Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 333/2013. Curtea de Apel ALBA IULIA

Comentarii

0

Decizia nr. 333/2013 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 31-01-2013

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE

SECȚIA PENALĂ

Decizia nr.333

Dosar nr._

Ședința publică din 31 ianuarie 2013

Completul compus din:

I. M.	-	Președinte
C. R.	-	Judecător
L. L. Z.	-	Judecător
Magistrat asistent	:	A. G. P.

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și

Justiție, a fost reprezentat prin: Procuror M. Z.

S-au luat în examinare recursurile declarate de partea civilă S. R. - P. AGENȚIA NAȚIONALĂ DE A. F.-REPREZ. DE D.G.F.P. HD.D., DIRECȚIA G. A FINANȚELOR P. și de inculpatul A. I. împotriva deciziei penale nr.104/A din 20 septembrie 2012 a Curții de A. A. I. – Secția Penală.

La apelul nominal au lipsit recurentul inculpat A. I., pentru care a răspuns apărător desemnat din oficiu, avocat T. M., recurenta parte civilă statul român - prin Agenția Națională de A. F.-reprez. de D.G.F.P. Hd.D., Direcția G. a Finanțelor P. și intimata parte civilă . D..

Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Conform art. 304 din Codul de procedură penală, desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio.

Magistratul asistent a referit asupra motivelor de recurs depuse la dosar la data de 25 ianuarie 2013, de recurenta parte civilă DGFP jud. Hunedoara.

Înalta Curte, în conformitate cu dispozițiile art.302 alin.2 din Codul de procedură penală, a întrebat dacă mai sunt cereri de formulat sau excepții de ridicat.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, Înalta Curte, în temeiul art.385¹³ alin.1 din Codul de procedură penală, a constatat cauza în stare de judecată și a acordat cuvântul părților în dezbateri.

Avocat T. M., apărătorul desemnat din oficiu pentru recurentul inculpat A. I., având cuvântul, a solicitat respingerea recursului declarat de DGFP Hunedoara și a precizat că susține motivele de recurs ale inculpatului.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, a solicitat admiterea recursurilor declarate de inculpat și de partea civilă, casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre rejudecarea apelului.

ÎNALTA CURTE

Asupra recursurilor de față;

În baza actelor și lucrărilor din dosar constată următoarele:

P. sentința penală nr.31/2012 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar_ s-a dispus condamnarea inculpaților:

I. A. I., cetățean român, fiul lui D. și A., născut la data de 27.08.1966 în Iași, jud.Iași, studii medii, căsătorit, doi copii minori, fără ocupație, fără antecedente penale, posesor al CI . nr._ eliberată de Poliția D., CNP_, dom. în D., ..9, ., ., la:

1. 1 (un) an închisoare pentru comiterea infracțiunii de evaziune fiscală, prev. și ped. de art.11 al.1 lit.c) din Legea nr.87/1994, al cărui conținut se regăsește în dispozițiile art.9 al.1 lit.c) și al.2 din Legea nr.241/2005, cu aplicarea art.41 al.2 C.pen., art.13 C.pen., art.74 al.1 lit.a), c) și 76 al.1 lit.d) C.pen.;

2. 6 (șase) ani închisoare și 3 (trei) ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a) teza a II-a și lit.b) C.pen. pentru comiterea infracțiunii de delapidare, prev. și ped. de art.215¹ al.1 și 2 C.pen., cu aplicarea art.41 al.2 C.pen., art.74 al.1 lit.a), c) și 76 al.1 lit.a) C.pen.;

3. 2 (doi) ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de spălare de bani, prev. și ped. de art.23 al.1 lit.b) din Legea nr.656/2002, cu aplicarea art.41 al.2 C.pen., art.74 al.1 lit.a), c) și 76 al.1 lit.c) C.pen.

În baza art.33 lit.a) C.pen., art.34 lit.b) C.pen. și art.35 al.1 C.pen., au fost contopite pedepsele stabilite și s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 6 (șase) ani închisoare și 3 (trei) ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a) teza a II-a și lit.b) C.pen.

4. În baza art.11 pct.2 lit.b) C.pr.pen. raportat la art.10 lit.g) C.pr.pen.,a fost încetat procesul penal împotriva inculpatului A. I., cu privire la comiterea infracțiunilor de:

- bancrută frauduloasă, prev. și ped. de art.282 lit.a) din Legea nr.31/1990 (art.276 lit.a) la data comiterii faptei), cu aplicarea art.41 al.2 C.pen., al cărui conținut se regăsește în art.143 al.2 lit.a) și b) din Legea nr.85/2006, cu aplicarea art.41 al.2 C.pen. și art.13 C.pen., instigare la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. și ped. de art.25 C.pen. raportat la art.290 C.pen., cu aplicarea art.41 al.2 C.pen. și participație improprie la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. și ped. de art.31 al.2 C.pen. raportat la art.290 C.pen., cu aplicarea art.41 al.2 C.pen., răspunderea penală fiind înlăturată în condițiile art.124 C.pen.

A fost privat inculpatul A. I. de exercițiul drepturilor prev. de art.64 lit.a) teza a II-a și lit.b) C.pen., în condițiile și pe durata prev. de art.71 C.pen.

În baza art.350 al.1 C.pr.pen., s-a menținut măsura preventivă a obligării inculpatului A. I. de a nu părăsi țara.

În baza art.88 C.pen., a fost dedusă din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive, de la 27.03.2006 la 06.07.2006.

II. T. V.-G., cetățean român, fiul lui G. și V., născut la data de 30.08.1972 în D., jud. Hunedoara, studii medii, căsătorit, doi copii minori, director administrativ al ., cu antecedente penale, posesor al CI . nr._, eliberată de Poliția Oradea, CNP_, dom. în Oradea, . Mathias Berthelot nr.10, jud. Bihor, la:

1. 1 (un) an închisoare pentru complicitate la comiterea infracțiunii de evaziune fiscală, prev. și ped. de art.26 C.pen. raportat la art.11 al.1 lit.c) din Legea nr.87/1994, al cărui conținut se regăsește în dispozițiile art.9 al.1 lit.c) și al.2 din Legea nr.241/2005, cu aplicarea art.41 al.2 C.pen., art.13 C.pen., art.74 al.1 lit.c) și 76 al.1 lit.d) C.pen.;

2. 7 (șapte) ani închisoare și 3 (trei) ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a) teza a II-a și lit.b) C.pen. pentru complicitate la comiterea infracțiunii de delapidare, prev. și ped. de art.26C.pen. raportat la art.215¹ al.1 și 2 C.pen., cu aplicarea art.41 al.2 C.pen., art.74 al.1 lit.c) și 76 al.1 lit.a) C.pen.;

3. 2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de spălare de bani, prev. și ped. de art.23 al.1 lit.b) din Legea nr.656/2002, cu aplicarea art.41 al.2 C.pen., art.74 al.1 lit.c) și 76 al.1 lit.c) C.pen.

În baza art.33 lit.a) C.pen., art.34 lit.b) C.pen. și art.35 al.1 C.pen., contopește pedepsele stabilite și aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 7 (șapte) ani închisoare și 3 (trei) ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a) teza a II-a și lit.b) C.pen.

4. În baza art.11 pct.2 lit.b) C.pr.pen. raportat la art.10 lit.g) C.pr.pen., a fost încetat procesul penal împotriva inculpatului T. V.-G., cu privire la comiterea infracțiunilor de:

- complicitate la bancrută frauduloasă, prev. și ped. de 26 C.pen. raportat la art.282 lit.a) din Legea nr.31/1990 (art.276 lit.a) la data comiterii faptei), cu aplicarea art.41 al.2 C.pen., al cărui conținut se regăsește în art.143 al.2 lit.a) și b) din Legea nr.85/2006, cu aplicarea art.41 al.2 C.pen. și art.13 C.pen. și instigare la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. și ped. de art.25 C.pen. raportat la art.290 C.pen., cu aplicarea art.41 al.2 C.pen., răspunderea penală fiind înlăturată în condițiile art.124 C.pen.

A fost privat inculpatul T. V.-G. de exercițiul drepturilor prev. de art.64 lit.a) teza a II-a și lit.b) C.pen., în condițiile și pe durata prev. de art.71 C.pen.

În baza art.350 al.1 C.pr.pen., s-a menținut măsura preventivă a obligării inculpatului T. V.-G. de a nu părăsi țara.

În baza art.88 C.pen., a fost dedusă din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive, de la 27.03.2006 la 06.07.2006.

III. A. M., cetățean român, fiul lui I. și M., născut la data de 10.02.1965 în A., jud.A., studii – 10 clase, necăsătorit, fără copii minori, administrator al . SRL Tomnatic, jud.T., recidivist, posesor al CI . nr._ eliberată de Poliția A., CNP_, dom în .-M., nr.393, jud.A., la:

1. 1 (un) an închisoare pentru complicitate la comiterea infracțiunii de evaziune fiscală, prev. și ped. de art.26 C.pen. raportat la art.11 al.1 lit.c) din Legea nr.87/1994, al cărui conținut se regăsește în dispozițiile art.9 al.1 lit.c) și al.2 din Legea nr.241/2005, cu aplicarea art.41 al.2 C.pen., art.13 C.pen., art.37 lit.b) C.pen., art.74 al.1 lit.c) și 76 al.1 lit.d) C.pen.;

2. 6(șase) ani închisoare și 3 (trei) ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a) teza a II-a și lit.b) C.pen. pentru complicitate la comiterea infracțiunii de delapidare, prev. și ped. de art.26 C.pen. raportat la art.215¹ al.1 și 2 C.pen., cu aplicarea art.41 al.2 C.pen., art.37 lit.b) C.pen., art.74 al.1 lit.c) și 76 al.1 lit.a) C.pen.;

În baza art.33 lit.a) C.pen., art.34 lit.b) C.pen. și art.35 al.1 C.pen., au fost contopite pedepsele stabilite și s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 6 (șase) ani închisoare și 3 (trei) ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a) teza a II-a și lit.b) C.pen.

3. În baza art.11 pct.2 lit.b) C.pr.pen. raportat la art.10 lit.g) C.pr.pen., a fost încetat procesul penal împotriva inculpatului A. M., cu privire la comiterea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. și ped. de art.290 C.pen., cu aplicarea art.41 al.2 C.pen., răspunderea penală fiind înlăturată în condițiile art.124 C.pen.

A fost privat inculpatul A. M. de exercițiul drepturilor prev. de art.64 lit.a) teza a II-a și lit.b) C.pen., în condițiile și pe durata prev. de art.71 C.pen.

Au fost obligați, în solidar, inculpații T. V.-G., A. I. și A. M. – inculpatul A. I. în solidar cu partea responsabilă civilmente S.C. Tomas Junior S.R.L. D., prin administrator judiciar S.C. Q. L. S.P.R.L. D., cu sediul în D., ..56, jud. Hunedoara –, să plătească părții civile S. R., prin A.N.A.F. București, reprezentată de D.G.F.P. Hunedoara-D. – suma de 3.241.925 lei cu titlu de daune materiale, sumă la care se adaugă dobânzi și penalități de întârziere până la data plății integrale a prejudiciului.

Au fost obligați aceiași inculpați, în solidar, să plătească părții civile S.C. Tomas Junior S.R.L. D., prin administrator judiciar S.C. Q. L. S.P.R.L. D., suma de 4.227.767,97 lei-daune materiale.

A fost menținută măsura sechestrului asigurator dispusă prin ordonanța nr.8D/P/05.06.2006 a D.I.I.C.O.T.-Biroul Teritorial Hunedoara, prin inscripția ipotecară asupra imobilelor înscrise în CF 4539 Oradea, nr. top. 1067/1/a, 1067/2/a, 1910/4/a, proprietatea devălmașă a inculpatului T. V.-G. și soției acestuia, T. V., precum și asupra bunurilor de orice natură aparținând inculpatului A. I..

În baza art.25 al.1 din Legea nr.656/2002,s-a confiscat, în favoarea statului, de la inculpatul T. V.-G., suma de 2.357.120,97 lei și obligă pe inculpat la plata acestei sume către stat.

În baza art.348 C.pr.pen.,s-a dispus anularea facturilor fiscale întocmite în fals de inculpatul A. M., în perioada 01.11._03 și 05.02._03.

În baza art.7 și 21 lit.g) din Legea nr.26/1990 și art.2 și 6 din O.G.nr.75/2001, s-a dispus ca, la rămânerea definitivă, un exemplar al sentinței să se comunice Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalele Hunedoara și T., pentru efectuarea cuvenitelor mențiuni, și D.G.F.P. Hunedoara și T., pentru înscriere în cazierul fiscal.

Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut următoarele considerente:

P. rechizitoriul nr.8D/P/20.06.2006 al D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Hunedoara, s-a dispus:

I. Trimiterea în judecată a inculpaților:

1. A. I., pentru comiterea infracțiunilor de:

- evaziune fiscală, prev. de art.11 al.1 lit.c) din Legea nr.87/1994, al cărui conținut se regăsește în disp. art.9 al.1 lit.c) și al.2 din Legea nr.241/2005, cu aplicarea art.41 al.2 C.pen. și art.13 C.pen.;

- delapidare, prev. de art.215¹ al.1 și 2 C.pen., cu aplicarea art.41 al.2 C.pen.;

- bancrută frauduloasă, prev. de art.282 lit.a) din Legea nr.31/1990 (art.276 lit.a) la data comiterii faptei), cu aplicarea art.41 al.2 C.pen.;

- spălare de bani, prev. de art.23 al.1 lit.b) din Legea nr.656/2002, cu aplicarea art.41 al.2 C.pen.;

- instigare la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art.25 C.pen. raportat la art.290 C.pen., cu aplicarea art.41 al.2 C.pen.

- participație improprie la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art.31 al.2 C.pen. raportat la art.290 C.pen., cu aplicarea art.41 al.2 C.pen.

2. T. V.-G., pentru comiterea infracțiunilor de:

- complicitate la infracțiunea de evaziune fiscală, prev. de art.26 C.pen. raportat la art.11 al.1 lit.c) din Legea nr.87/1994, al cărui conținut se regăsește în disp. art.9 al.1 lit.c) și al.2 din Legea nr.241/2005, cu aplicarea art.41 al.2 C.pen. și art.13 C.pen.;

- complicitate la infracțiunea de delapidare, prev. de art.26 C.pen. raportat la art.215¹ al.1 și 2 C.pen., cu aplicarea art.41 al.2 C.pen.;

- complicitate la infracțiunea de bancrută frauduloasă, prev. de art.26 C.pen. raportat la art.282 lit.a) din Legea nr.31/1990 (art.276 lit.a) la data comiterii faptei), cu aplicarea art.41 al.2 C.pen.;

- spălare de bani, prev. de art.23 al.1 lit.b) din Legea nr.656/2002, cu aplicarea art.41 al.2 C.pen.;

- instigare la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art.25 C.pen. raportat la art.290 C.pen., cu aplicarea art.41 al.2 C.pen.

II. Punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului: A. M., pentru infracțiunile de:

- complicitate la infracțiunea de evaziune fiscală, prev. de art.26 C.pen. raportat la art.11 al.1 lit.c) din Legea nr.87/1994, al cărui conținut se regăsește în disp. art.9 al.1 lit.c) și al.2 din Legea nr.241/2005, cu aplicarea art.41 al.2 C.pen. și art.13 C.pen.;

- complicitate la infracțiunea de delapidare, prev. de art.26 C.pen. raportat la art.215¹ al.1 și 2 C.pen., cu aplicarea art.41 al.2 C.pen.;

- fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art.290 C.pen., cu aplicarea art.41 al.2 C.pen.

Acțiunea penală a fost pusă în mișcare împotriva inculpaților A. I. și T. V., apoi a fost extinsă, prin ordonanțele nr.8D/P/27.03.2006, nr.8D/P/14.04.2006 și nr.8D/P/15.06.2006 (f.8-13 vol.I d.u.p.).

În sarcina inculpaților s-au reținut, în esență, următoarele:

I. În perioada noiembrie 2002-septembrie 2003, inculpatul A. I., în calitate de administrator al . D., și-a însușit din patrimoniul acestei societăți comerciale suma de 4.227.767,97 lei, fapta întrunind elementele constitutive ale infracțiunii de delapidare, prev. de art.215¹ al.1, 2 C.pen., cu aplicarea art.41 al.2 C.pen..

În aceeași perioadă, inculpatul T. V.-G. l-a determinat pe inculpatul A. M., administrator al . Tomnatic, să emită un număr de 77 facturi fiscale false, care atestau livrarea de ultilaje, materiale, porumb și grâu către . D., în valoare totală de 4.227.767,97 lei, apoi l-a determinat să restituie suma respectivă, primită în conturile bancare, ajutându-l, în acest fel, pe inculpatul A. I. să își însușească suma respectivă din gestiunea . D.. S-a apreciat că fapta inculpaților T. V.-G. și A. M. constituie complicitate la infracțiunea de delapidare, prev. de art.26 C.pen. raportat la art.215¹ al.1, 2 C.pen., cu aplicarea art.41 al.2 C.pen.

II. S-a mai reținut că, prin înregistrarea de către inculpatul A. I., în contabilitatea ., a celor 77 de facturi fiscale false, de aprovizionare cu materie primă, utilaje și materiale, puse la dispoziție de inculpații T. și A., au fost înregistrate operațiuni comerciale nereale și cheltuieli fictive, prin care inculpatul A. și-a asigurat sustragerea de la plata impozitului pe profit și a TVA-ului datorat bugetului de stat, cauzându-se bugetului statului un prejudiciu total de 1.318.097,68 lei.

S-a apreciat că fapta inculpatului A. I. întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală, prev. de art.11 al.1 lit.c) din Legea nr.87/1994, al cărui conținut se regăsește în dispozițiile art.9 al.1 lit.c) și al.2 din Legea nr.241/2005, cu aplicarea art.41 al.2 C.pen. și art.13 C.pen., iar fapta inculpaților T. și A. constituie complicitate la aceeași faptă infracțională.

Pentru a putea fi înregistrate în contabilitate facturile fiscale falsificate de inculpatul A. M., inculpatul A. I. a determinat-o pe învinuita I. A.-C.-lucrător comercial la . D., să întocmească note de recepție și constatare de diferențe pentru porumb și grâu, în baza a 60 de facturi fiscale falsificate de inculpatul A. M., cu toate că învinuita nu efectuase recepția materiei prime. S-a concluzionat că această faptă a inculpatului A. I. constituie instigare la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art.25 C.pen. raportat la art.290 C.pen., cu aplicarea art.41 al.2 C.pen.

De asemenea, inculpatul A. I. a determinat-o pe numita P. I.-D.-persoana care efectua evidența contabilă a . D. și care nu cunoștea că utilajele nu există în realitate, să întocmească fișe de magazie pentru fiecare utilaj înscris în facturile falsificate de inculpatul A., fapta inculpatului A. I. constituind participație improprie la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art.31 al.2 C.pen. raportat la art.290 C.pen., cu aplicarea art.41 al.2 C.pen.

III. S-a consemnat că, prin înregistrarea în evidențele contabile ale . D. a celor 77 de facturi fiscale false, procurate cu ajutorul inculpatului T. V.-G., facturi din care rezulta că firma a achiziționat utilaje și materie primă în valoare totală de 4.227.767,97 lei, inculpatul A. I. a falsificat evidențele societății, a ascuns o parte din activul acesteia, înfățișându-se totodată datorii inexistente, înscriindu-se în situațiile financiare această sumă, deși era nedatorată. S-a concluzionat că prin aceste manopere, a fost diminuată, în aparență, valoarea activelor societății comerciale Tomas Junior, astfel că fapta inculpatului A. I. constituie infracțiunea de bancrută frauduloasă, prev. de art.282 lit.a) din Legea nr.31/1990, iar fapta inculpatului T. V.-G. constituie complicitate la comiterea aceleeași infracțiuni, prev. de art.26 C.pen. raportat la art.282 lit.a) din Legea nr.31/1990.

IV. S-a mai reținut că, deși inculpatul A. I. nu a declarat niciodată organelor fiscale nici un fel de venituri, în cursul anului 2003, cu sprijinul inculpatului T. V. G., care îi punea la dispoziție banii primiți de la inculpatul A. M., a creditat S.C. Tomas Junior S.R.L. D. cu suma totală de 402.455,21 lei, apoi au fost întocmite dispoziții de plată prin care s-au restituit aceste împrumuturi, la finele perioadei rămânând nerestituită doar suma de 2.163,97 lei. Inculpatul A. a făcut aceste creditări din sumele de bani puse la dispoziție de inculpatul T. V. G., căruia îi și preda banii la fiecare restituire de împrumut.

S-a mai reținut că în perioada ianuarie 2003-decembrie 2004, inculpatul T. V.-G. a disimulat proveniența unei părți a sumei delapidate din patrimoniul . D., creditând ., al cărei acționar majoritar era, cu suma totală de 1.954.665,76 lei, din care i-a fost restituită suma de 1.176.254,50 lei, deși nu a deținut nici acesta sume substanțiale de bani cu proveniență licită.

S-a apreciat că fapta inculpaților A. și T., de a disimula proveniența din delapidare a sumelor menționate mai sus, prin înregistrarea lor ca fiind împrumutate . D. și ., constituie infracțiunea de spălare de bani, prev. de art.23 al.1 lit.b) din Legea nr.656/2002, cu aplicarea art.41 al.2 C.pen.

În baza probelor administrate în cauză s-a reținut vinovăția inculpaților, dispunându-se condamnarea acestora.

În ce privește infracțiunile de bancrută frauduloasă, prev. și ped. de art.282 lit.a) din Legea nr.31/1990 (art.276 lit.a) la data comiterii faptei), cu aplicarea art.41 al.2 C.pen., al cărui conținut se regăsește în art.143 al.2 lit.a) și b) din Legea nr.85/2006, cu aplicarea art.41 al.2 C.pen. și art.13 C.pen., săvârșită în forma de participație a autoratului de inculpatul A. I. și a complicității, de către inculpatul T. V.-G., de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. și ped. de art.290 C.pen., cu aplicarea art.41 al.2 C.pen., săvârșită în forma autoratului de inculpatul A. M., a instigării – de către inculpatul T. V.-G. –, a instigării și participației improprii, de către inculpatul A. I., s-a reținut, raportat la perioada 01.11.2002 – 20.09.2003 a săvârșirii faptelor, dar și la pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile săvârșite, împlinirea termenului de prescripție a răspunderii penale, astfel cum este reglementat de art.122 al.1 lit.d) C.pen.

Împotriva acestei soluții au declarat apel inculpații T. V. G., A. I. și A. M..

În dezvoltarea motivelor de apel inculpatul A. I. a solicitat desființarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond. S-a susținut că prima instanță nu analizat punctual criticile invocate de inculpați, cu trimitere la probele administrate în cauză și nu a valorificat concluziile raportului de expertiză întocmit, mărginindu-se să preia fără o cenzură proprie susținerile acuzării din rechizitoriu.

Inculpatul T. V. G. a solicitat desființarea hotărârii și, în rejudecare pronunțarea unei soluții de achitare în ceea ce-l privește. A susținut inculpatul că probele administrate în cauză nu au fost de natură să răstoarne prezumția de nevinovăție de care se bucură iar hotărârea instanței de fond este practic nemotivată, fiind o redare a rechizitoriului.

Inculpatul A. M. nu a motivat în scris apelul declarat. P. motivele orele susținute de apărător acesta a solicitat adoptarea unei soluții de achitare, ori, în subsidiar reducerea pedepsei aplicate.

Deliberând asupra apelurilor, prin prisma motivelor invocate, C. de A. a

constatat că acestea sunt fondate sub aspectul nemotivării hotărârii. Instanța de fond s-a mărginit să rețină starea de fapt și de drept prezentată în actul de acuzare fără să facă o analiză a acesteia prin raportare la probele administrate în cauză și la apărările făcute de către inculpați pe parcursul procesului.

Astfel deși în cauză a fost efectuată o expertiză de specialitate ( fia 310-380) ale cărei concluzii nu concordă cu cele reținute în rechizitoriu, instanța de fond nu a avut în vedere în procesul deliberării aceste concluzii. În cuprinsul considerentelor hotărârii nu sunt prezentate argumentele pentru care instanța de fond nu a avut în vedere la pronunțarea soluției concluziile expertizei efectuate în cauză.

Este statutară obligația instanțelor de a motiva hotărârile în vederea garantării bunei administrări a justiției dar și a dreptului părților la un proces echitabil în conformitate cu dispozițiile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale.

Obligația de motivare a hotărârilor judecătorești este corelativă dreptului justițiabilului de a observa care din argumentele sale au fost acceptate și motivele pentru care unele apărări i-au fost respinse( cauza Burg și alții c. Franța).

C. consideră că motivarea soluției pronunțate de instanța de judecată constituie o îndatorire care înlătură orice aspect discreționar în realizare justiției, dând părților din proces posibilitatea să-și formeze convingerea cu privire la legalitatea și temeinicia soluției adoptate iar instanței de control judiciar, elementele necesare pentru exercitarea efectivă a controlului judecătoresc.

Ori în cauză un astfel de control nu poate fi exercitat în condițiile în care instanța de fond nu a analizat toate probele administrate în cauză, în special raportul de expertiză, și nu a răspuns tuturor apărărilor formulate de inculpați. Deși inculpații au suspus analizei primei instanțe aspecte de fapt și de drept și au formulat apărări verosimile în raport de acuzațiile aduse instanța de fond nu a analizat în mor real și efectiv chestiunile esențiale pentru soluționarea cauzei.

În consecință instanța de apel a constatat că este incident temeiul de desființare a hotărârii prev. de art.379 lit.b teza a II-a din Cordul de procedură penală și, prin decizia penală nr. 104/A din 20 septembrie 2012 a admis apelurile declarate de inculpați, a desființat sentința apelată și a trimis cauza spre rejudecare aceleași instanțe de fond Tribunalul Hunedoara.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs partea civilă S. R. - P. AGENȚIA NAȚIONALĂ DE A. F.-REPREZENTATĂ DE D.G.F.P. HD.D., DIRECȚIA G. A FINANȚELOR P. și inculpatul A. I..

Partea civilă S. R. - P. AGENȚIA NAȚIONALĂ DE A. F.-REPREZ. DE D.G.F.P. HD.D., DIRECȚIA G. A FINANȚELOR P. a criticat hotărârea pentru nelegalitatea acesteia, în sensul că în mod greșit s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare în condițiile în care instanța de fond a analizat toate probele administrate în cauză, ținând cont de apărările formulate de inculpați, inclusiv de raportul de expertiză la acre se face trimitere în hotărâre.

Inculpatul A. I. nu a motivat în scris cererea de recurs și, deși legal citat, nici nu s-a prezentat pentru susținerea orală a recursului.

Înalta Curte, analizând decizia recurată, atât prin prisma criticilor formulate, cât și conform art. 385/9 alin. 3 Cod procedură penală, apreciază ca întemeiat recursul declarat de partea civilă.

Criticile formulate de recurenta parte civilă au în vedere greșita aplicare a prevederilor art. 379 pct. 2 lit. b Cod procedură penală, iar Înalta Curte reține că sunt și fondate.

Conform art. 379 pct. 2 lit. b Cod procedură penală, instanța de apel „desființează sentința primei instanțe și dispune rejudecarea de către instanța a cărei hotărâre a fost desființată, pentru motivul că judecarea cauzei la acea instanță a avut loc în lipsa unei părți nelegal citate sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate. Rejudecarea de către instanța a cărei hotărâre a fost desființată se dispune și atunci când există vreunul din cazurile de nulitate prevăzute în art. 197 alin. 2, cu excepția cazului de necompetență, când se dispune rejudecarea de către instanța competentă.”

În cauză, instanța de apel nu a avut în vedere niciuna din situațiile expres și limitativ indicate de textul evocat pentru a se putea dispune, în mod legal și temeinic, o soluție de trimitere a cauzei spre rejudecare, reținând că hotărârea nu este motivată și nu face trimitere la concluziile expertizei efectuate.

Chiar dacă aceste observații ar fi pertinente, în atare situație instanța de apel nu putea recurge la soluția prevăzută de art. 379 pct. 2 lit. b Cod procedură penală ci, examinând cauza sub toate aspectele de fapt și de drept, astfel cum o obligă caracterul devolutiv al apelului, poate pronunța una din soluțiile prevăzute de art. 379 pct. 1 sau pct. 2 lit. a Cod procedură penală, după caz.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în baza art. 385/15 pct. 2 lit. c Cod procedură penală, va admite recursul declarat de recurenta parte civilă, va casa decizia instanței de apel și va trimite cauza pentru continuarea judecății la aceeași instanță.

În ceea ce privește recursul declarat de inculpat, acesta nu a fost motivat în termenul prevăzut de art. 385/10 alin. 2 Cod procedură penală, iar Înalta Curte nu reține incidența niciunuia din cazurile de casare ce pot fi luate în considerare din oficiu, conform art. 385/9 alin. 3 Cod procedură penală, apreciind că, în raport de soluția pronunțată în apel, casarea deciziei pentru motivele reținute în recursul părții civile nu constituie o soluție ce poate fi dispusă față de inculpat fără a fi încălcate prevederile art. 385/8 Cod procedură penală.

În aceste condiții, Înalta Curte, în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul A. I..

În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală recurentul inculpat va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat, onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru acesta urmând a fi avansat din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de partea civilă S. R. - P. AGENȚIA NAȚIONALĂ DE A. F.-REPREZ. DE D.G.F.P. HD.D., DIRECȚIA G. A FINANȚELOR P. împotriva deciziei penale nr.104/A din 20 septembrie 2012 a Curții de A. A. I. – Secția Penală.

Casează sentința penală atacată și trimite cauza pentru continuarea judecății la C. de A. A. I..

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul A. I. împotriva aceleiași sentințe.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 600 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, azi 31 ianuarie 2013.

PREȘEDINTE,JUDECĂTOR,JUDECĂTOR,

I. M. C. RotaruL.L. Z.

MAGISTRAT ASISTENT,

A.G.P.

Tehnored.LLZ.

← Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP....		Înşelăciune cu privire la calitatea mărfurilor. Art. 297... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Contestaţie la executare. Art.461 C.p.p.. Decizia nr. 416/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA Contestaţie la executare. Art.461 C.p.p.. Sentința nr. 199/2014. Curtea de Apel ALBA IULIA Strămutare. Art. 55 CPP ş.u./art.72 ş.u. NCPP. Sentința nr. 75/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP. Decizia nr. 1019/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA Înşelăciune cu privire la calitatea mărfurilor. Art. 297 C.p.. Decizia nr. 1006/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA Omor. Art.188 NCP. Decizia nr. 1010/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr. 157/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA Infracţiuni la alte legi speciale. Decizia nr. 959/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA