o curte a unui imobil închiriat de S.C. V. T. S.R.L. Mediaș în . s-a evidențiat în procesul verbal întocmit de lucrătorii de poliție la 7.08.2009 – filele 264-269 dosar u.p. ) dovedește neglijența asociatului unic și a celui care a administrat societatea după revocarea din funcție a inculpatului în februarie 2008, fiind vorba de cei doi soți C. ; din certificatul constatator eliberat de Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul S. la data de 21.10.2008 ( fila 118 dosar u.p.) reiese că C. R. era la acea vreme și asociat unic și administrator, iar în ceea ce privește procura de administrare dată lui C. V., nu există nicio o dovadă că aceasta ar fi fost revocată între timp .
De altfel, reiese din declarațiile martorului S. M. și din actele întocmite de organele de cercetare penală privind căutarea celor doi soți în cursul urmăririi penale ( filele 279-284 dosar u.p. ) dar și în instanță, că aceștia n-au mai fost de găsit încă din vara anului 2008, și că probabil au părăsit țara, abandonând și activitatea firmei .
Martorul S. M. relatează, din spusele lui C. V., că acesta ar fi fost nemulțumit de achiziționarea utilajului și că bănuia că responsabil de această achiziție ar fi fost inculpatul . Este posibil ca acest C. V. să se fi arătat nemulțumit față de martor, însă atitudinea sa poate fi explicată prin aceea că el datora martorului suma de 15.000 EURO, cât investise martorul în societate ( el fiind inițial asociat al acesteia ) și căuta o modalitate de a-l amăgi pe acesta că-i va plăti datoria ; C. V. i-a spus martorului că nu-i poate plăti datoria din prețul obținut din vânzarea utilajului terasier, tocmai pentru că, susținea el, ar fi fost surprins de decizia inculpatului de a plăti o sumă atât de mare pentru cumpărarea circularului de formatizat, de care el nici nu ar fi avut nevoie ( declarație filele 100-102 ) .
Cele relatate de C. V. martorului nu exprimă realitatea celor petrecute, un argument în acest sens constituindu-l tocmai împrejurarea că însuși C. V. a semnat contractul de achiziționare a acelui utilaj și a recepționat utilajul fără să manifeste vreo obiecțiune .
Acest martor, care, de altfel, este singurul martor audiat în cauză ( în condițiile în care nu s-a putut identifica locul în care se află C. V. și C. R., și nu au fost propuse alte probe testimoniale ) face referire la o întâlnire care a avut loc cu ocazia retragerii sale din societate și cu numirea inculpatului în calitate de administrator, la care a participat martorul, C. V., inculpatul și numitul M. S., ocazie cu care acesta din urmă l-a recomandat lui C. V. pe inculpat pentru funcția de administrator, date fiind abilitățile acestuia de bun economist, care ar putea asigura societății o profitabilitate crescută, în sensul că s-ar putea vinde mai multă parafină ( căci societatea se ocupa de comerțul cu parafină, astfel cum susține și martorul ) și, poate că astfel, se va putea reuși și
vânzarea utilajului terasier . Martorul afirmă că nu s-a discutat despre cui anume se va vinde acel utilaj .
S-a apreciat că, cu probele administrate în cauză, nu s-a dovedit că inculpatul ar fi fost angajat în calitate de administrator cu scopul strict de a intermedia cele două tranzacții analizate în cauză, pentru a urmări în final favorizarea unei alte societăți comerciale în care el sau altcineva ar fi avut vreun interes .
P. urmare, s-a reținut că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 272 pct.2 din Legea 31/1990 - al cărei conținut legal vizează folosirea, cu rea-credință, a bunurilor sau a creditului societății, într-un scop contrar intereselor acesteia sau în folosul său propriu ori pentru a favoriza o altă societate în care are interese direct sau indirect – nici în ceea ce privește latura obiectivă a acesteia și nici sub aspectul elementului subiectiv al infracțiunii .
Ca atare, în temeiul art. 11 pct.2 lit. a C.proc.pen. raportat la art. 10 alin.1 lit. d C.proc.pen. inculpatul a fost achitat pentru infracțiunea prevăzută de art.272 pct.2 din Legea 31/1990 .
În baza art. 191 C.proc.pen., ca urmare a condamnării inculpatului, acesta a fost obligat la plata sumei de 400 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.
Împotriva hotărârii pronunțate de prima instanță au declarat recurs P. de pe lângă J. Mediaș, partea civilă Ministerul Finanțelor P. prin A.- D. S. și inculpatul B. S..
Recursurile au fost declarate în termen.
În motivarea recursului parchetul a criticat sentința penală atacată, sub aspectul laturii penale și civile, privind achitarea inculpatului B. S. pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art. 272 pct.2 din Legea 31/1990, greșita soluționare a laturii civile prin respingerea pretențiilor civile formulate de statul R. prin A.- D. S., precum și privind individualizarea judiciară a pedepsei pentru infracțiunea de evaziune fiscală.
S-a susținut că fapta inculpatului care a folosit suma de 586.570,04 lei în scop contrar intereselor firmei . Mediaș și în interesul . Târgu J. achiziționând cu factura . numărul_/02 11 2007 un circular pentru formatizat de care nu avea nevoie în activitatea firmei, plătind această sumă prin O.P. emis la 02 11 2007 întrunește conținutul constitutiv al infracțiunii prev. de art. 272 pct.2 din Legea 31/1990.
În dezbaterea orală a recursului parchetul nu a susținut al treilea motiv de recurs prin care a solicitat majorarea pedepsei aplicate inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală.
În motivarea recursului, inculpatul B. S. a criticat sentința penală atacată, sub aspectul laturii penale solicitând achitarea pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 9 al.1 lit.b din Legea nr. 241/2005, susținând că nu a avut calitatea de administrator la momentul emiterii facturii, iar fapta de care este acuzat nu întrunește conținutul constitutiv al infracțiunii de evaziune fiscală, sub aspectul laturii obiective și subiective a cauzei. Inculpatul a solicitat achitarea în temeiul art. 10 al.1 lit. d C.pr.pen.
Partea civilă Direcția G. a Finanțelor P. a județului S. a criticat sentința penală atacată, sub aspectul laturii civile, susținând că prin încălcarea dispozițiilor art.9 al.1 lit.b din Legea nr. 241/2005 s-a cauzat bugetului general consolidat al statului un prejudiciu în valoare de 118.379 lei și a solicitat obligarea inculpatului în solidar cu partea responsabilă civilmente cu dobânzi și penalități calculate până la data plății efective.
Recursul parchetului și al părții civile este fondat, iar recursul inculpatului este nefondat din următoarele considerente:
Prima instanță a administrat probele necesare elucidării laturii obiective și subiective a cauzei reținând corect starea de fapt din care rezultă că inculpatul B. S. în calitate de administrator al . Mediaș nu a înregistrat în contabilitate factura nr._/27 09 2007 în valoare de 836.570 lei cu TVA, cauzând un prejudiciu în valoare de 118.379 lei bugetului consolidat al statului.
Raportat la starea de fapt prima instanță a făcut o justă încadrare juridică a faptei potrivit art. 9 al.1 lit.b din Legea nr. 241/2005, precum și o judicioasă individualizare judiciară a răspunderii penale, aplicând inculpatului o pedeapsă de 6 luni închisoare, prin reținerea de circumstanțe atenuante în condițiile art. 74, 76 Cod penal, pe care a suspendat-o condiționat pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 6 luni.
Inculpatul a avut calitatea de administrator al . Mediaș, aspect evidențiat de Hotărârea Adunării G. a Asociațiilor din data de 28.08.2007 (fila 22 - dup) înregistrată la Oficiul Registrului și Comerțului de pe lângă Tribunalul S. (fila 23 dup și 107 dosar fond), și s-a ocupat de vânzarea unui utilaj terasier către . SA, negociind în numele societății, participând la licitație și întocmind factura fiscală, fapt recunoscut de inculpat în declarația dată în fața primei instanțe.
Inculpatul a predat factura . nr._ emisă la 27.09.2007 după aproape 7 luni la 02.04.2008, așa cum rezultă din procesul verbal de predare-primire (fila 154 dup), după revocarea sa din funcția de administrator, operată în Registrul Comerțului la 18.02.2008 (fila 25-27 dup), iar susținerea inculpatului potrivit căreia a comunicat factura prin fax este nedovedită.
Din contractul de vânzare-cumpărare nr.127/01 11 2007 între . Târgu J. și . Mediaș (fila 137-138 dup) rezultă că inculpatul și C. V. au semnat acest contract, precum și procesul-verbal de recepție încheiat la data de 21.12.2007.
P. omisiunea evidențierii în actele contabile ori în alte documente legale a operațiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate, inculpatul a săvârșit fapta de evaziune fiscală neînregistrând factura . nr._ emisă la 27.09.2007 prevăzută și ped. de art. 9 alin.1 lit.d din Legea 241/2005.
În mod greșit prima instanță a respins cererea formulată de D.G.F.P. S., care s-a constituit parte civilă cu suma de 118.379 lei reprezentând prejudiciul cauzat bugetului general consolidat al statului. Chiar dacă prin sentința comercială nr. 292/11 06 2008 a Tribunalului Gorj (fila 150 dup) s-a admis acțiunea reclamantei . SA împotriva pârâtei . Mediaș, dispunându-se rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare nr. 669/07 09 2007 fiind obligată reclamanta să restituie pârâtei bunul achiziționat, iar pârâta să restituie acesteia prețul de 836.570 lei încasat, obligația de a vira la bugetul general consolidat al statului impozitul pe profit și TVA la momentul încasării sumelor era valabilă, iar condițiile privind angajarea răspunderii civile delictuale a inculpatului și a părții responsabile civilmente erau îndeplinite.
Critica parchetului privind greșita achitare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 272 pct.2 din Legea 31/1990 este neîntemeiată deoarece contractul de vânzare-cumpărare a unui circular pentru formatizat cu prețul de 586.570,04 lei încheiat la 01.11.2007 sub numărul 127/2007 între vânzătorul . Târgu J. și . Mediaș a fost semnat atât de inculpat cât și de numitul C. V. (fila 137 dup), a fost recepționat de aceștia (fila 139 dup), iar între domeniile de activitate secundare ale . sunt înscrise și activități de producție a mobilierului pentru birou, magazine, bucătării.
Prima instanță invocând derularea contractului de vânzare-cumpărare a circularului pentru formatizat, a adus suficiente argumente din care rezultă că inculpatul a avut acordul asociatului unic în achiziționarea circularului pentru formatizat, existând un dubiu serios în ceea ce privește intenția inculpatului de a favoriza o societate comercială în care el sau altcineva ar fi avut vreun interes.
În mod justificat instanța de fond l-a achitat pe inculpat pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 272 pct.2 din Legea 31/1990 în temeiul art.11 pct. 2 lit.a Cod procedură penală raportat la art. 10 al.1 lit.d C.pr.pen.
Având în vedere considerentele de mai sus în temeiul artt. 385/15 al.1 pct.2 lit.d C.pr.pen. instanța va admite recursurile declarate de P. de pe lângă J. Mediaș și partea civila Ministerul Finanțelor P. prin A.-D. S. împotriva sentinței penale nr.44/10.02.2011 pronunțată de J. Mediaș în dosar penal nr._/257/2010.
Va casa sentința penală atacată numai sub aspectul modalității de soluționare a laturii civile a cauzei și a cheltuielilor judiciare la instanța de fond.
În baza art. 14 Cpp. rap la art.998 Ccivil va obliga pe inculpatul B. S. în solidar cu partea responsabilă civilmente . Mediaș să plătească părții civile MINISTERUL FINANȚELOR P. prin A.-D. S. suma de 118.379 lei cu titlu de despăgubiri civile plus dobânzile și penalitățile de întârziere aferente acestei sume până la data efectivă a plății.
În baza art.191 al 3 Cpp va obliga pe inculpat în solidar cu partea responsabilă civilmente să plătească statului suma de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare la fond.
Va menține celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate.
În temeiul art. 385/15 al.1 pct.1 lit.b C.pr.pen. instanța va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul B. S. împotriva aceleiași sentințe penale.
Conform art. 192 alin.2 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs vor fi suportate de inculpatul recurent.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Admite recursurile declarate de P. de pe lângă J. Mediaș și partea civila Ministerul Finanțelor P. prin A.-D. S. împotriva sentinței penale nr.44/10.02.2011 pronunțată de J. Mediaș în dosar penal nr._/257/2010 și în consecința:
Casează sentința penală atacată numai sub aspectul modalității de soluționare a laturii civile a cauzei și a cheltuielilor judiciare la instanța de fond și procedând la rejudecare în aceste limite:
În baza art. 14 Cpp. rap la art.998 Ccivil obligă pe inculpatul B. S. în solidar cu partea responsabilă civilmente . Mediaș să plătească părții civile MINISTERUL FINANȚELOR P. prin A.-D. S. suma de 118.379 lei cu titlu de despăgubiri civile plus dobânzile și penalitățile de întârziere aferente acestei sume până la data efectivă a plății.
În baza art.191 al 3 Cpp obligă pe inculpat în solidar cu partea responsabilă civilmente să plătească statului suma de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare la fond.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate.
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul B. S. împotriva aceleiași sentințe penale.
În baza art.192 al.2 Cpp obligă pe inculpat să plătească statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare în recurs.
Pronunțată în ședința publică din 8.11.2012.
Președinte, Judecător, Judecător,
M. E. C. L. C. A. L.
Grefier,
O. D. D.
Red.LC
D./ex.2/15 11 2012
J..fond. S. D.I
| ← Infracţiuni la regimul silvic. Legea nr.46/2008. Decizia nr.... | Infracţiuni la regimul silvic. Legea nr.46/2008. Decizia nr.... → |
|---|
