Trafic de minori. Legea 678/2001, art. 13. Decizia nr. 33/2012. Curtea de Apel ALBA IULIA
Comentarii |
|
Decizia nr. 33/2012 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 06-11-2012 în dosarul nr. 33/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR.33/A/2012
Ședința publică de la 06 Noiembrie 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE S. T.
Judecător M. F. F.
Grefier A. B.
DIICOT – SERVICIUL TERITORIAL A. reprezentat de
procuror I. F.
Pe rol se află soluționarea apelurilor declarate de DIICOT – ST A. I. și inculpatul D. F. P. împotriva sentinței penale nr. 187/18 iunie 2012 pronunțată de Tribunalul A..
La apelul nominal făcut în cauză s-a prezentat inculpatul apelant aflat în stare de arest preventiv în Penitenciarul Aiud, asistat de avocat desemnat din oficiu C. T. și avocat C. Ș. apărător desemnat din oficiu pentru partea vătămată P. A., lipsă fiind celelalte părți vătămate intimate.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care întrebat fiind de către instanță inculpatul apelant D. F. susține că nu și-a angajat apărător în cauză și este de acord cu apărătorul desemnat din oficiu.
Întrebat fiind de către instanță Inculpatul apelant D. F. P. susține că dorește să facă o declarație în fața instanței de apel, procesul-verbal întocmit în cauză fiind atașat separat la dosar.
Nefiind alte cereri de formulat, excepții de invocat, chestiuni prealabile, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentanta parchetului având cuvântul solicită admiterea apelului declarat de DIICOT – Serviciul Teritorial A., desființarea sentinței penale atacate raportat la motivele invocate în scris în apelul depus la dosar și pe care-l susține și oral, respectiv pentru greșita condamnare a inculpatului pentru infracțiunea prev. de art.198 alin.3 Cod penal în formă continuată comisă în dauna a 3 părți vătămate minore și solicită schimbarea încadrării juridice și desființarea sentinței penale atacate sub acest aspect și să se dispună condamnarea inculpatului pentru 3 infracțiuni distincte prevăzute de art.198 alin.3 Cod penal în dauna părților vătămate minore M. A., B. A. și Kozac N. cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal și totodată condamnarea inculpatului cu executare pentru fiecare dintre cele 3 infracțiuni.
Un alt motiv de desființare a sentinței penale atacate privește omisiunea aplicării disp. Legii nr.76/2008 privind prelevarea de probe biologice de la inculpat în vederea introducerii profilului genetic al acestuia în baza de date SNDGJ deoarece potrivit anexei legii infracțiunea de act sexual cu un minor este una dintre cele pentru care instanța are obligația să dispună prelevarea de probe biologice.
Avocat C. T. apărător din oficiu pentru inculpatul apelant având cuvântul solicită respingerea apelului declarat de parchet, instanța de fond corect a reținut în cauză o singură infracțiune de act sexual cu minor.
În ce privește apelul declarat de inculpat în cauză solicită admiterea acestuia iar în baza disp. art.11 pct.2 lit.a rap. la art.10 lit.d Cod procedură penală achitarea inculpatului în cauză greșit s-a reținut ca probă relevantă proba cu detectorul de minciuni efectuată părții vătămate P. A. M., în cauză se impune reținerea ca neveridică a acestei probe și care nu poate sta la baza soluției de condamnare.
În ce privește infracțiunea de trafic de minori susține că părțile vătămate se deplasau de bunăvoie la domiciliul inculpatului, nefiind constrânse; pentru infracțiunea de șantaj din nici o probă de la dosar nu rezultă că partea vătămată a fost șantajată cu difuzarea de imagini dacă aceasta nu se va prostitua; în ce privește infracțiunea de procurare de materiale pornografice cu minori și introducerea în sisteme informatice de date nereale susține că pozele au fost introduse la cererea părții vătămate.
Pentru infracțiunea de act sexual cu minori reținută în sarcina inculpatului în cauză s-a reținut greșit că inculpatul ar fi dat de mâncare și băutură părților vătămate pentru a întreține cu acesta relații sexule. Este adevărat că s-a oferit mâncare acestora dar nu în acest scop iar părțile vătămate au confirmat faptul că și-au început viața sexuală cu mult înainte de al cunoaște pe inculpat.
Avocat Ș. C. apărător din oficiu pentru partea vătămată P. A. M. având cuvântul solicită admiterea apelului declarat de parchet pentru motivele formulate și depuse la dosar și respingerea ca neîntemeiat a apelului declarat de inculpat. Pe fondul cauzei susține că inculpatul nu a recunoscut inițial săvârșirea faptelor, nu a folosit forța asupra părților vătămate dar raportat la vârsta părților vătămate toate motivele susținute în apărare sunt nereale și în concluzie solicită respingerea apelului declarat de inculpat.
Reprezentanta parchetului în ce privește apelul declarat de inculpat solicită respingerea acestui ca nefondat inculpatul își recunoaște faptele comise și care se coroborează cu toate probele administrate la urmărire penală și în timpul cercetării judecătorești în cauză impunându-se o pedeapsă cu executare în regim de detenție.
Inculpatul apelant D. F. P. în ultimul cuvânt solicită admiterea apelului și reducerea pedepsei aplicate.
CURTEA DE APEL
Deliberând asupra apelurilor declarate constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 187/18 iunie 2012 pronunțată de Tribunalul A., Secția penală s-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea prev. de art. 13 alin. 2 din Legea nr. 678/2001 în infracțiunea prev. de art. 329 Cod penal, formulată de inculpat prin apărătorul său.
În baza art. 51 alin.1 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal, a fost condamnat inculpatul D. F. P. ( cu d.p. la dosar) la o pedeapsă de 8 ani închisoare, cu aplicarea art. 64 lit. a teza a II-a, b, d și e Cod penal pe durata prev. de art. 71 alin. 2 Cod penal și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b, d și e Cod penal.
În baza art. 48 teza 1 și 2 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal și art. 37 lit.a Cod penal, a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 6 ani închisoare, cu aplicarea art. 64 lit. a teza a II-a, b, d și e Cod penal pe durata prev. de art. 71 alin. 2 Cod penal.
În baza art. 13 alin.1, 2 din Legea 678/2001, cu aplicarea art. 37 lit.a Cod penal (victima minoră P. A. M.), a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 10 ani închisoare, cu aplicarea art. 64 lit. a teza a II-a, b, d și e Cod penal pe durata prev. de art. 71 alin. 2 Cod penal și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b, d și e Cod penal.
În baza art. 198 alin. 1, 3 Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit.a Cod penal (victima minoră P. M. A.), a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 10 ani închisoare, cu aplicarea art. 64 lit. a teza a II-a, b, d și e Cod penal pe durata prev. de art. 71 alin. 2 Cod penal și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b, d și e Cod penal.
În baza art. 198 alin.3 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal și art. 37 lit.a Cod penal (victime minore M. A., B. A. și K. N.), a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 10 ani închisoare, cu aplicarea art. 64 lit. a teza a II-a, b, d și e Cod penal pe durata prev. de art. 71 alin. 2 Cod penal și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b, d și e Cod penal.
În baza art. 194 alin.1, 2 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 și art. 37 lit. a Cod penal, a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 6 ani închisoare, cu aplicarea art. 64 lit. a teza a II-a, b, d și e Cod penal pe durata prev. de art. 71 alin. 2 Cod penal.
În baza art. 83 Cod penal s-a dispus revocarea suspendării condiționate acordate în privința executării pedepsei de 1 an închisoare, aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 464/17.07.2007 pronunțată de Judecătoria Sibiu în dosar nr._, pedeapsă care a fost cumulată cu fiecare din pedepsele aplicate mai sus în prezenta cauză, în rezultantele de:
- 9 ani închisoare, cu aplicarea art. 64 lit. a teza a II-a, b, d și e Cod penal pe durata prev. de art. 71 alin. 2 Cod penal și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b, d și e Cod penal;
- 7 ani închisoare, cu aplicarea art. 64 lit. a teza a II-a, b, d și e Cod penal pe durata prev. de art. 71 alin. 2 Cod penal;
- 11 ani închisoare, cu aplicarea art. 64 lit. a teza a II-a, b, d și e Cod penal pe durata prev. de art. 71 alin. 2 Cod penal și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b, d și e Cod penal;
- 11 ani închisoare, cu aplicarea art. 64 lit. a teza a II-a, b, d și e Cod penal pe durata prev. de art. 71 alin. 2 Cod penal și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b, d și e Cod penal;
- 11 ani închisoare, cu aplicarea art. 64 lit. a teza a II-a, b, d și e Cod penal pe durata prev. de art. 71 alin. 2 Cod penal și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b, d și e Cod penal;
- 7 ani închisoare, cu aplicarea art. 64 lit. a teza a II-a, b, d și e Cod penal pe durata prev. de art. 71 alin. 2 Cod penal.
În baza art. 33, 34 Cod penal s-au contopit pedepsele rezultante (prin cumul aritmetic) astfel cum au fost expuse anterior, respectiv pedepsele de: 9 ani închisoare, 7 ani închisoare, 11 ani închisoare, 11 ani închisoare, 11 ani închisoare și 7 ani închisoare în pedeapsa cea mai grea de 11 ani închisoare, care a fost sporită cu 1 (un) an închisoare, inculpatul urmând să execute în final o pedeapsă rezultantă de 12 ani închisoare, cu aplicarea art. 64 lit. a teza a II-a, b, d și e Cod penal pe durata prev. de art. 71 alin. 2 Cod penal și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b, d și e Cod penal.
În baza art. 88 Cod penal s-a dedus din pedeapsă durata reținerii și arestării preventive începând cu data de 07.02.2011 și până la zi.
În baza art. 350 Cod procedură penală s-a menținut arestarea preventivă a inculpatului.
În baza art. 118 lit. a Cod penal rap. la art. 19 din Legea nr. 678/2001 s-a confiscat de la inculpat suma de 185 lei obținută de acesta din practicarea prostituției de către minora P. A. M..
În baza art. 17 alin. 3 Cod procedură penală a fost obligat din oficiu inculpatul la plata sumelor de câte 10.000 lei, cu titlu de daune morale în favoarea fiecărei persoane vătămate minore, respectiv:
- 10.000 lei în favoarea lui P. A. M.,
- 10.000 lei în favoarea lui P. M. A.,
- 10.000 lei în favoarea lui M. A.,
- 10.000 lei în favoarea lui K. N.,
precum și 10.000 lei daune morale în favoarea părții vătămate B. A..
În baza art. 191 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la 3.800 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului, ocazionate pe parcursul procesului, din care suma de 2213,56 lei au fost ocazionate în cursul urmăririi penale, iar restul în cursul judecății.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Prinrechizitoriul nr. 14D/P/2011 al D.I.I.C.O.T., Servicul Teritorial A. înregistrat la Tribunalul A. la data de 03.03.2011 a fost trimis în judecată inculpatul D. F. P. pentru săvârșirea infracțiunilor de: procurarea pentru sine ori pentru altul de materiale pornografice cu minori, respectiv deținerea acestor materiale prev. de art. 51 al.1 din L. nr. 161/2003, cu aplicarea art. 37 lit. a C.p.;introducerea, modificarea sau ștergerea în sisteme informatice de date nereale în scopul de a fi utilizate în vederea producerii de consecințe juridice, precum și restricționarea fără drept a accesului la aceste date, prev. de art. 48 teza 1 și 2 din L. nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 al. 2 C.p. și art. 37 lit. a C.p.; trafic de minori prev. de art. 13 al. 1,2 din L. nr. 678/2001, cu aplicarea art. 37 lit. a C.p., față de minora P. A. M.; act sexual cu minori prev. de art. 198 al. 1,3 C.p., cu aplicarea art. 37 lit. a C.p., față de minorul P. M. A. – 12 ani; act sexual cu minori prev. de art. 198 al. 3 C.p., cu aplicarea art. 41 al. 2 C.p. și art. 37 lit. a C.p., față de minorii M. A., B. A. și K. N. (15-18 ani); șantaj prev. de art. 194 al. 1,2 C.p. cu aplicarea art. 41 al. 2 C.p. și art. 37 lit. a C.p.; totul cu aplicarea art. 33 lit. a C.p.
În motivarea actului de inculpare al Parchetului s-a arătat, pe baza probelor administrate că inculpatul, recidivist fiind, a recrutat-o prin înșelăciune, ademenire cu bani sau alte foloase, precum și prin promisiuni materiale, respectiv de a o constrânge prin amenințare, respectiv exercitarea unor acte de violență psihică, pe minora P. A. M., să întrețină relații sexuale contra cost cu diferite persoane identificate și prezentate de el, profitând de minoritatea cu consecința unui intelect insuficient dezvoltat, lipsa de experiență și naivitatea acesteia, fiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de minori, prev. de art. 13 al. 1 și 2 din Legea 678/2001, cu aplicarea art. 37 lit. a C.p..
De asemenea, s-a mai arătat că inculpatul a amenințat-o repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, pe minora P. A. M., respectiv a constrâns-o să întrețină raporturi sexuale cu persoanele identificate și prezentate de el, precum și să nu rupă relațiile specifice traficului de persoane derulate cu numitul B. C., pentru că în caz contrar va difuza imagini și situații cu victima în poziții sexuale explicite ori întreținând relații sexuale, aspect compromițător pentru aceasta și care i-ar fi atras oprobiul colegilor de la școală și al altor persoane, fapte săvârșite cu scopul de a obține foloase materiale și de altă natură, fiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de șantaj prev. de art. 194 al. 1,2 C.p., cu aplicarea art. 41 al. 2 C.p. și art. 37 lit. a C.p..
S-a mai arătat a inculpatul a procurat și a deținut pe sisteme informatice – calculator și cameră video, imagini și filmări cu minora P. A. M. aflată în poziții sexuale explicite și/sau provocatoare, imagini ce au fost folosite pentru a atrage clienți în vederea practicării prostituției și erau însoțite de mesaje specifice, fiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor de procurare pentru sine ori pentru altul și deținere de materiale pornografice cu minori prev. de art. 51 al. 1 din L. nr. 161/2003, cu aplicarea art. 37 lit. a C.p..
S-a mai reținut că inculpatul D. F. P., a săvârșit repetat dar în baza aceleiași rezoluții infracționale, fapta de a introduce în sisteme informatice, pe diferite site-uri, prin utilizarea calculatorului, fără drept, date informatice nereale, privind identitatea și vârsta minorei P. A. M., în scopul de a produce consecințe juridice, respectiv de a găsi clienți pentru a întreține relații sexuale cu aceasta, precum și de a schimba parola pusă de aceasta la adresa sa de e-mail împreună cu martorul U. G., blocând astfel accesul susnumitei la propriile conturi, fiind întrunite astfel elementele constitutive ale infracțiunii de introducere fără drept de date false în sisteme informatice și restricționarea fără drept a accesului la aceste date, prev. de art. 48 teza 1 și 2 din L. nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 al. 2 C.p. și art. 37 lit. a C.p..
Totodată, s-a arătat că inculpatul D. F. P. l-a ademenit și determinat, prin oferirea de diverse servicii sau alte foloase, pe minorul P. M. A. (12 ani - n. la 20.01.1996), să întrețină relații sexuale cu el, profitând de minoritatea acestuia cu consecința unui intelect insuficient dezvoltat și de condițiile materiale precare ale acestuia, fiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de act sexual cu minori, prev. de art. 198 al. 1 și 3 C.p., cu aplicarea art. 37 lit. a C.p..
S-a mai precizat că inculpatul D. F. P., a săvârșit în baza aceleiași rezoluții infracționale, fapta de a-i racola și determina, prin oferirea de bani, bunuri sau alte foloase, pe minorii K. N., B. A. C. și M. A. (între 15/16 ani), să întrețină relații sexuale anale și orale cu el, profitând de minoritatea acestora cu consecința unui intelect insuficient dezvoltat, lipsa unei locuințe și a condițiilor materiale precare ale acestora, fiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de act sexual cu minori, prev. de art. 198 al. 3 C.p., cu aplicarea art. 41 al. 2 C.p. și art. 37 lit. a C.p..
S-a arătat că faptele precizate anterior au fost săvârșite de inculpatul D. F. P. în condițiile concursului real de infracțiuni prev. de art. 33 lit. a C.pen..
Examinând întregul material probator administrat în cursul urmăririi penale, dar și cel din cursul judecății, Tribunalul reține, în esență, că în perioada anilor 2009 - 2010, minora P. A. M. – născută la 10.02.1993, datorită unor neînțelegeri existente în familia sa și pe fondul unor neînțelegeri cu prietenul său martorul G. U., a fost recrutată prin înșelăciune inițial de numitul G. D. și, apoi, de numitul B. C., fiecare ademenind-o cu bani, bunuri sau alte foloase prin promisiuni, și apoi prin constrângeri, prin amenințare și acte de violență psihică în scopul de a întreține relații sexuale contra cost cu diferite persoane identificate și prezentate de ei profitând de naivitatea, lipsa de experiență și intelectul limitat al acesteia.
De asemenea, ambii inculpați au constrâns-o pe aceasta să întrețină raporturi sexuale cu diferite persoane amenințând-o că în caz contrar vor difuza cu ea imagini în poziții sexuale explicite aspect ce ar fi atras oprobriul colegilor de la școală și altor persoane. Cei doi sus-numiți au procurat și deținut fiecare pe sisteme informatice, telefoane cu posibilitate de acces la internet cu imagini și filmări cu minora în cauză.
Pentru săvârșirea acestor fapte, numiții G. Dabiel și B. C., au fost arestați preventiv și trimiși în judecată prin rechizitoriul D.I.I.C.O.T., Serviciul Teritorial A. I., nr. 120D/P/2010 din 27.01.2011, cauza aflându-se în prezent pe rolul Tribunalului A., unde este înregistrată cu numărul_ cu termen în 21.03.2011.
Toate aceste aspecte, erau cunoscute de inc. D. F. P., atât din relatările minorei P. A. M. cât și personal, din discuțiile purtate cu numitul B. C. și observarea faptelor acestuia, cu care se cunoștea și colabora, ultimul identificând chiar homosexuali pentru a întreține relații sexuale cu inc. D. F., aspect ce reiese expres din declarațiile martorilor B. P. și P. A. M..
În aceste condiții, inc. D. F. a luat rezoluția infracțională de a proceda în același mod ca numiții G. D. și B. C., determinând-o prin aceleași mijloace cu cele descrise anterior, pe minora P. A. M., să întrețină raporturi sexuale contra cost cu mai multe persoane identificate de el, aproximativ 4.
Astfel, cunoscând împrejurarea că minora P. A. M. a fost determinată și constrânsă anterior să întrețină relații sexuale contra cost cu diverse persoane, inculpatul D. F. P., în baza rezoluției infracționale luate și în scopul obținerii de venituri materiale, începând cu luna august 2010, până prin noiembrie/decembrie 2010, a determinat-o și constrâns-o și el, pe numita P. A. M. – minoră în vârstă de 17 ani (n. în 10.02.1993), să întrețină cu aproximativ 4 persoane, relații sexuale firești și orale, în scopul obținerii de venituri materiale.
În acest sens, pentru punerea în executare a hotărârii infracționale precizate anterior și profitând de faptul că minora era certată și despărțită în acea perioadă de prietenul ei G. U., inculpatul i-a promis, inițial, că o ajută să-și găsească un alt prieten pe INTERNET, cu ajutorul adresei de e-mail creată de el. La reușita acestui plan infracțional, au contribuit și ceilalți factori deja prezentați, respectiv: influențele și experiențele anterioare exercitate asupra minorei de numiții G. D. și B. C.; minoritatea cu consecința unui intelect și psihic imatur; existența nevoilor materiale stringente ale victimei și familiei sale, suplinite de promisiunile materiale formulate de inc. D. F.; și nu în ultimul rând, șantajul exercitat de inculpat asupra acesteia.
În aceste condiții, minora P. A. M. a fost determinată și a acceptat să i se efectueze de către D. F., mai multe fotografii, la început decente, aparent folosite pe avatarul adresei de e-mail care i-a fost creată de inculpat pentru a-și face noi prieteni, dar ulterior, în poziții sexuale explicite și provocatoare (dezbrăcată), care de asemenea i-au fost făcute de inculpat și descărcate pe Internet, dar pentru atragerea clienților cu care susnumita urma să întrețină relații sexuale contra cost, sumele de bani solicitate, urmând a fi negociate chiar de către inculpat, în scris, pe Site-urile folosite.
În acest sens, pentru a o racola și a o determina pe minoră să întrețină relații sexuale cu persoanele identificate de el, inc. D. F., a înșelat-o inițial, pe numita P. A. M. cu promisiunea identificării unui nou prieten, prin folosirea adresei de e-mail create, prin intermediul căreia putea coresponda și cunoaște alte persoane, ocazie cu care inculpatul D. F. i-a promis minorei accesul la calculatorul folosit de el. P. A. M., deși a fost atrasă de această facilitate, nu avea însă suficiente cunoștințe informatice, pentru a-și crea și gestiona singură conturi, profile și ID-uri pe diverse site-uri de pe Internet, aspect ce reiese expres din declarațiile martorilor A. D., G. U., ș.a..
Prin aceste manopere derulate de inculpat și profitând de împrejurările precizate anterior, respectiv: că minora avea doar cunoștințe minime de calculator, se certase cu prietenul ei și fusese traficată anterior de numiții B. C. și G. D., tot pentru prostituție, inculpatul D. F. i-a creat numitei P. A. M., conform rezoluției infracționale luate, mai multe profile pe INTERNET, conturi pe care le-a securizat cu parolele folosite în mod obișnuit de el - „pompiliu” sau „bulangiu”, parole existente și la ID-ul său „gayrelatieserioasa”. Inculpatul a gestionat personal conturile și ID-ul creat victimei, în vederea atingerii scopului infracțional prezentat anterior, respectiv identificarea unor persoane pentru a întreține relații sexuale cu victima, contra cost.
După crearea profilelor despre care am făcut vorbire anterior, pentru că acestea urmau a fi folosite de inculpatul D. F. pentru identificarea unor clienți în vederea practicării de relații sexuale, inculpatul a determinat-o pe minora P. A. M., a cărei vârstă o cunoștea, aspect ce reiese expres și din propriile sale declarații, să accepte să i se facă mai multe poze, dezbrăcată și în poziții sexuale explicite și provocatoare, poze ce au fost ulterior descărcate de inculpat pe Internet, conform scopului urmărit. La aceste poze, inculpatul D. F., a atașat mesaje specifice de genul „curva curvelor, escorta sexy, etc.”, mesaje din care, cei care accesau aceste profile să înțeleagă explicit, că persoana în cauză este dispusă să întrețină relații sexuale cu ei. De altfel, chiar denumirea conturilor și ID-urilor create de inculpat, erau sugestive în acest sens – „escorta sexy, pisicuța sexy, etc.”, cu atât mai mult cu cât la aceste mesaje erau, așa cum am arătat deja, atașate poze cu minora P. A. M. dezbrăcată și în poziții provocatoare.
Pe lângă înșelăciuni și ademenirea minorei cu promisiunea obținerii unor importante sume de bani din practicarea de relații sexuale cu persoanele identificate de inculpat pe Internet, D. F. a procedat însă, așa cum a văzut și la numiții Gergaly D. și B. C. și la șantajarea minorei P. A. M., prin amenințarea susnumitei cu difuzarea imaginilor pornografice deținute și relatarea aspectelor pe care le cunoștea referitoare la întreținerea de relații sexuale cu clienți pentru B. C. și G. D., către părinții săi, prietenul acesteia G. U., mama acestuia și alte persoane din anturajul său – inclusiv colegi de școală, cu scopul ca victima să accepte efectuarea fotografiilor pornografice precizate anterior și întreținerea de relații sexuale cu clienții identificați de inculpat.
Astfel de amenințări, au fost adresate însă minorei P. A. M. de către inculpatul D. F. și pentru ca susnumita să nu iasă de sub influența numitului B. C., care o trafica și el pentru prostituție, întrucât cu acesta din urmă, inculpatul D. F. avea stabilite înțelegeri pentru a-i identifica homosexuali cu care inculpatul să întrețină relații sexuale, precum și pentru a-l duce în Germania, unde B. C. i-a spus că știe un medic homosexual și că-l va duce pentru a avea grijă de acesta, ocupație pe care de altfel, inculpatul D. F. o practica deja, având grijă de numitul M. N., bolnav de ..
Din probele administrate în cauză, reiese că, într-adevăr inculpatul D. F. P. deținea la domiciliul lui, în format electronic, pe sisteme informatice, filmări și imagini cu minora P. A. M. în ipostaze sexuale, reprezentând materiale pornografice cu minori, care au fost făcute și folosite de inculpat, pentru crearea mai multor conturi și profile pe INTERNET (ex. pe site-ul www.neogen.ro – contul „sexxy19”, pe site-ul www.doarnoi2.. site-ul www.patimi.ro – contul escortasexxy18 și adresa de e-mail_), conturi care erau administrate, așa cum am arătat deja, de cître inculpat, fiind securizate de el, cu parole de genul „pompiliu” și „bulangiu”, parole folosite de acesta și pentru conturile sale personale, create pe aceleași site-uri, dar adresate pentru homosexuali ex. „gayrelatieserioasa”. Prin utilizarea acestor conturi, folosind mesaje sugestive, inculpatul recruta clienți pentru minora P. A. M., clienți cu care acesta discuta la început, personal și în scris, fie prin intermediul facilității site-ului în cauză, fie prin ID-ul de MESSENGER creat minorei –_, precum și ulterior, pe numărul său de telefon afișat pe site sau transmis prin MESSENGER, dar numai prin mesaje scrise, tip SMS.
Ulterior, după stabilirea unui contactat cu potențialul client, inculpatul D. F. o anunța pe minora P. A. M. despre identificarea pe Internet a persoanei interesate și o chema pentru a vorbii la telefon, personal cu clientul identificat, precum și pentru a stabilii detaliile întâlnirii ce urma să se realizeze, în vederea întreținerii de relații sexuale firești și orale, contra cost.
În acest sens, pentru a putea găsi mai ușor clienți, care se fereau de minore, aspect care este de notorietate că agravează răspunderea, inculpatul D. F., a introdus în profilele și ID-ul create minorei, informații false privind data acesteia de naștere, vârstă, contact și identitate, astfel încât să reiese că victima este majoră.
Aspectele precizate anterior, sunt confirmate de clienții identificați și audiați ca martori în cauză, care relatează că într-adevăr discutau la început cu persoana care folosea contul sau profilul accesat de ei, doar prin mesaje scrise, prin facilitatea permisă de utilizarea site-ului, prin Id-ul de MESSENGER furnizat –_, sau pe nr. de telefon comunicat –_, respectiv cu inc. D. F., așa cum reiese din materialul probator administrat în cauză. Astfel, după stabilirea contactului prin discuțiile purtate, în scris, pe SITE cu clienții identificați, inculpatul discuta ulterior cu aceștia, tot în scris, pe MESSENGER sau prin SMS - pe numărul său de telefon mobil, de pe care când era contactat de clienți, închidea și expedia mesaje de genul „nu pot vorbi acum, sun mai târziu”, până când o găsea și chema pe minora P. A. M., pentru ca aceasta să continue discuțiile personal. Victima continua ulterior discuțiile, fie de pe telefonul inculpatului, fie pe MESSENGER, uneori cu camera WEB pornită, dacă clientul solicita să o vadă personal pe victimă. În acest sens, în agenda telefonică a inculpatului D. F., a fost identificat nr. de tel._, aparținând martorului R. C. A., cu care minora P. A. M. a întreținut relații sexuale în condițiile precizate anterior, nr. de tel. memorat în agenda inculpatului cu inscripția „cu A. te rog”.
În acest context, începând cu luna august 2010, după ce a recrutat-o pe numita P. A. M. – minoră (n. în 10.02.1993), inc. D. F. P., a determinat-o în modurile precizate anterior, să întrețină relații sexuale firești și orale, cu un număr de aproximativ 4 persoane, în scopul obținerii în comun de venituri ilegale, care conform unei înțelegeri prestabilite, urmau a fi împărțite între inculpat și victimă, în mod egal, într-un procent de 50% fiecare din sumele obținute de la clienți. Trei dintre aceste persoane au fost identificate și audiate, respectiv martorii: R. C. A., B. D. C. și P. I. – martor cu identitate protejată.
Aspectele precizate anterior, sunt confirmate și de martorul U. G., care după ce a aflat de la numitul B. C. și P. A. M. despre ceea ce i s-a întâmplat prietenei sale, a discutat cu inc. D. F., care după mai multe insistențe i-a comunicat SITE-urile, conturile și ID-ul create victimei, precum și parola de acces la acestea, aspect din care reiese că acestea nu erau cunoscute de minora P. A. M. ci de inculpat.
Mai mult inculpatul D. F., s-a enervat după ce martorul U. G. l-a apostrofat cu privire la crearea acestor profile și l-a amenințat cu sesizarea organelor de poliție, mai ales după ce le-a vizionat, astfel că a accesat din nou, fără drept, aceste conturi și ID-ul de MESSENGER –_, deși victima și prietenul acesteia au schimbat parola existentă, din „bulangiu” în „dinamo”. Această nouă parolă introdusă de martorul G. U. a fost spartă, iar inculpatul a șters în grabă, dar în parte, urmele infracțiunilor comise, respectiv conținutul adresei de e-mail și a conturilor create minorei, după ce martorul U. G., a vizionat conținutul site-urilor și l-a sunat pe inc. D. F., indignat, amenințându-l, așa cum am precizat deja.
Din aspectele relatate anterior, reiese explicit împrejurarea că doar inculpatul deținea parolele de acces la conturile și adresa de e-mail create minorei, parole care nu erau cunoscute de victima P. A. M., martorul G. U. fiind nevoit să le ceară și să insiste pentru a le obține, de la inculpat. Tot în acest sens, rezultă expres că inculpatul D. F. a fost cel care a creat acest ID și profile, pentru că a știut răspunsul la întrebările de control, strict necesare pentru a schimba parola nou stabilită de victimă și prietenul ei G. U., „dinamo”. Astfel, este de notorietate, faptul că o parolă de ID de Messenger, respectiv parola unei adrese de e-mail, poate fi schimbată când nu este cunoscută sau este uitată, ultima situație fiind scopul legal al opțiunii, doar prin formularea corectă a unor răspunsuri la anumite întrebări de control, prestabilite cu ocazia creării adresei sau profilului respectiv. Este astfel evident, că inculpatul D. F. a creat aceste profile și adresă de e-mail minorei P. A. M., în condițiile în care a știut răspunsurile la întrebările de control, strict necesare pentru a schimba parola nou stabilită de martorul G. U. și minora P. A. M. - „dinamo”, după ce prietenul susnumitei a aflat despre existența acestora și a schimbat parola existentă din „bulangiu” în n”dinamo”. Ulterior, inculpatul D. F. nu a mai permis victimei accesul la acest ID, motivând că a dat adresa de e-mail unei rude de a sa din Sibiu, restricționând astfel fără drept accesul numitei P. A. M. la acest cont.
De asemenea, în perioada anilor 2008-2010, inc. D. F., a ademenit și determinat cu promisiuni materiale, respectiv cu: sume de bani, mâncare, țigări, cazare, asigurarea unui loc unde să se spele și să se întrețină, posibilitatea vizionării unor programe pornografice pentru adulți, oferirea și consumul de alcool și alte foloase, mai mulți copii de sex masculin cu vârste cuprinse între 12 și 18 ani, cu care a întreținut relații sexuale. Acești copii erau racolați de inc. D. F., pe următoarele criterii:
Fie aveau condiții materiale precare, fiind cunoscuți de inculpat ca vecini ori persoane din localitate, cum este cazul minorilor P. M. A. (12 ani - n. la 20.01.1996) și M. A. (16 ani - n. la 28.09.1990). Aceștia au fost ademeniți de inculpat prin acordarea posibilității accesului la calculator și Internet, consumul de alimente, sucuri și băuturi alcoolice, vizionarea unor programe și filme pentru adulți, precum și cu diverse alte servicii, etc.;
Fie erau racolați de inculpat de la casele de plasament familial din Oarda de Jos, persoane fără familie, fără locuință și cu o situație materială practic inexistentă, care puteau fi astfel ademeniți cu lucruri mărunte, de genul: sume mici de bani, țigări, hrană, dulciuri, băuturi alcoolice, vizionarea unor programe și filme pentru adulți, etc.; cum este cazul numiților: B. A. C. (15 ani) și K. N. (15 ani).
În acest sens, din declarațiile martorilor audiați, precum și din restul materialului probator administrat în cauză, reiese că inculpatul D. F., căuta permanent, în vederea racolării, persoane de sex masculin, minori și tineri, mai ales instituționalizați în diverse case de plasament familial din județ (ex. Casa de tip familial „Adolescența” din Oarda de Jos, Izvorul Tămăduirii, ș.a.), persoane fără locuință, fără familie și fără disponibilitățile materiale necesare traiului, ori persoane care locuiau prin apropiere și pe care le cunoștea, ori îi erau prezentate de cunoștințe chiar folosite în acest sens (ex. B. C.), persoane pe care le ademenea astfel ușor la locuința sa și le determina în schimbul unor mici foloase materiale și nu numai, foloase importante pentru cei racolați, să întrețină relații sexuale cu el, anale și orale. Astfel, așa cum am arătat deja, inculpatul le promitea și oferea celor racolați, mâncare, băutură, cafea, țigări, un loc unde să vizioneze filme pentru adulți și să stea la căldură, precum și relativ mici sume de bani. Aceste servicii și foloase materiale, oferite de inculpat, erau determinante și foarte importante pentru minorii și tinerii racolați, care aveau o situație materială inexistentă sau precară.
Pentru racolarea minorilor și tinerilor în vederea întreținerii cu aceștia de relații sexuale anale și orale, inculpatul D. F., desfășura activități ample, fie pe Internet prin crearea unor profile proprii specifice pentru homosexuali (ex. gayrelatieseriasa), fie personal prin diverse manopere, fie solicita mai multor persoane (ex. B. C., B. P., ș.a.) să identifice persoane de sex masculin, pentru a întreține relații sexuale cu el și eventual cu numitul M. N., pe care inculpatul îl îngrijea.
Astfel, în modurile precizate anterior și în baza rezoluției infracționale luate, inculpatul D. F. P., a racolat în cursul anilor 2008 – 2010, în vederea întreținerii de relații sexuale anale și orale, cu minori de același sex, mai multe persoane fără adăpost, de la casele de copii sau plasament, ori cu o situație materială precară, și anume pe minorii P. M. A. (12 ani - n. la 20.01.1996), fratele minorei P. A. M., pe care inculpatul D. F. l-a ademenit la locuința sa, în cursul anului 2008, prin acordarea accesului la calculator și Internet, posibilitatea vizionării unor filme pornografice, organizarea de petreceri, consumul de băuturi alcoolice și sucuri, servirea mesei și alte servicii, unde a întreținut cu el relații sexuale orale; minorul M. A. (16 ani - n. la 28.09.1990), pe care inculpatul D. F. l-a ademenit la locuința sa, când martorul nu avea împlinită vârsta de 17 ani, înainte de C., precum și ulterior, prin acordarea accesului la calculator, posibilitatea vizionării unor filme pornografice, organizarea de petreceri, consumul de băuturi alcoolice și sucuri și alte servicii, unde a întreținut cu el relații sexuale orale, de mai multe ori; minorul B. A. C. (15 ani – n. 20.08.1992), pe care inculpatul D. F. l-a ademenit la locuința sa, când martorul avea vârsta de aproximativ 15 ani, precum și ulterior, prin posibilitatea vizionării unor filme pornografice, organizarea de petreceri, consumul de băuturi alcoolice și sucuri, servirea mesei, acordarea de țigări, plata unor sume de bani, cazare și alte servicii, unde a întreținut cu el relații sexuale anale și orale, de mai multe ori; minorul K. N. (15 ani – n. la 24.07.1991), pe care inculpatul D. F. l-a ademenit la locuința sa, când martorul avea vârsta de 15 ani, precum și ulterior, prin posibilitatea vizionării unor filme pornografice, organizarea de petreceri, consumul de băuturi alcoolice și sucuri, servirea mesei, acordarea de țigări și alte servicii, unde a întreținut cu el relații sexuale anale și orale, de mai multe ori.
Sub aspectul laturii civile instanța constată că părțile vătămate minore P. A. M., P. M. A., M. A., K. N. au arătat că nu se constituie părți civile în cauză și au înțeles să participe la proces în calitate de martori.
Inculpatul nu a recunoscut comiterea faptelor, însă din coroborarea întregului material probator rezultă că apărările inculpatului nu au susținere, probele confirmând, prin coroborare, că inculpatul se face vinovat de săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată așa cum au fost expuse anterior.
Ca atare, s-a reținut că inculpatul a comis infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată și a fost condamnat pentru comiterea infracțiunilor prevăzută de art. 51 alin.1 din Legea nr. 161/2003, art. 48 teza 1 și 2 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal, art. 13 alin.1, 2 din Legea 678/2001 (victima minoră P. A. M.), art. 198 alin. 1, 3 Cod penal, (victima minoră P. M. A.), art. 198 alin.3 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal (victime minore M. A., B. A. și K. N.), art. 194 alin.1, 2 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, toate cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal.
În baza acestor texte de lege inculpatul a fost condamnat.
La individualizarea pedepsei instanță a avut în vedere criteriilor de individualizare prev. de art. 72 Cod penal .
S-a făcut aplicarea art. 83 Cod penal privind revocarea suspendării condiționate acordate în privința executării pedepsei de 1 an închisoare, aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 464/17.07.2007 pronunțată de Judecătoria Sibiu în dosar nr._ .
Față de starea de arest a inculpatului s-a făcut aplicarea art. 88 Cod penal și art. 350 Cod procedură penală menținându-se arestarea preventivă a inculpatului.
În ce privește cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei formulată de inculpat prin apărătorul său din infracțiunea de trafic de minori prev. de art. 13 al. 1, 2 din Legea 678/2000 cu art. 379 în infracțiunea de proxenetism prev. de art. 329 al. 1 Cod penal Tribunalul reține următoarele:
Prin Decizia nr. 16 din 19.03.2007, ÎCCJ – secțiile unite, a soluționat recursul în interesul legii, promovat de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, privind distincția dintre infracțiunile de trafic de persoane și proxenetism, statuând cu putere de izvor de drept că, diferența dintre cele două infracțiuni vizează, valoarea socială ocrotită de legiuitor, respectiv: dreptul la libertatea de voință și acțiune al persoanei – care este ocrotită prin incriminarea infracțiunii de trafic de persoane, spre deosebire de bunele moravuri și relațiile de conviețuire sociale – care sunt ocrotite în cazul infracțiunilor de prostituție, proxenetism și cerșetorie.
Prin urmare, în cazul în care recrutarea, transportarea și alte acțiuni alternative ce constituie latura obiectivă a infracțiunii de trafic de persoane se face prin fraudă, înșelăciune, amenințare, violență, abuz de autoritate, promisiuni materiale, etc., asupra unor persoane aflate în imposibilitate de a-și exprima consimțământul sau a căror consimțământ este astfel viciat, fapta întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de persoane.
Ori, din probe rezultă cu certitudine că în toate cazurile, consimțământul victimelor a viciat prin promisiuni materiale, fraudă, înșelăciune, amenințări și presiuni materiale, condiții care evidențiază latura obiectivă a infracțiunii de trafic de minori și nu proxenetism.
În consecință cererea de schimbare de încadrare juridică din prev. de art. 13 alin. 2 din Legea nr. 678/2001 în infracțiunea prev. de art. 329 Cod penal, formulată de inculpat prin apărătorul său, va fi respinsă ca nefondată.
Latura civilă.
Părțile vătămate P. A. M., P. M. A., M. A., K. N. au arătat că nu se constituie părți civile în cauză, însă instanța reține că potrivit art. 17 alin. 1, 3 Cod penal acțiunea civilă se pornește și se exercită și din oficiu, când cel vătămat este o persoană lipsită de capacitate de exercițiu sau cu capacitate de exercițiu restrânsă și este obligată să se pronunțe din oficiu asupra reparării pagubei și a daunelor morale, chiar dacă persoana vătămata nu este constituită parte civilă.
Instanța apreciază că părțile vătămate minore au suferit un prejudiciu moral urmare infracțiunilor comise de inculpat, respectiv traume psihice, fizice, cu implicații asupra dezvoltării lor viitoare și asupra educației și poziției lor în mediul social și școlar, prejudiciu ce se impune a fi compensat pecuniar la valoarea unor sume ce nu reprezintă o îmbogățire fără just temei după cum urmează:
În baza 17 alin. 3 Cod procedură penală va obliga din oficiu pe inculpat la plata sumelor de câte_ lei, cu titlu de daune morale în favoarea fiecărei persoane vătămate minore, P. A. M., P. M. A., M. A., K. N., B. A..
În ce privește cheltuielile judiciare s-a făcut aplicarea art. 191 Cod procedură penală .
Împotriva acestei sentințe penale a declarat apel în termen, motivat D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial A. I., precum și inculpatul D. F. P..
În expunerea motivelor de apel Ministerul Public critică sentința penală atacată pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând că încadrarea juridică a infracțiunii prevăzută de art. 198 alin. 3, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, și art. 37 lit. a Cod penal reținută în sarcina inculpatului și comisă în dauna victimelor minore M. A., K. N., B. A. este greșită. Astfel, încadrarea juridică corectă a faptelor comisă de inculpat împotriva acestor victime minore este reținerea a 3 infracțiuni prevăzută de art. 198 alin. 3 Cod penal și nu o singură infracțiune comisă în formă continuată.
O altă critică se referă la omisiunea instanței de fond de a face aplicarea dispozițiilor Legii nr. 76/2008, în contextul în care potrivit pct. 14 din Anexa la lege infracțiunile pentru care inculpatul e a fost condamnat este dintre acelea pentru care instanța are obligația de a dispune prelevarea de probe biologice de la inculpat în vederea introducerii profilului său genetic în baza de date a SNDGJ.
Se solicită admiterea apelului, desființarea sentinței penale atacate în sensul celor criticate și pronunțarea unei soluții legale și temeinice .
Cu ocazia dezbaterii pe fond a cauzei reprezentantul Ministerului Public a susținut oral motivele scrise de apel.
În memoriul depus la dosar inculpatul apelant D. F. P. susține, în esență, în legătură cu acuzațiile care i se aduc că el nu a constrâns niciun minor la acte sexuale, fapt pentru care pedeapsa aplicată este exagerată; cât o privește pe minora P. A. M. susține că a intermediat 2 sau 3 întâlniri cu alte persoane, însă a avut acceptul acesteia, fapta fiind proxenetism și nu trafic de minori cum a reținut instanța de fond, iar pedeapsa aplicată este prea mare în raport de fapta comisă ( f. 15- 17, 25-28).
Inculpatul apelant prin apărătorul legal cu ocazia dezbaterii pe fond a cauzei a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței penale atacate și procedând la o nouă judecată să se aducă, în temeiul art. 11 pct. 2, lit. a, rap. la art. 10 lit. d Cod proc. pen. o soluție de achitare a inculpatului pentru infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată și condamnat de prima instanță, susținând, în esență, că în cauză nu sunt probe de vinovăție.
În apel instanța a procedat la ascultarea inculpatului D. F. P., declarația acestuia fiind atașată la dosar la fila 86 .
Analizând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, a criticilor invocate în apel, precum și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept, conf. art. 371 și 379 Cod proc. pen., Curtea de Apel constată că apelurile declarate în cauză sunt fondate în limitele și pentru considerentele ce se vor expune:
I . În ce privește apelul D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial A. I.:
1. Sub aspectul stării de fapt, care a fost corect reținută de către tribunal - pornind de la conținutul materialului probator administrat pe parcursul desfășurării procesului penal - hotărârea instanței de fond nu comportă nici un fel de critică; singura critică vizează doar încadrarea juridică a infracțiunii de act sexual cu un minor prevăzută de art. 198 alin. 3, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 37 lit. a) Cod penal reținută în sarcina inculpatului și comisă în dauna victimelor minore M. A., K. N., B. A..
Astfel, practica judiciară a statuat constant că în cazul infracțiunilor privind viața și libertatea sexuală a persoanei, în situația comiterii de către inculpat a acestor fapte în dauna mai multor victime sunt incidente dispozițiile art. 33 lit. a Cod penal privind concursul de infracțiuni și nu ale art. 41 alin. 2 Cod penal privind forma continuată a infracțiunii. Relevante sub acest aspect sunt dispozițiile Deciziei XLIX (49) XLIX (49) a Î.C.C.J, Secțiile Unite cu privire la încadrarea juridică a faptei de trafic de persoane, comisă asupra mai multor persoane, în aceleași condiții de loc și de timp.
Astfel, probele cauzei dovedesc fără echivoc faptul că în perioada anilor 2008-2010, inculpatul D. F. P. i-a racolat și determinat, prin oferirea de bani, bunuri sau alte foloase pe minorii M. A., K. N. și B. A. ( minori cu vârsta cuprinsă între 15 și 16 ani), să întrețină relații sexuale anale și orale, profitând de minoritatea acestora cu consecința unui intelect insuficient dezvoltat, lipsa unei locuinței și a condițiilor materiale precare ale acestora.
În drept, Curtea apreciază, pe baza unei obiective coroborări a probelor administrate că, în cauză, inculpatul se face vinovat de comiterea a 3 infracțiuni de act sexual cu un minor prevăzute de art. 198 al. 3 C.pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C.pen. și art. 37 lit. a Cod penal privind starea de recidivă postcondamnatorie, fapte penale aflate în concurs real, potrivit art. 33 lit. a Cod penal.
Așa fiind, în baza dispozițiilor art. 379 pct. 2, lit. a Cod proc. pen. se va admite ca fondat apelul parchetului și se va desființa sentința penală atacată sub aspectul laturii penale a cauzei, în privința încadrării juridice a infracțiunii prev. de art. 198 al. 3 C.pen., cu apl. art. 41 al. 2 C.pen. și a art. 37 lit. a C.pen, comisă în dauna părților vătămate K. N., B. A. C. și M. A. .
Se va descontopii pedeapsa rezultantă de 12 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b, d și e C.pen. aplicată inculpatului prin sentința penală atacată în pedepsele componente, care vor fi repuse în individualitatea lor și se va înlătura sporul de pedeapsă de 1 an închisoare.
Se va dispune schimbarea încadrării juridice a infracțiunii de act sexual cu un minor, prev. de art. 198 al. 3 C.pen., cu aplic. art. 41 al. 2 C.pen. și art. 37 lit. a C.pen., comisă în dauna părților vătămate M. A., B. A. C. și K. N., în trei infracțiuni de act sexual cu un minor, prev. de art. 198 al. 3 C.pen. cu aplicarea art. 37 lit. a C.pen.
În baza cestor texte de lege inculpatul urmează a fi condamnat la o pedeapsă de câte 8 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b, d și e C.pen. pentru comiterea infracțiunii de act sexual cu un minor, prev. de art. 198 al. 3 C.pen. cu aplicarea art. 37 lit. a C.pen. în dauna părților vătămate M. A., B. A. C. și K. N..
Curtea precizează că la stabilirea și aplicarea pedepsei pentru fapta fiecare comisă de inculpat în dauna celor trei minori s-au avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 din Codul penal.
Astfel, potrivit art. 72 cod penal, la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile generale ale acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Pedeapsa ca să-și poată îndeplinii funcțiile care-i sunt atribuite în vederea atingerii scopurilor sale, ea trebuie să corespundă sub aspectul naturii (privativă sau neprivativă de libertate) și duratei, atât gravității faptei, cât și potențialului de pericol social pe care îl reprezintă în mod real persoana inculpatului, cât și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența pedepsei.
În cauză, la dozarea pedepsei, potrivit art. 72 Cod penal, nu se poate face abstracție de gradul de pericol social al faptelor și de împrejurările concrete în care s-au comis faptele, de multitudinea faptelor și care denotă o periculozitate destul de mare a inculpatului. Astfel, inculpatul și-a conceput activitatea infracțională în mod abil, profitând nu numai de vârsta fragedă a părților vătămate, minori cu vârsta cuprinsă între 15 și 16 ani, dar și de nivelul de trai scăzut al minorilor, minori instituționalizați sau fără locuință, fără familie și fără surse de trai, și de dorința acestora de a obține în mod facil și imediat bani pentru satisfacerea unor nevoi personale.
Tot astfel, în lumina dispozițiilor art. 72 Cod penal, în speță, nu se poate face abstracție de consecințele deosebit de grave și ireversibile pe care faptele comise de inculpat le au asupra dezvoltării psihice și fizice ulterioare a minorilor, ceea ce imprimă fiecărei fapte comise de inculpat un caracter destul de grav.
Este adevărat că inculpatul în fața instanței de apel a recunoscut faptele, însă la individualizarea judiciară a pedepsei nu se poate face abstracție de starea de recidivă în care se află inculpatul, ceea ce denotă o persistență infracțională a acestuia în încălcarea normelor de conviețuire socială .
Este de necontestat cauzei că inculpatul și-a desfășurat activitatea ilicită conform unei strategii menite să evite implicarea autorităților.
Începând cu modul de racolare a victimelor, inculpatul D. F. P. a dat dovadă de perseverență, axându-se pe ademenirea minorilor fără posibilități materiale și determinându-i să accepte actele sexuale prin oferirea de bani și profitând din plin de naivitatea acestora.
Curtea reamintește că scopul pedepsei este de prevenție generală și specială (art. 52 cod penal ).
Raportat la multitudinea infracțiunilor comise de inculpat, împrejurările concrete în care au fost comise, vârsta fragedă a victimelor, se apreciază că scopul pedepsei se poate asigura numai prin stabilirea unei pedepse care să corespundă criteriilor de individualizare prevăzută de art. 72 Cod penal, respectiv o pedeapsă de câte 8 ani închisoare pentru fiecare infracțiune de act sexual cu un minor.
Raportat la prevederile art. 198 alin. 3 Cod penal și art. 64 și art. 65 din Codul penal, Curtea îi ca aplica inculpatului pentru fiecare infracțiune alături de pedeapsă principală și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b, d și e C.pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsie principale.
2. Fondată se privește critica Ministerului Public privind omisiunea instanței de fond de a face aplicarea dispozițiilor Legii nr. 76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare ( denumită în continuare Legea nr. 76/2008 ).
Potrivit art. 3 din Legea nr. 76/2008 infracțiunile pentru care pot fi prelevate probe biologice în vederea introducerii profilelor genetice în S.N.D.G.J. sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege.
Potrivit art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 ,, Prelevarea probelor biologice de la persoanele condamnate definitiv la pedeapsa închisorii pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute în anexă este dispusă de instanța de judecată, prin hotărârea de condamnare.’’
Din economia acestor prevederi legale rezultă că o atare intruziune în viața privată a unei persoane condamnate poate fi motivată doar de o prevedere a legii.
Examinând această anexă se reține că infracțiunea de act sexual cu un minor este înserată printre infracțiunile pentru care pot fi prelevate probe biologice, în vederea introducerii profilelor genetice în S.N.D.G.J. ( pct. 14). Ori, în acest context în mod nelegal instanța a omis a proceda la aplicarea dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 76/2008 . În concret, instanța trebuia să dispună și prelevarea de probe biologice față de inculpatul condamnat, o atare intruziune în viața privată a inculpatului condamnat fiind prevăzută expres și imperativ de lege.
Așa fiind, apelul parchetului va fi admis și sub acest aspect, în sensul că în baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 se va dispune prelevarea de probe biologice de la inculpat în vederea introducerii profilului său genetic în baza de date a S.N.D.G.J..
II. În ce privește apelul inculpatului D. F. P.:
Curtea remarcă dintr-un început că audiat de către instanța în apel, inculpatul în declarațiile date a recunoscut comiterea faptelor, iar la ultimul cuvânt acordat acesta a solicitat reducerea pedepselor aplicate.
În acest context, în analiza apelului formulat de către inculpat, Curtea nu poate omite aceste declarații, după cum nu poate omite prevederile art. 69 Cod proc. pen. potrivit cărora declarațiile inculpatului constituie mijloace de probă numai în măsura în care se coroborează cu fapte și împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în cauză.
- În ce privește activitatea infracțională comisă în dauna minorei P. A. M.:
Examinând actele dosarului se constată că prima instanță a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului apelant. Probele dosarului au confirmat că în perioada august – decembrie 2010, inculpatul a recrutat-o, prin înșelăciune și amenințare pe minora P. A. M. în scopul de a obliga la practicarea prostituției, profitând nu numai de starea de minoritatea a acesteia, minora având un intelect insuficient dezvoltat, dar și de starea conflictuală existentă în familia minorei, de lipsa de experiență și naivitatea minorei.
Ca mijloc de săvârșire a infracțiunii de trafic de minori inculpatul a folosit atât înșelăciunea cu prilejul recrutării, precum și ulterior, cât și violența psihică în partea finală a evenimentelor.
Astfel, din actele dosarului rezultă în mod neîndoios că, în cursul lunii august 2010 inculpatul, în baza aceleiași rezoluții infracționale, a recrutat-o pe minora în scopul determinării acesteia să practice prostituția în scopul de a obține venituri materiale, pentru ca apoi până în cursul lunii decembrie 2010 pentru a o determina pe minora să întrețină relații sexuale cu diverși bărbați, inclusiv să fie traficată de numitul B. C., a amenințat-o pe minoră că va difuza imagini în care era prezentată în poziții sexuale explicite sau imaginii în care întreținea relații sexuale, aspect compromițător pentru minoră și care ar fi atras oprobriul colegilor de la școală și al altor persoane.
Tot astfel, probele dosarului dovedesc fără echivoc faptul că inculpatul, în baza aceleiași rezoluții infracționale, a procurat și a deținut pe sisteme informatice – calculator și cameră video, imagini și filmări cu minora P. A. M. aflată în poziții sexuale explicite și/sau provocatoare, imagini ce au fost folosite pentru a atrage clienți în vederea practicării prostituției și care erau însoțite de mesaje specifice . De asemenea, a introdus în sisteme informatice, pe diferite site-uri, prin utilizarea calculatorului, fără drept, date informatice nereale, privind identitatea și vârsta minorei P. A. M., în scopul de a produce consecințe juridice, respectiv de a găsi clienți pentru a întreține relații sexuale cu aceasta și a schimbat parola pusă de aceasta la adresa sa de e-mail împreună cu martorul U. G., blocând astfel accesul susnumitei la propriile conturi.
Vinovăția inculpatului în raport cu infracțiunile reținute în sarcina lui au fost pe deplin dovedite, fiind avute în vedere declarațiile părților vătămate care se coroborează pe deplin cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză, respectiv cu declarațiile martorilor, procesele verbale de întocmite de organele judiciare privind listingul convorbirilor telefonice ale inculpatului, procesele verbale de întocmite de organele judiciare privind perchezițiile informatice.
Astfel, din actele dosarului și din hotărârea criticată rezultă în mod neîndoios că victima P. A. M. în momentul recrutării era supusă traficului de către numiții B. C. și G. D., aspect cunoscut de către inculpat, că încă de la început inculpatul a urmărit punerea victimei într-o stare de dependență față de el, profitând și de starea familială a minorei - părinți despărțiți, tată alcoolic și cu un comportament abuziv, lipsa mijloacelor de existență ale familiei . În concret, inculpatul prin promisiuni false că îi va găsi un prieten pe internet a determinat-o pe minoră să accepte să fie fotografiată inițial în poziții decente, apoi în poziții sexuale explicite și provocatoare, pe care ulterior le-a descărcat pe internet, scopul inculpatului fiind acela de atrage clienți cu care minora să întrețină relații sexuale contra cost, intermedierea urmând a fi efectuată de el.
În legătură cu aceasta se reține că încă din momentul recrutării minorei P. A. M., inculpatul a dat dovadă de perseverență, axându-se pe ademenirea acesteia cu promisiuni mincinoase privind posibilitatea câștigării unor sume importante de bani din practicarea prostituției, pentru ca apoi când minora a refuzat continuarea practicării prostituției inculpatul a obligat-o să practice prostituția prin amenințarea difuzării imaginilor pornografice deținute și prin relatarea aspectelor privind viața intimă a acesteia către membrii familiei și altor persoane din anturajul său, inclusiv colegii de școală.
În atare condiții, pusă în situația de a nu se supune oprobriului public minora nu puteau decât să urmeze conduita ce i –a fost impusă de inculpat.
Curtea constată că atât în fața instanței de fond, cât și prin motivele scrise de apel inculpatul nu a recunoscut fapta de trafic de minori comisă în dauna părții vătămate P. A. M., susținând că aceasta s-a prostituat fără a fi constrânsă de către inculpat.
Apărările inculpatului în mod corect au fost înlăturate de către judecătorul de fond, care a respins just cererea acestuia de schimbare a încadrării juridice, și nu pot fi însușite de către instanța de control judiciar raportat la ansamblul probator administrat cauzei din coroborarea căruia rezultă fără nici un dubiu vinovăția inculpatului.
Așadar, instanța de apel nu poate primi solicitarea inculpatului de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea de trafic de minori prevăzută de art. 13 alin.1, 2 din Legea nr. 678/2001, în infracțiunea de proxenetism prevăzută de art. 329 Cod penal sau de achitare în temeiul art. 11 pct. 2, lit. a, rap. la art. 10 lit. d Cod proc. pen., întrucât activitatea infracțională desfășurată de inculpat astfel cum a fost redată sintetic în prezentele considerente, se circumscrie atât din punct de vedere obiectiv, cât și subiectiv infracțiunii de trafic de minori, infracțiune pentru care a fost trimis în judecată și condamnat de către instanța de fond.
Astfel, art. 13 alin. 1 din Legea nr. 678/2001 ( ne vom referim la dispozițiile Legii nr. 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane, anterior modificărilor aduse pin Ordonanță de Urgență nr. 41 din 27 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial Nr. 304 din 3 mai 2011, astfel cum era în vigoare la data comiterii faptelor imputate inculpatului) prevede că „ recrutarea, transportarea, transferarea, găzduirea, sau primirea unei persoane cu vârsta cuprinsă între 15 și 18 ani, în scopul exploatării acesteia, constituie infracțiunea de trafic de minori”.
Art. 2 pct.(2) lit. c) din Legea nr. 678/2001 prevede că prin exploatare se înțelege obligarea la practicarea prostituției .
În speță, relevante sub aspectul vinovăției inculpatului sunt declarațiile minorei P. A. M., care în tot cursul procesului penal a descris în amănunt situația sa familială, activitatea infracțională a inculpatului, modul în care a fost recrutată de către inculpat, și apoi obligată la practicarea prostituției prin șantaj ( f. 109, 130 ds. u .p., f.40 ds. trib. ), precum și concluziile raportul de expertiză medico-legală psihiatrică efectuată în cauză, din care reiese că discernământul minorei P. A. M. este și în prezent, diminuat, aceasta prezentând o personalitate imatură psihoafectiv aflată și în prezent în curs de structurare ( fila 149 ds. u. p ).
Declarațiile minorei sunt confirmate de declarațiile martorului U. G. E., fostul și actualul prieten al victimei, din care reiese că minora P. A. M. i s-a plâns la sfârșitul anului 2010 de situația în care se afla datorită acțiunilor inculpatului și ale numiților B. C. și G. D. ocazie cu care minora plângea în mod repetat și suferea în mod evident, folosind expresii de genul „nu mai rezist, vreau să mor”. Din declarațiile martorului reies aspecte esențiale care confirmă starea de fapt, respectiv că victima nu are cunoștințele informatice creării și accesării singură a conturilor identificate, că parola acestor profile era „bulangiu” la data intervenției sale și i-a fost dată de inculpatul D. F. deoarece minora nu o știa, precum și că ulterior vizionării celor existente pe aceste conturi, inculpatul a schimbat parola din „dinamo”, pusă de martor, într-o altă parolă blocându-i astfel accesul. Tot din declarațiile acestui martor rezultă că inculpatul D. F. ar fi recunoscut de față cu martorul aspectele reținute la starea de fapt, inculpatul trimițând chiar un mesaj de iertare către minora P. A. M. ( fila 154-160 ds. u.p., f. 41 ds. trib., procesul verbal întocmit de organele de poliție, din care reiese că martorul U. G. a pus la dispoziția organelor de urmărire penală mesajul primit de minora P. A. M. de la numărul de telefon al inculpatului, cu conținutul „am greșit mult”, fila 161-162 ds. u.p. ).
Și declarațiile martorei A. D. date atât în cursul anchetei penale, cât și în fața judecătorului de fond, susțin acuzațiile aduse inculpatului. Astfel, din depozițiile acesteia rezultă că numiții B. C. și D. F. se cunoșteau, că minora P. A. M. i-a relatat că inculpatul D. F. i-a găsit pe internet clienți pentru a se prostitua, precum și că fiind colegă de școală cu victima, poate afirma că aceasta nu are suficiente cunoștințe informatice pentru a-și crea profile pe INTERNET ( fila 164-169 ds. u.p., f. 42 ds. trib.).
Nu mai puțin relevante sub aspectul vinovăției inculpatului sunt declarațiile martorilor R. C. A., B. D. C. și P. I. – martor cu identitate protejată, din care reiese că discuțiile erau purtate inițial, între ei și utilizatorul profilului, în scris prin facilitatea SITE-ului, pe adresa de e-mail –_ pusă la dispoziție, ori prin SMS, pe numărul de telefon comunicat de interlocutor și care aparținea inculpatului, așa cum reiese din materialul probator administrat. De asemenea, din declarații acestora reiese că doar ulterior, după o perioadă de timp și mai multe contacte scrise, au vorbit cu și/sau au văzut personal persoana de sex feminin a cărei poze erau postate pe SITE, precum și că în momentul când sunau la numărul de telefon primit, nu li se răspundea ci primeau un SMS că vor fi contactați ulterior, lucru care se și întâmpla. Tot astfel, reiese că martorii au negociat sumele de bani plătite pe Site, precum și că victima le-a cerut să vină la întâlnire cu vărul ei sau le-a spus că se poate să răspundă la telefonul comunicat și vărul ei, fiind vorba evident despre inculpat ( fila 170-178 ds. u.p., f. 101, 71 ds. trib. ).
Traficarea minorei, procurarea și deținerea de materiale pornografice cu minora P. A. M., introducerea fără drept de date false în sistemele informatice și restricționarea fără drept a accesului la aceste date, este dovedită nu numai cu probele expuse anterior, ci și cu procesele verbale întocmite de organele judiciare în cursul anchetei penale și necontestate de inculpat . În concret, relevante sunt procesele-verbale întocmite de poliție, din care reiese că pe mai multe SITE-uri, au fost identificate conturi create cu denumiri sugestive pentru prostituție „escortasexxy19”, „sexxy19”, „pisicutasexxy”, purtând mesaje specifice în acest sens – ex. „curva curvelor” și date fictive de identitate și vârstă ale titularului profilului, având totodată atașate poze cu minora P. A. M. dezbrăcată, aflată în poziții sexuale explicite și provocatoare ( fila 217-229 ds. u.p. ), procesul verbal și CD-ul cu listingul convorbirilor telefonice purtate de inculpat, din care reiese că acesta a purtat de pe numărul său de telefon -_ convorbiri cu martorii R. C. și B. D. (fila 230-235), procesele verbale de percheziție informatică și rapoartele ENCASE, din care reies materialele pornografice cu minora P. A. M. salvate pe calculatorul folosit de inculpat și CD-urile anexă ( fila 249-258), procesele verbale, din care reiese urmare percheziției informatice efectuate, că parola contului „escortasexxy18” creat victimei de inculpat pe www.patimi.ro, este aceeași cu cea folosită de inculpat la ID-ul său „gayrelatieserioasa”, creat pe același SITE, respectiv „pompiliu”. Mai mult, a fost identificată o convorbire, purtată între inculpat de la ID-ul „gayrelatieserioasa” și o persoană neidentificată cu ID-ul „dan_bos81”, în care inculpatul recunoaște practic că deține poze cu minora P. A. M. dezbrăcată, pe care le transmite interlocutorului care este bisexual și îi promite o întâlnire cu aceasta, minora P. A. M. formulând în declarațiile sale referire la o anumită persoană numită D., cu care a fost determinată de inculpat să întrețină relații sexuale, după ce inculpatul a întreținut și el relații sexuale cu persoana în cauză, rămasă neidentificată; că a întreținut relații sexuale cu martorul M. A., făcând referiri indecente la organele genitale ale acestuia; precum și că se pricepe la calculatoare și informatică, trebuind să ajute pe cineva în acest sens; fila 267- 270; procesul verbal, din care reiese urmare percheziției informatice efectuate, că în folderul „profile messenger”, în profilul „pisicutasexxy” sunt salvate mai multe fotografii cu minora P. A. M. dezbrăcată și aflată în poziții sexuale, poze ce au fost folosite în avatarul contului yahoo messenger, cont accesat de pe laptopul folosit de inculpat și ridicat la percheziția domiciliară efectuată autorizat. Aceste poze, mai ales însoțite de mesajele precizate anterior, o reprezintă pe minora P. A. M. dezbrăcată și în poziții provocatoare, reprezentând astfel, în mod evident materiale pornografice. Astfel de poze, sunt salvate și pe hard-disk-ul laptopului percheziționat și au fost folosite și pe SITE-ul www.doarnoi2..”. CD-ul anexă ( fila 271 ds. u.p. ).
În stabilirea vinovăției inculpatului relevantă este și adresa emisă de S.C. ,, 3X MEDIA INTERNAȚIONAL’’ S.R.L., din care reiese că data înregistrării profilului „pisicuțasexxy” este 14.10.2010, ora 20.24, de la IP-ul 89.122.160.81 – folosit de inculpat și adresa de e-mail_ ( fila 277 ds.u. p.).
Curtea nu poate omite în analizarea apelului inculpatului sub aspectul reținerii vinovăției privind traficul de minori declarațiile date de acesta instanței de apel prin care recunoaște faptele.
Acțiunea ilicită a inculpatului nu s-a rezumat doar la simpla recrutare și constrângere a minorei să practice cerșetoria, ci recrutarea, s-a făcut în scopul exploatării ei, activitate infracțională ce face parte din latura obiectivă a infracțiunii de trafic de minori, prevăzută de art. art. 13 alin.1, 2 raportat la art. 2 pct. 2 lit. c) din Legea nr. 673/2001.
Prin urmare, Curtea apreciază că probatoriul administrat în cauză dovedește în mod cert vinovăția inculpatului atât sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de minori, cât și sub aspectul comiterii infracțiunilor de procurarea pentru sine ori pentru altul de materiale pornografice cu minori, respectiv deținerea acestor materiale, introducerea, modificarea sau ștergerea în sisteme informatice de date nereale în scopul de a fi utilizate în vederea producerii de consecințe juridice, precum și restricționarea fără drept a accesului la aceste date și șantaj, astfel că solicitarea acestuia de a fi achitat nu poate fi primită .
2. În ce privește infracțiunile de act sexual cu un minor comise în dauna victimelor P. M. A., K. N., B. A. C. și M. A.:
Curtea constată că elemente de fapt cu relevanță asupra existenței faptelor și vinovăției inculpatului au fost corect reținute și față de victimele P. M. A. ( minor în vârstă de 12 ani ), K. N., B. A. C. și M. A. ( minori cu vârsta între 15/16 ani).
Astfel, din actele dosarului rezultă fără echivoc că inculpatul D. F. P., în perioada anilor 2008-2010 i-a ademenit și determinat, prin oferirea de diverse servicii sau alte foloase, pe minorii P. M. A. ( în cursul anului 2008, minorul având vârsta de 12 ani - n. la 20.01.1996), K. N., B. A. C. și M. A. ( minori cu vârsta între 15/16 ani), ultimii trei proveniți din centre de plasament familial, să întrețină relații sexuale anale și orale cu el, profitând nu numai de minoritatea acestora, cu consecința unui intelect insuficient dezvoltat și de condițiile materiale precare ale acestora, dar și de lipsa unei locuințe, a condițiilor materiale precare ale acestora .
Relevante sub aspectul vinovăției inculpatului sunt nu numai declarațiile victimelor minore, care se coroborează între ele, dar și declarațiile de martori care confirmă ac susținerile victimelor minore.
Astfel, martorul P. M. A. a relata pe larg în cursul anchetei penale modul în care l-a cunoscut pe inculpat, cum a fost ademenit la domiciliul inculpatului, unde a întreținut relații sexuale orale cu acesta când avea 12 ani, precum și că la locuința susnumitului veneau în acest scop și minorii B. A. și M. A. ( fila 179-180 ds. u.p. ), declarații pe care minorul le-a menținut cu ocazia cercetării judecătorești ( f. 33 ds. trib. ).
Martorului M. A., victimă a inculpatului, în declarațiile date r în tot cursul procesului penal, redă în amănunt modul în care inculpatul l-a ademenit la domiciliul său prin organizarea de petreceri, consumul de alimente și alcool, vizionarea unor programe pentru adulți, etc., precum ca la un moment dat să întrețină relații sexuale cu inculpatul de mai multe ori, începând de la vârsta de 16 ani. Mai declară martorul că la domiciliul inculpatului se deplasau pentru același lucru și minorii B. A., B. P., K. N. de la casele de copii, precum și numitul B. F. ( fila 184-186 ds. u.p., f. 81 ds. trib. ).
Și declarațiile martorului minor K. N., victimă a actelor sexuale ale inculpatului, confirmă vinovăția inculpatului, acesta relatând în cursul anchetei penale că a fost ademenit la locuința inculpatului prin intermediul numitului B. A., că a întreținut relații sexuale cu inculpatul de la 15 ani, la fel ca și B. A., precum și că primeau de la inculpat mâncare, băutură, cazare, țigări, dulciuri ( fila 187-188 ds. u.p.).
Declarațiile acestor martori se coroborează cu declarațiile martorului B. D. E. E., din care reiese că minorii B. A., K. N., B. P. și M. A., erau chemați frecvent la domiciliul inculpatului pentru a întreține relații sexuale cu acesta, precum și că a fost chemat și el, că minorii erau sub o măsură de protecție specială în centre de plasament și că minorii primeau de la inculpat pentru aceste servicii diferite sume de bani și alte foloase ( fila 193-194, f. 43, ds. trib.)
Activitatea infracțională a inculpatului de racolare a minorilor cu situație materială precară este dovedită și cu declarațiile martorului B. P., din care reiese că a fost racolat din gara CFR A. I. de numitul B. C. pentru a întreține relații sexuale cu inculpatul, între aceștia existând o înțelegere în acest sens, precum și că a rămas peste noapte la inculpat de la care a primit în schimb un telefon mobil ( fila 195-197 ds. u.p.).
Prin urmare, Curtea apreciază că probatoriul administrat în cauză dovedește în mod cert vinovăția inculpatului apelant sub aspectul săvârșirii a 4 infracțiuni de act sexual cu un minor, astfel că solicitarea acestuia de a fi achitat nu poate fi primită .
3. În ce privește recursul inculpatului sub aspectul individualizări judiciare a pedepsei:
În primul rând este de precizat că în analiza apelului Ministerului Public sub aspectul laturii penale privind infracțiunea de act sexual cu un minor comisă de inculpat în dauna victimelor K. N., B. A. C. și M. A., Curtea a expus pe larg, în fapt și în drept, argumentele pentru care se justifică condamnarea inculpatului la o pedeapsă de câte 8 ani închisoare pentru fiecare infracțiune prevăzută de art. 198 alin. 3 Cod penal, cu aplic. art. 37 lit. a Cod penal, motiv pentru care criticile inculpatului sub acest aspect urmează a fi respinse.
Analizând actele și lucrările dosarului, se apreciază însă ca fondate criticile apelantului inculpat sub aspectul individualizării judiciare a pedepselor aplicate pentru comiterea infracțiunilor de trafic de minori, șantaj, procurarea pentru sine ori pentru altul de materiale pornografice cu minori, respectiv deținerea acestor materiale, introducerea, modificarea sau ștergerea în sisteme informatice de date nereale în scopul de a fi utilizate în vederea producerii de consecințe juridice, precum și restricționarea fără drept a accesului la aceste date și act sexual cu un minor comisă în dauna victimei P. M. A..
Așa cum s-a arătat în analiza apelului parchetului potrivit art. 72 alin.1 din Codul penal la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului si de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Este adevărat că, dacă am privi faptele inculpatului prin prisma modului în care a fost concepută activitatea infracțională – recrutarea prin înșelăciune și profitând de naivitatea victimelor, recrutarea prin înșelăciune a unei minore de 17 ani, obligarea la practicarea prostituției, ademenirea uni minor de doar 12 ani în scopul întreținerii de relații sexuale, faptele ar fiecare o încărcătură de periculozitate socială destul de sporită, însă se apreciază că în condițiile concrete, aplicarea unei pedepse de 8 ani închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 51 alin. 1 din Legea nr. 161/2003, a unei pedepse de 6 ani închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 48 teza 1 și 2 din Legea nr. 161/2003 și, respectiv, două pedepse de câte 10 ani închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 13 alin. 1, 2 din Legea nr. 678/2001 și art. 198 alin. 1 și 3 Cod penal, toate cu aplicare art. 37 lit. a) Cod penal, ar însemna o interpretare trunchiată, injustă a disp. art. 72 și 52 din Codul penal, la individualizarea pedepsei neputându-se face abstracție de circumstanțele reale de comitere a faptei, de persoana și conduita inculpatului.
Curtea amintește că la stabilirea pedepsei ce urmează a fi aplicată nu se poate eluda analiza circumstanțelor personale ale inculpatului, comportamentul inculpatului după comiterea faptelor și a consecințelor pe care executarea acesteia le va avea asupra condamnatului și a comunității.
Din această perspectivă, este de arătat că inculpatul a colaborat cu organele judiciare, a dat declarații ample și, deși, nu a recunoscut comiterea faptelor declarațiile acestuia coroborate cu celelalte probe administrate în cauză, au ajutat la aflarea adevărului în cauză. În fața instanței de apel inculpatul a recunoscut faptele, ceea ce denotă împrejurarea că acesta a conștientizat gravitatea faptelor și a înțeles să-și asume întreaga responsabilitate a comiterii acestora.
Or, în acest context, aplicarea unor pedepse privative de libertate în cuantumurile mai sus precizate ar restrânge drastic posibilitățile de recuperare socială a inculpatului, singura opțiune rămânând aplicarea unor pedepse într-un cuantum orientat spre minimul special prevăzut de fiecare text încriminator.
Așa fiind, se va admite ca fondat apelul inculpatului și potrivit art.379 pct.2 lit.a Cod procedură penală se va desființa hotărârea atacată și sub aspectul individualizării pedepselor aplicate inculpatului și procedând la o nouă judecată în aceste limite, se va stabilii la 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b, d și e C.pen, pedeapsa aplicată inculpatului pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 51 alin.1 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 37 lit. a C.pen.
Se va stabilii la 3 ani închisoare pedeapsa aplicată inculpatului pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 48 teza 1 și 2 din Legea nr. 161/2003 cu apl. 41 al. 2 C.pen. și art. 37 lit. a C.penal, iar pedeapsa aplicată inculpatului pentru comiterea infracțiunii de trafic de minori, prev. de art. 13 al. 1 și 2 din Legea nr. 678/2001 cu apl. art. 37 lit. a C.pen.(victimă minoră P. A. M.) se va stabilii la 8 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b, d și e C.pen.
Se va stabilii la 8 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b, d și e C.pen. pedeapsa aplicată inculpatului pentru comiterea infracțiunii de act sexual cu un minor, prev. de art. 198 al. 1, 3 C.pen. cu apl. art. 37 lit. a C.pen. în dauna părții vătămate P. M. A., iar pedeapsa aplicată inculpatului pentru comiterea infracțiunii de șantaj, prev. de art. 194 al. 1 și 2 C.pen. cu apl. art. 41 al. 2 C.pen. și art. 37 lit. a C.pen. se va stabilii la 5 ani închisoare.
Curtea verificând hotărâre atacată prin prisma apelului declarat de inculpat constată că instanța de fond a aplicat o tehnică de contopire a pedepselor cu încălcarea dispozițiilor art. 83 Cod penal, cu referire la art. 37 lit. a Cod penal.
Potrivit art. 83 alin. 1 Cod penal ,, Dacă în cursul termenului de încercare cel condamnat a săvârșit din nou o infracțiune, pentru care s-a pronunțat o condamnare definitivă chiar după expirarea acestui termen, instanța revocă suspendarea condiționată, dispunând executarea în întregime a pedepsei, care nu se contopește cu pedeapsa aplicată pentru noua infracțiune.’’
Din economia acestor prevederi legale, rezultă că în situația în care inculpatul a fost condamnat anterior pentru săvârșirea unei infracțiuni la o pedeapsă cu suspendarea condiționată a executării acesteia, iar înăuntrul termenului de încercare el mai comite și alte infracțiuni concurente, instanța nou învestită trebuia să dea eficiență mai întâi prevederilor art. 33 lit. a și 34 lit. b Cod penal, în sensul că mai întâi trebuie să se constate că noile infracțiuni pentru care inculpatul a fost trimis în judecată sunt concurente și să se aplice inculpatului pedeapsa cea mai grea, apoi să se dispună în conformitate cu art. 83 alin. 1 Cod penal, revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei, care trebuie să se adauge la pedeapsa rezultantă aplicată de către instanța de fond pentru noile infracțiuni .
În speță, judecătorul de fond după ce a aplicat inculpatului o pedeapsă pentru fiecare infracțiune concurentă dedusă judecății și a constatat corect că infracțiunile deduse judecății au fost comise în perioada termenului de încercare privind condamnarea anterioară, greșit apoi a procedat în temeiul art. 83 alin. 1 Cod penal la cumulul aritmetic dintre noua pedeapsă aplicată pentru fiecare infracțiune și pedeapsa aplicată prin hotărârea de condamnare anterioară, pentru ca apoi să procedeze la aplicarea dispozițiilor art. 33 lit. a și 34 lit. b Cod penal aplicându-i inculpatului pedeapsa cea mai grea dintre pedepsele rezultate în urma cumulului aritmetic. În mod corect, instanța trebuia să dea eficiență mai întâi prevederilor art. 33 lit. a și 34 lit. b Cod penal, în sensul că mai întâi trebuie să se constate că noile infracțiuni pentru care inculpatul a fost trimis în judecată sunt concurente și să aplice inculpatului pedeapsa cea mai grea, apoi să dispună în conformitate cu art. 83 alin. 1 Cod penal, revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 464/17.07.2007 a Judecătoriei Sibiu, pe care să o adauge la pedeapsa rezultantă stabilită prin sentință pentru noile infracțiuni .
Așa fiind, Curtea va admite apelul declarat de inculpatul D. F. P. și sub aspectul modalității de contopire a pedepselor, în senul celor expuse anterior.
În concret, în baza art. 33 lit. a C.pen., rap. la art. 34 lit. b C.pen. și art. 35 C.pen. se va contopii pedepsele aplicate inculpatului D. F. P. prin prezenta decizie în pedeapsa cea mai grea, de 8 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b, d și e C.pen., la care se va adăuga un spor de contopire de 1 an închisoare, urmând ca inculpatul să execute 9 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b, d și e C.pen.
Apoi, în baza art. 83 C.pen. se va revoca suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicate inculpatului prin sentința penală nr. 464/17.07.2007 a Judecătoriei Sibiu, care se va adăuga la pedeapsa rezultantă stabilită prin prezenta decizie, urmând ca în final să se dispună ca inculpatul D. F. P. să execute 10 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b, d și e C.pen., cu pedeapsa accesorie a interzicerii inculpatului a exercitării drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b, d și e C.pen. în condițiile și pe durata prev. de art. 71 C.pen.
Curtea mai face următoarele precizări:
În ce privește sporul de contopire aplicat la pedeapsa rezultantă, se apreciază că acesta este pe deplin justificat având în vedere natura și gravitatea infracțiunilor comise de inculpat, multitudinea acestora, precum și circumstanțele concrete ale cauzei așa cu au fost relevate anterior.
În ceea ce privește pedeapsa accesorie prevăzută de art. 71 Cod penal Curtea are în vedere Decizia nr. 74/05.11.2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Secțiile Unite, prin care s-a admis recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, și, în interpretarea și aplicarea unitară a modului de aplicare a pedepselor accesorii prevăzute de art. 64 lit. a –c din Codul penal s-a stabilit, obligatoriu conform art. 414/2 alin .3 Cod proc.pen. că :,, Dispozițiile art. 71 din Codul penal referitoare la pedepsele accesorii se interpretează în sensul că interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a ( teza I) – c din Codul penal nu se va face în mod automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instanței de judecată, în funcție de criteriile stabilite în art. 71 alin. 3 din Codul penal.’’
Ca atare, în prezenta cauză, instanța reține că natura faptelor săvârșite și ansamblul circumstanțelor personale ale inculpatului duc la concluzia existenței unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală, prevăzute de art. 64 lit. a teza a-II-a și lit.b Cpen., respectiv, dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat – activități ce presupun responsabilitatea sa civică, încrederea publică sau exercițiul autorității -, motiv pentru care exercițiul acestora va fi interzis pe perioada executării pedepsei . Față de aceste dispoziții și analizând circumstanțele concrete ale prezentei cauze, instanța apreciază că în speță nu se impune interzicerea dreptului de a alege prevăzut de dispozițiile art. 64 lit. a teza I Cpen.
Cât privește pedepsele accesorii prevăzută de art. 64 lit. d și e C.pen., Curtea apreciază raportat la ansamblul criteriilor prevăzute de art. 71 alin. 3 Cod penal că aplicarea acestora este pe deplin justificat, având în vede că inculpatul a comis o infracțiune de trafic de minori, 4 infracțiuni de act sexual cu minori, șantaj având ca victimă un minor, precum și o infracțiune de deținere fără drept de materiale pornografice cu minori într-un sistem informatic sau un mijloc de stocare a datelor informatice, iar gravitatea faptelor relevă că inculpatul nu are capacitatea de a aprecia asupra unor valori fundamentale cum este viața intimă și libertatea sexuală a unor persoane de vârstă fragedă, impunându-se în mod rezonabil concluzia că inculpatul este nedemn să exercite dreptul de a fi tutore sau curator, sau de a exercita drepturile părintești .
Față de soluția pronunțată și pentru considerentele expuse în prezenta decizie, conform dispozițiilor art. 383 alin. 1 /1 și alin. 2 rap. la art. 350 Cod procedură penală se va menține starea de arest a inculpatului și în baza disp. art. 383 alin. 2 Cod pr. pen. și art. 88 Cod penal se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive începând cu data de 07.02.2011 și până la zi.
În baza dispozițiile art. 192 alin. 3 Cod pr.p. cheltuieli judiciare avansate de stat în apel, rămân în sarcina acestuia.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat, în sumă de 200 lei, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului de Avocați A..
În baza dispozițiile art. 191 alin. 1 Cod pr.p. și art. 2, alin. 1, lit. e din Protocolul privind stabilirea onorariilor pentru avocații care acordă asistență juridică în materie penală suma de 150 lei, reprezentând asistența juridică gratuită acordată părți civile intimate minore se va avansa din fondurile Ministerului Justiției și va rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelurile declarate de DIICOT – Serviciul Teritorial A. I. și de inculpatul D. F. P. împotriva sentinței penale nr. 187/18.06.2012 pronunțate de Tribunalul A. – Secția penală în dosarul nr._ .
Desființează sentința penală atacată doar sub aspectul laturii penale a cauzei, în privința încadrării juridice a infracțiunii prev. de art. 198 al. 3 C.pen. cu apl. art. 41 al. 2 C.pen. și a art. 37 lit. a C.pen, comisă în dauna părților vătămate K. N., B. A. C. și M. A., a individualizării pedepselor aplicate inculpatului, a modalității de contopire a acestora și a omisiunii aplicării dispozițiilor Legii nr. 76/2008 și, procedând la o nouă judecată în aceste limite:
Descontopește pedeapsa rezultantă de 12 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b, d și e C.pen. aplicată inculpatului prin sentința penală atacată în pedepsele componente, pe care le repune în individualitatea lor și înlătură sporul de pedeapsă de 1 an închisoare.
Schimbă încadrarea juridică a infracțiunii de act sexual cu un minor, prev. de art. 198 al. 3 C.pen. cu apl. art. 41 al. 2 C.pen. și art. 37 lit. a C.pen., comisă în dauna părților vătămate M. A., B. A. C. și K. N., în trei infracțiuni de act sexual cu un minor, prev. de art. 198 al. 3 C.pen. cu aplicarea art. 37 lit. a C.pen.
Condamnă pe inculpatul D. F. P. la o pedeapsă de 8 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b, d și e C.pen. pentru comiterea infracțiunii de act sexual cu un minor, prev. de art. 198 al. 3 C.pen. cu aplicarea art. 37 lit. a C.pen. în dauna părții vătămate M. A..
Condamnă pe inculpatul D. F. P. la o pedeapsă de 8 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b, d și e C.pen. pentru comiterea infracțiunii de act sexual cu un minor, prev. de art. 198 al. 3 C.pen. cu aplicarea art. 37 lit. a C.pen. în dauna părții vătămate B. A. C..
Condamnă pe inculpatul D. F. P. la o pedeapsă de 8 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b, d și e C.pen. pentru comiterea infracțiunii de act sexual cu un minor, prev. de art. 198 al. 3 C.pen. cu aplicarea art. 37 lit. a C.pen. în dauna părții vătămate K. N..
Stabilește la 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b, d și e C.pen, pedeapsa aplicată inculpatului pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 51 alin.1 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 37 lit. a C.pen.
Stabilește la 3 ani închisoare pedeapsa aplicată inculpatului pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 48 teza 1 și 2 din Legea nr. 161/2003 cu apl. 41 al. 2 C.pen. și art. 37 lit. a C.pen.
Stabilește la 8 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b, d și e C.pen. pedeapsa aplicată inculpatului pentru comiterea infracțiunii de trafic de minori, prev. de art. 13 al. 1 și 2 din Legea nr. 678/2001 cu apl. art. 37 lit. a C.pen.(victimă minoră P. A. M.).
Stabilește la 8 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b, d și e C.pen. pedeapsa aplicată inculpatului pentru comiterea infracțiunii de act sexual cu un minor, prev. de art. 198 al. 1, 3 C.pen. cu apl. art. 37 lit. a C.pen. în dauna părții vătămate P. M. A..
Stabilește la 5 ani închisoare pedeapsa aplicată inculpatului pentru comiterea infracțiunii de șantaj, prev. de art. 194 al. 1 și 2 C.pen. cu apl. art. 41 al. 2 C.pen. și art. 37 lit. a C.pen.
În baza art. 33 lit. a C.pen. rap. la art. 34 lit. b C.pen. și art. 35 C.pen. contopește pedepsele aplicate inculpatului D. F. P. în pedeapsa cea mai grea, de 8 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b, d și e C.pen., pe care o sporește cu 1 an, urmând ca inculpatul să execute 9 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b, d și e C.pen.
În baza art. 83 C.pen. revocă suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicate inculpatului prin sentința penală nr. 464/17.07.2007 a Judecătoriei Sibiu, pe care o adaugă la pedeapsa rezultantă stabilită prin prezenta, urmând ca în final inculpatul D. F. P. să execute 10 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b, d și e C.pen.
Interzice inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b, d și e C.pen. în condițiile și pe durata prev. de art. 71 C.pen.
În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 dispune prelevarea de probe biologice de la inculpat în vederea introducerii profilului său genetic în baza de date a SNDGJ.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate.
În baza art. 383 al. 2 C.pr.pen. rap. la art. 88 C.pen. deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive, începând cu data de 07.02.2011 și până la zi.
În baza art. 383 al. 1 ind. 1 rap. la art. 350 C.pr.pen. menține starea de arest a inculpatului.
Cheltuielile judiciare avansate în apel rămân în sarcina statului.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat, în sumă de 200 lei, precum și onorariul apărătorului din oficiu pentru partea vătămată minoră, în cuantum de 150 lei, se înaintează din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului de Avocați A..
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 06.11.2012.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
S. T. M. F. F.
GREFIER,
A. B.
Red./tehnored.S.T
3ex/16.11.2012
J.F.S. M.
← Tâlhărie. Art.211 C.p.. Decizia nr. 1150/2012. Curtea de Apel... | Ucidere din culpă. Art.178 C.p.. Decizia nr. 182/2012. Curtea... → |
---|