Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 724/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA
Comentarii |
|
Decizia nr. 724/2015 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 28-08-2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA PENALA SI PENTRU CAUZE CU MINORI
Dosar nr._
DECIZIA PENALĂ NR. 724/A/2015
Ședința publică de la 28 August 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: S. I. M.
Judecător: G. L. O.
Grefier: D. F.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă C. de A. A.-I. reprezentat de Procuror A. P.
Pe rol se află soluționarea apelului declarat de inculpatul apelant B. P. împotriva sentinței penale nr. 76/30.06.2015, pronunțată de J. Hațeg în dosar nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul apelant B. P., asistat de avocata H. A., apărătoare desemnată din oficiu, lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință ,după care:
Instanța pune în vedere inculpatului dacă este de acord să fie asistat din oficiu, acesta neîmpotrivindu-se.
Inculpatul motivându-și apelul solicită ca pedeapsa cu închisoarea să se execute în forma suspendării executării pedepsei sub supraveghere argumentând că are o fetiță de 10 ani și este singurul întreținător al familiei.
În lipsa altor cereri, instanța pune în discuție apelul declarat de inculpat.
Avocata H. A., apărătoare desemnată din oficiu pentru inculpatul B. P., solicită admiterea apelului declarat de inculpat împotriva sentinței nr. 76/30.06.2015, pronunțată de J. Hațeg în dosar nr._, reducerea pedepsei sub minimul prevăzut de lege și suspendarea executării acesteia, având în vedere că la instanța de fond inculpatul a beneficiat de procedura simplificată, ca urmare a recunoașterii faptelor. În acest sens, apărătoarea solicită aplicarea dispozițiilor art. 74-75 C.pen anterior și a dispozițiilor art. 91 C.pen. privind suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.
Apărătoarea solicită să fie avute în vedere și motivele sociale și familiale arătate de inculpat și faptul că este singurul întreținător al familiei.
Reprezentanta Parchetului solicită respingerea apelului declarat de inculpat și menținerea hotărârii pronunțată de prima instanță.
În susținere se arată că nu se poate dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere întrucât nu este îndeplinită condiția prevăzută de art.91 alin.1) lit. b) C.pen, inculpatul mai executând anterior o pedeapsă de 2 ani închisoare cu executare, aflându-se în recidivă postexecutorie la data săvârșirii faptei.
Se mai precizează că instanța de fond nu a făcut nicio referire cu privire la starea de recidivă a inculpatului.
Inculpatul-apelant B. P., având ultimul cuvânt, solicită instanței pronunțarea unei pedepse cu închisoarea în forma suspendării executării sub supraveghere invocând faptul că are o fetiță de crescut și este singurul întreținător al familiei.
C. DE A.
Asupra apelului penal de față,
Prin sentința penală nr. 76 din data de 30.06.2015, pronunțată în dosarul nr._, J. Hațeg a hotărât următoarele:
A condamnat pe inculpații:
1. O. A.-NICUȘOR, fiul lui E. și D., născut la data de 02.04.1994 în loc. A., jud. Sibiu, cu domiciliul în loc. Hațeg, ., județul Hunedoara, fără forme legale în loc. Hațeg, .. Hunedoara, posesor al C.I. . nr._, C.N.P._, cetățenie română, concubinaj, un copil minor, studii primare, fără ocupație, cu antecedente penale, la:
- 8 (opt) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev. și ped. art. 228 alin. 1, art. 229 alin. 1 lit. „d” Cod penal, cu aplicarea art. 374 alin. 4 și art. 396 alin. 10 Cod procedură penală.
În baza art. 73 Cod penal raportat la art. 399 alin.9 Cod proc. pen., a dedus din pedeapsa aplicată durata măsurii arestului la domiciliu, începând cu data de 29 ianuarie 2015 și până la 25 iunie 2015.
În baza art. 91 alin. 1 din Codul penal a suspendat executarea pedepsei sub supraveghere pe o durată de 2 ani, termen de supraveghere stabilit în condițiile art. 92 alin. 1 din Codul penal.
În baza art. 93 alin. 1 din Codul penal pe durata termenului de supraveghere, a stabilit ca inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Hunedoara, la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 93 alin. 2 din Codul penal a impus inculpatului să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de Probațiune Hunedoara sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate.
În baza art. 93 alin. 3 din Codul penal pe parcursul termenului de supraveghere, a stabilit ca inculpatul să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității, pe o perioadă de 60 de zile, în cadrul Primăriei orașului Hațeg, sub supravegherea Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Hunedoara.
În baza art. 404 alin. 2 din Codul de procedură penală a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 alin. 1, 4 și 5 din Codul penal referitoare la consecințele nerespectării măsurilor de supraveghere și a neexecutării obligațiilor impuse de instanță ori stabilite de lege și la săvârșirea de noi infracțiuni.
A privat pe inculpat de exercițiul drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. d, j din Codul penal, pe o perioadă de 2 ani, în condițiile art. 65 alin. 1 și 3 Cod penal;
2. B. P., fiul lui I. și A., născut la data de 22.11.1992 în loc. Hațeg, județul Hunedoara, cu domiciliul în loc. Hațeg, .. 1, ., județul Hunedoara, posesor al C.I. . nr._, C.N.P._, arestat preventiv, aflat în Centrul de Reținere și Arest Preventiv al județului Hunedoara, cetățenie română, necăsătorit, studii primare, fără ocupație, cu antecedente penale, la:
- 8 (opt) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev. și ped. art. 228 alin. 1, art. 229 alin. 1 lit. „d” Cod penal, cu aplicarea art. 374 alin. 4 și art. 396 alin. 10 Cod procedură penală.
În temeiul art. 67 alin. 1 Cod penal, a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a și b Cod penal pe perioada de 1 an.
În temeiul art. 65 alin. 1 Cod penal a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a și b Cod penal.
În temeiul art. 45 alin. 5 Cod penal a stabilit ca pedeapsa accesorie să se execută până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.
În baza art. 73 Cod penal raportat la art. 399 alin.9 Cod proc. pen., a dedus din pedeapsa aplicată durata arestării preventive, începând cu data de 09 iunie 2015 și până la 30 iunie 2015.
În baza art. 399 alin. 1 Cod proc. pen. a menținut starea de arest a inculpatului.
În baza art. 26 Cod proc. pen., a disjuns latura civilă a cauzei urmând a se forma un nou dosar, cu termen de judecată la data de 29 septembrie 2015, având ca parte civilă S.C. HIDROCONSTRUCȚIA S.A. – S. Râul M. R., cu sediul în loc. D., ., parter, județ Hunedoara, și inculpați O. A.-NICUȘOR și B. P..
În baza art. 275 Cod proc. pen., a obligat inculpații la câte 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care câte 300 lei reprezentând onorariu asistență juridică din oficiu pe fază de urmărire penală, asigurată de avocat Huzoni A. C., va fi suportată anticipat din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru a pronunța această sentință a reținut J. Hațeg că prin rechizitoriul întocmit de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă J. Hațeg, în dosarul de urmărire penală nr. 865/P/2014, verificat sub aspectul legalității și temeiniciei de către prim procurorul aceleiași unități de P. și înregistrat la J. Hațeg, împreună cu dosarul de urmărire penală, sub nr._ din data de 17.02.2015, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest la domiciliu, a inculpatului O. A. NICUȘOR, și a inculpaților, arestați preventiv în lipsă și dați în urmărire națională,B. P. și M. A. R., pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, faptă prev. și ped. de art. 228 alin. 1; art. 229 alin. 1 lit. „d” Cod penal.
În partea expozitivă a rechizitoriului, s-a reținut, în fapt, că: în vara anului 2014 inculpații O. A. Nicușor, B. P. și M. A. R. locuiau în condiții precare într-un imobil dezafectat, cu mai multe apartamente, situat pe . Hațeg - aparținând Primăriei orașului.
În data de 31.08.2014, întrucât nu aveau surse de venit, la propunerea lui B. P., au hotărât toți trei să se deplaseze la sediul A.R.A. al S.C. Hidroconstrucția S.A, pentru a sustrage fier vechi și cupru, pe care să-l valorifice la centrele de colectare.
Astfel, la data sus-menționată, pe timp de zi, cei trei inculpați s-au deplasat la sediul A.R.A. din orașul Hațeg aparținând S.C. Hidroconstrucția S.A. - S. Râul M. R., au escaladat gardul din plăci de beton și au pătruns în curtea societății, unde inculpatul M. A. R. a verificat poziția agentului de securitate care asigura paza societății, pentru a se asigura că nu sunt văzuți.
Ajunși în incinta societății, cei trei inculpați au pătruns pe un geam într-o anexă a halei industriale situată spre Râul Galbena, iar apoi au forțat sistemul de închidere al ușii de acces către holul halei, ajungând în interior. Aici, inculpații O. A. Nicușor și B. P. au demontat cu ajutorul unor chei fixe și a unui patent un număr de șapte poli magnetici din cupru de pe un generator EKG, pe care toți trei i-au luat de pe generator și i-au transportat pe rând în exteriorul halei, iar apoi i-au aruncat peste gard în zona de câmp. Împreună, cei trei inculpați au dus polii magnetici sustrași în vegetația din apropierea Râului Galbena, unde în cursul acelei zile au demontat părțile din metal, iar cuprul rezultat, precum și fierul vechi, le-au valorificat la centrul de colectare care funcționa în acea perioadă pe raza orașului Hațeg, în apropiere de fostul abator.
Cu ocazia efectuării cercetării la fața locului de către organele de poliție, au fost prelevate un număr de șase urme papilare, patru fiind identificate pe sticla geamului de la ușa anexei halei, iar două pe generatorul EKG aflat în interiorul halei, de pe care au fost sustrași polii magnetici. Acestea au fost ridicate și supuse verificării în baza de date AFIS, constatându-se că o parte din ele prezintă elemente dactiloscopice coincidente cu impresiunile papilare existente pe fișa dactiloscopică a inculpaților O. A. Nicușor și M. A. R..
Se mai arată că potrivit concluziilor raportului de constatare criminalistică nr._ din 05.12.2014, două din urmele papilare ridicate de la fața locului aparțin inculpatului O. A. Nicușor, respectiv: o urmă papilară a fost creată de impresiunea degetului mijlociu de la mâna dreaptă a acestui inculpat și o altă urmă a fost creată de zona hipotenară de la mâna dreaptă a acestuia.
De asemenea, potrivit concluziilor raportului de constatare criminalistică nr._ din 05.12.2014, una din urmele papilare ridicate de la fața locului aparțin inculpatului M. A. R., fiind creată de impresiunea degetului arătător de la mâna dreaptă a acestui inculpat.
Inculpații O. A. Nicușor, B. P. și M. A. R. au fost surprinși și de camerele de supraveghere montate la depozitul ARA, putându-se observa cum la data sus-menționată, aceștia escaladează gardul din plăci de beton și pătrund în incinta halei, după ce anterior inculpatul M. A. R. s-a deplasat pe o alee pentru a vedea poziția agentului de securitate. De asemenea, se observă cum după un timp aceștia ies din hală având asupra lor bunurile furate, pe care le transportă pe rând în locul pe unde au escaladat gardul și le aruncă în exterior.
Prin adresa nr. 3061/16.09.2014, partea civilă S.C. Hidroconstrucția S.A. - S. Râul M. J. a comunicat că prin sustragerea polilor magnetici de pe generatorul Woard L., societatea a suferit un prejudiciu în cuantum de 59.272 lei, sumă cu care se constituie parte civilă în cauză.
Cu toate că S.C. Hidroconstrucția S.A. - S. Râul M. J. a reclamat sustragerea a unui număr de 19 poli magnetici de pe generatorul tip EKG - agregat industrial G. Ward L., din probele de la dosar rezultă că doar șapte din cei 19 poli magnetici au fost luați de către inculpații O. A. Nicușor, B. P. și M. A. R., diferența polilor magnetici lipsă fiind posibil sustrași cu ocazia altor furturi care au avut loc la această societate.
În drept, s-a arătat prin rechizitoriu că: fapta inculpaților O. A. NICUȘOR, B. P. și M. A. R. - care în data de 31.08.2014, pe timp de zi, au pătruns prin escaladarea gardului din plăci de beton în incinta sediul A.R.A. din orașul Hațeg aparținând S.C. Hidroconstrucția S.A. - S. Râul M. R., apoi pe geam într-o anexă a halei industriale, după care au forțat sistemul de închidere al ușii de acces către holul halei, ajungând în interior, de unde au demontat cu ajutorul unor chei fixe și a unui patent un număr de șapte poli magnetici din cupru de pe un generator EKG - agregat industrial G. Ward L., pe care i-au sustras și i-au transportat pe rând peste gard în zona de câmp, unde au demontat părțile din metal și au valorificat cuprul și fierul rezultat la centrele de colectare, banii obținuți împărțindu-i și folosindu-i în interes personal, constituie infracțiunea de furt calificat, faptă prev. și ped. de art. 228 alin.1; art. 229 alin. 1 lit. „d” din Codul Penal.
Faptele inculpaților au fost dovedite cu următoarele mijloace de probă: proces-verbal de constatare - întocmit cu ocazia efectuării cercetării la fața locului; planșe fotografice; proces-verbal de reconstituire; C.D. –ul cu imaginile surprinse de camerele de supraveghere montate la depozitul ARA; rapoarte de constatare tehnico-științifice nr._ și _ din 05.12.2014; declarații de martori; declarațiile inculpaților; fișele de cazier judiciar ale inculpaților.
Prin ordonanțele din data de 28.01.2015 (f.17,18,19 - dosar urmărire penală nr. 865/P/2014), s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de cei trei inculpați iar prin referatul din data de 29.01.2015 P. de pe lângă J. Hațeg a înaintat instanței referatul cu propunere de arestare preventivă pentru o perioadă de cel mult 30 zile a inculpatului O. A.-Nicușor și arestarea preventivă în lipsă, pe o perioadă de cel mut 30 zile, a inculpaților B. P. și M. A.-R..
Prin încheierea penală nr. 3 din 29.01.2015 pronunțată de Judecătorul de drepturi și libertăți în dosarul nr._, a fost admisă propunerea de arestare preventivă și au fost emise mandatele de arestare preventivă nr. 1/UP/29.01.2015 și nr. 2/UP/29.01.2015 prin care a fost luată măsura arestului preventiv în lipsă față de inculpații B. P. și M. A.-R., pentru o perioadă de 30 zile începând cu data punerii n executare a acestor mandate, iar față de inculpatul O. A.-Nicușor s-a luat măsura arestului la domiciliu pentru o perioadă de 30 zile.
În soluționarea propunerii de arestare preventivă au fost analizate condițiile necesare pentru luarea acestei măsuri. Astfel s-a reținut că au fost îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru luarea măsurii arestării preventive fată de inculpații B. P. și M. A.-R., care s-au sustras urmăririi penale, ambii inculpați părăsind țara după comiterea faptei, pe baza gravității faptei, a modului si a circumstanțelor de comitere a acesteia, a anturajului și a mediului din care aceștia provin, a antecedentelor penale și a altor împrejurări privitoare la persoana lor, astfel încât s-a constatat că privarea lor de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.
Cu privire la inculpatul O. A.-Nicușor, s-a apreciat că aceste condiții nu sunt îndeplinite, inculpatul recunoscând săvârșirea faptei, s-a întors din Anglia la solicitarea organelor de politie, nesustrăgându-se urmăririi penale. De asemenea, s-a avut în vedere și faptul că acesta are un copil minor în întreținere, în vârstă de 6(șase) luni, iar concubina sa mai are în întreținere 6 copii minori rezultați din altă relație, de faptul că inculpatul dorește să se reangajeze pentru a-și întreține familia.
După sesizarea instanței prin rechizitoriu, s-a procedat din oficiu, în temeiul art. 348 Cod proc. pen. raportat la art. 207 alin. 6 Cod proc. pen., la verificarea legalități și temeiniciei măsurii preventive a arestului la domiciliu luată față de inculpatul O. A.-Nicușor și s-a dispus, prin încheierea din data de 17.04.2015, ora 1235 (f. 37-38- dosar fond), menținerea măsurii.
Ulterior, la termenele de judecată din data de 14.05.2015 (f. 78-79), s-a făcut o nouă verificare a legalității și temeiniciei măsurii preventive și s-a dispus menținerea acestei măsuri.
La data de 24.06.2015 a fost prezentat instanței inculpatul B. P. în vederea confirmării măsurii arestării preventive și executarea mandatului de arestare preventivă nr. 1/UP/29.01.2015 emis de J. Hațeg, în baza art. 231 alin. 7 fiind confirmată această măsură, constatându-se că durata arestării preventive a inculpatului B. P. a început să curgă de la data de 09.06.2015, când a fost arestat în Marea Britanie, în baza mandatului european de arestare nr. 2/06.03.2015, urmând a expira la data de 08.07.2015.
La data de 25.06.2015 instanța a constatat încetată de drept, prin efectul legii (Decizia nr. 361/07.05.2015 a Curții Constituționale) măsura arestului de la domiciliu luată prin Încheierea penală nr. 3 din 29.01.2015 pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Hațeg, împotriva inculpatului O. A.-Nicușor.
În cursul cercetării judecătorești au fost audiați inculpații B. P. și O. A.-P., declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosar (f. 129, 130).
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de judecată din data de 30 iunie 2015, instanța acordând cuvântul tuturor participanților, aceștia având astfel posibilitatea, neîngrădită de a-și prezenta poziția față de toate aspectele cauzei, asupra cărora instanța are atribuția legală de a delibera, în conformitate cu prevederile art. 392-394, art. 396 și art. 400 Cod de procedură penală.
Din actele și lucrările dosarului, J. Hațeg a reținut următoarele:
În data de 31.08.2014, întrucât nu aveau surse de venit, inculpații O. A. Nicușor, B. P. și M. A. R., la propunerea inculpatului B. P., s-au deplasat la sediul A.R.A. aparținând S.C. Hidroconstrucția S.A, pentru a sustrage fier vechi și cupru, pe care să-l valorifice la centrele de colectare.
Ajunși în incinta societății, cei trei inculpați au pătruns pe un geam într-o anexă a halei industriale situată spre Râul Galbena, iar apoi au forțat sistemul de închidere al ușii de acces către holul halei, ajungând în interior. Aici, inculpații O. A. Nicușor și B. P. au demontat cu ajutorul unor chei fixe și a unui patent un număr de șapte poli magnetici din cupru de pe un generator EKG, pe care toți trei i-au luat de pe generator și i-au transportat pe rând în exteriorul halei, iar apoi i-au aruncat peste gard în zona de câmp. Împreună, cei trei inculpați au dus polii magnetici sustrași în vegetația din apropierea Râului Galbena, unde în cursul acelei zile au demontat părțile din metal, iar cuprul rezultat, precum și fierul vechi, le-au valorificat la centrul de colectare care funcționa în acea perioadă pe raza orașului Hațeg, în apropiere de fostul abator.
În cadrul cercetării judecătorești au fost audiați inculpații O. A. Nicușor și B. P. iar pentru o mai bună înfăptuire a justiției, la termenul de judecată din data de 30 iunie 2015, în baza art. 46 Cod procedură penală, instanța a disjuns cauza penală cu privire la inculpatul M. A. R., formându-se un nou dosar.
Având în vedere că judecarea cauzei s-a făcut după procedura simplificată a recunoașterii de vinovăție, prevăzută de art. 374 alin. 4 și art. 396 Cod procedură penală, instanța a reținut starea de fapt expusă mai sus pe baza mijloacelor de probă administrate în cursul urmăririi penale.
Inculpații O. A.-Nicușor (f. 89-90 – dosar urmărire penală, f. 130 – dosar instanță) și B. P. (f. 129-dosar instanță) au recunoscut și regretat săvârșirea faptei.
În drept, a apreciat judecătorul fondului că faptele inculpaților O. A. NICUȘOR și B. P. care în data de 31.08.2014, pe timp de zi, au pătruns prin escaladarea gardului din plăci de beton în incinta sediul A.R.A. din or. Hațeg aparținând S.C. Hidroconstrucția S.A. - S. Râul M. R., apoi pe geam într-o anexă a halei industriale, după care au forțat sistemul de închidere al ușii de acces către holul halei, ajungând în interior, de unde au demontat cu ajutorul unor chei fixe și a unui patent un număr de șapte poli magnetici din cupru de pe un generator EKG - agregat industrial G. Ward L., pe care i-au sustras și i-au transportat pe rând peste gard în zona de câmp, unde au demontat părțile din metal și au valorificat cuprul și fierul rezultat la centrele de colectare, banii obținuți împărțindu-i și folosindu-i în interes personal, constituie infracțiunea de furt calificat, faptă prev. și ped. de art. 228 alin.1; art. 229 alin. 1 lit. „d” din Codul Penal.
Față de aceste considerente, instanța îi va condamna pe inculpați.
La aplicarea pedepselor, instanța a ținut cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei prev. de art. 74 Cod penal, respectiv împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoare ocrotită; natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorilor; conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
În plus, în ceea ce-l privește pentru inculpatul B. P., având în vedere că a fost inițiatorul furtului, instanța a hotărât să-i aplice o pedeapsă cu privare de libertate.
Față de aceste considerente, reținând vinovăția inculpaților în contextul stării de fapt sus-menționate, J. Hațeg i-a condamnat pe inculpați conform celor arătate la începutul expunerii noastre.
Împotriva acestei sentințe a exercitat calea de atac a apelului inculpatul B. P. criticând sentința primei instanțe pentru considerente de netemeinicie.
În motivarea apelului său a arătat inculpatul că pedeapsa aplicată de prima instanță este prea mare raportat la circumstanțele sale personale. Susține inculpatul că a recunoscut și regretat comiterea faptei, că nu va mai săvârși astfel de infracțiuni pe viitor și că dorește să-i fie aplicată o pedeapsă neprivativă de libertate.
Verificând hotărârea atacată, pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei, prin prisma criticilor formulate și în baza propriei aprecieri, C. de A. A. I. constată că apelul declarat de inculpat este nefondat pentru considerentele ce urmează.
Încă dintr-un început reținem noi că din ansamblul materialului probatoriu administrat în cauză rezultă că starea de fapt expusă de către prima instanță este corectă, fiind dovedită săvârșirea de către inculpatul B. P. a infracțiunii pentru care s-a dispus trimiterea sa în judecată, respectiv pentru infracțiunea de furt calificat prevăzută de art. 228 alin. 1-229 alin. 1 lit. d din Codul penal .
Astfel, fapta inculpatului B. P. care, împreună cu încă doi inculpați, în data de 31.08.2014, pe timp de zi, a pătruns prin escaladarea gardului din plăci de beton în incinta sediul A.R.A. din or. Hațeg aparținând S.C. Hidroconstrucția S.A. - S. Râul M. R., apoi pe geam într-o anexă a halei industriale, după care a forțat sistemul de închidere al ușii de acces către holul halei, ajungând în interior, de unde a demontat cu ajutorul unor chei fixe și a unui patent un număr de șapte poli magnetici din cupru de pe un generator EKG - agregat industrial G. Ward L., pe care i-a sustras și i-a transportat pe rând peste gard în zona de câmp, unde a demontat părțile din metal și a valorificat cuprul și fierul rezultat la centrele de colectare, banii obținuți împărțindu-i cu ceilalți inculpați și folosindu-i în interes personal întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev. de art. 228 alin. 1 -229 alin. 1 lit. d din Codul penal.
Prima instanță, J. Hațeg, a realizat o analiză exhaustivă a probatoriului administrat în cauză, atât în faza de urmărire penală cât și de judecată.
În plus, inculpatul B. P. a înțeles să uzeze în faza primei instanțe de procedura de judecată în cazul recunoașterii învinuirii.
Reținând vinovăția inculpatului, judecătorul fondului l-a condamnat pe acesta pentru infracțiunea săvârșită la o pedeapsă minimă, de 8 luni închisoare, pedeapsa stabilită la minimul special, redus cu o treime ca urmare a aplicării dispozițiilor art. 396 alin. 10 din Codul de procedură penală, al pedepsei prevăzute de lege pentru infracțiunea dedusă judecății.
Apelul exercitat în cauză de inculpat prin care se critică cuantumul pedepsei stabilită de prima instanță și modalitatea de executare a acestei este nefondat și urmează a fi respins.
Inculpatul B. P. a fost trimis în judecată și ulterior condamnat de J. Hațeg pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 228 alin. 1-229 alin. 1 lit. d din Codul de procedură penală .
Infracțiunea pentru care inculpatul a fost trimis în judecată este sancționată de legiuitor cu pedeapsa închisorii de la unu la 5 ani.
În ceea ce privește stabilirea pedepsei principale pentru infracțiunea săvârșită și raportat la limitele de pedeapsă prevăzute de Codul penal, C. de A. A. I. apreciază, la modul general că, pentru ca politica penală, privită sub aspectul acțiunii de combatere a criminalității, să-și atingă obiectivul-reducerea treptată a fenomenului infracțional-este necesar ca fiecare pedeapsă concretă să-și îndeplinească, prin constrângerea pe care o implică, funcțiile de intimidare și reeducare, căci numai astfel scopul pedepsei, prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, va putea fi atins.
Dar orice pedeapsă își poate îndeplini în mod eficient aceste funcții influențând conduita celui condamnat doar dacă este adecvată, adaptată cazului concret. Aceasta înseamnă că, la stabilirea genului, cuantumului și modului său de executare, trebuie să se țină seama de un ansamblu de date, împrejurări și situații specifice, care, în cazul supus judecății, caracterizează conținutul concret al infracțiunii, condițiile în care fapta a fost săvârșită și persoana făptuitorului. Pe de altă parte o pedeapsă este aptă a-și îndeplini funcțiile și realiza scopul numai dacă, atât în faza judecății, cât și în faza executării este perfect individualizată.
Individualizarea pedepsei, instituție al cărei fundament juridic se află în dispozițiile Capitolului V din Titlul III al Părții generale a Codului penal – principiul individualizării fiind un principiu fundamental al dreptului penal- apare astfel ca fiind unul dintre instrumentele de realizare a politicii penale.
Individualizarea pedepsei trebuie să dea expresie, practic-în alegerea sancțiunii și în determinarea concretă a sancțiunii alese-tuturor orientărilor politicii penale. Pedeapsa concretă, rezultat al operației de individualizare, trebuie să fie o expresie echilibrată a constrângerii și reeducării; trebuie să fie umană, adică să nu fie excesivă față de necesitățile reeducării și să nu înjosească demnitatea celui condamnat, ceea ce nu exclude fermitatea și intransigența; trebuie să fie stabilită în limitele legii și cu respectarea strictă a cerințelor prevăzute de lege.
Legiuitorul român în cuprinsul art. 74 din Codul penal a reglementat criteriile generale de individualizare a pedepsei. Astfel stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii:
a) împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite;
b) starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită;
c) natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii;
d) motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit;
e) natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului;
f) conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal;
g) nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
Raportat la criteriile de individualizare, la considerentele mai sus expuse și la limitele de pedeapsă( 1-5 ani), C. de A. A. I. apreciază că stabilirea unei pedepse de 8 luni închisoare pentru infracțiunea săvârșită, pedeapsă identică cu minimul special, redus cu o treime, este în măsură a asigura prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni pe viitor.
Două observații se impun a fi făcute în acest moment.
Prima vizează faptul că prima instanță, J. Hațeg, nu a observat faptul că inculpatul este recidivist. Acesta a săvârșit infracțiunea dedusă judecății(la data de 31.08.2014) în stare de recidivă postexecutorie raportat la condamnarea de 2 ani și 6 luni închisoare ce i-a fost aplicată prin sentința penală nr. 80 din data de 29.05.2012 a Judecătoriei Hațeg, definitivă prin decizia penală nr. 131/28.08.2012 a Curții de A. A. I.. A fost arestat la data de 21.02.2012 și liberat condiționat la data de 12.07.2013 cu un rest rămas de executat de 404 zile. Concluzia care se desprinde este aceea că la data săvârșirii infracțiunii deduse judecății inculpatul se afla în stare de recidivă postexecutorie prev. de art. 41 alin. 1 din Codul penal. Prima instanță nu a observat acest aspect deși fișa de antecedente penale ale inculpatului se afla atașată la dosarul de urmărire penală și deși în cuprinsul rechizitoriului se făcea mențiune despre antecedentele penale ale inculpatului.
A doua precizare derivă din prima. Dacă ar fi observat starea de recidivă postexecutorie în care se afla inculpatul, prima instanță, la stabilirea limitelor minimă și maximă între care putea aplica pedeapsa ar fi trebuit să pornească de la dispozițiile art. 79 alin. 3 din Codul penal și ar fi trebuit să reducă întâi limitele de pedeapsă(ca urmare a reținerii cauzei de reducere prev. de art. 396 alin. 10 din Codul de procedură penală) după care să le majoreze(ca urmare a reținerii cauzei de agravare prev. de art. 43 alin. 5 din Codul penal). Procedând astfel instanța ar fi trebuit să ajungă mai întâi la un minim de 8 luni închisoare(ca urmare a reducerii cu o treime a minimului de 1 an prevăzut de lege) după care, dând relevanță dispozițiilor art. 43 alin. 5 din Codul penal, să ajungă la un minim de 1 an închisoare(ca urmare a majorării cu jumătate a minimului de 8 luni închisoare). Rezultă că pedeapsa minimă pe care instanța o putea aplica inculpatului era de 1 an închisoare și nu de 8 luni, cum nelegal a procedat.
Cu toate acestea la acest moment această nelegalitate nu mai poate fi corectată. Inculpatul este singurul care a apelat sentința Judecătoriei Hațeg și, dând relevanță principiului neagravării situației în propria cale de atac, principiu enunțat de legiuitor în cuprinsul art. 418 din Codul de procedură penală, nu putem să majorăm pedeapsa stabilită de prima instanță.
În ceea ce privește aplicarea pedepselor complementare și accesorii, deși prima instanță nu a oferit absolut nicio motivare pentru aplicarea lor, aprecierea noastră este că ele sunt legal și temeinic stabilite.
Pedepsele complementare și accesorii sunt menite să completeze represiunea instituită prin pedeapsa principală. Pedepsele complementare sunt prevăzute de lege și aplicate de instanța judecătorească numai pe lângă o pedeapsă principală. Ca sancțiune penală și pedepsele complementare îndeplinesc alături de pedepsele principale funcții de constrângere, de reeducare și de exemplaritate. Prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni ca scop al pedepsei se realizează și prin aplicarea pedepselor complementare.
După obiectul asupra căruia poartă constrângerea ce o instituie, pedepsele complementare sunt privative de drepturi și sunt de trei feluri: interzicerea exercitării unor drepturi, degradarea militară și publicarea hotărârii definitive de condamnare.
Interzicerea unor drepturi este pedeapsa complementară ce constă în interzicerea pe o perioadă de timp( de la unu la 5 ani) a exercițiului unor drepturi ale condamnatului. Interzicerea unor drepturi se pronunță de instanța de judecată, pe lângă pedeapsa principală a închisorii, dacă sunt îndeplinite condițiile ce privesc durata pedepsei pronunțate, aprecierea necesității aplicării acesteia de instanță și prevederea ei în legea penală.
Potrivit art. 66 din Codul penal, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării unor drepturi constă în interzicerea pe o perioadă cuprinsă între unu și cinci ani a unuia sau a mai multor drepturi din cele prevăzute de lege la literele a-o.
Pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi se aplică de instanța de judecată pe lângă pedeapsa închisorii sau amenzii și dacă instanța constată că, față de natura și gravitatea infracțiunii, împrejurările cauzei și persoana infractorului, această pedeapsă este necesară(art. 67 alin. 1 din Codul penal). Aplicarea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi este obligatorie ori de câte ori este prevăzută de lege(art. 67 alin. 2 din Codul penal).
Revenind acum la cauza de față constatăm noi că natura și gravitatea infracțiunii, împrejurările cauzei și persoana infractorului fac necesară aplicarea pedepsei complementare și accesorii.
Pentru a concluziona, instanța de apel, dând relevanță dispozițiilor art. 421 pct. 1 lit. b din Codul de procedură penală va respinge ca nefundat apelul declarat de inculpat.
Motivat de culpa procesuală a inculpatului, cheltuielile judiciare avansate de stat în apel, în sumă de 450 lei, vor fi suportate de inculpat, în baza art. 275 alin. 2 din Codul de procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul B. P. împotriva sentinței penale nr. 76 din data de 30.06.2015, pronunțată de J. Hațeg în dosarul nr._ .
În baza art. 424 alin. 2 din Codul de procedură penală, face aplicarea art. 404 alin. 4 lit. b din Codul de procedură penală și a art. 72 alin. 1 din Codul penal și scade din durata pedepsei închisorii pronunțate durata reținerii și arestării preventive, începând cu data de 09.06.2015 și până la data de 28.08.2015.
În baza art. 275 alin. 2 din Codul de procedură penală, obligă inculpatul apelant la plata sumei de 450 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat în apel.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul apelant, în sumă de 260 lei, va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 28.08.2015.
Președinte, Judecător,
S. I. M. G. L. O.
Grefier,
F. D.
Red/tehnored. G.L.O.
2ex/08.10.2015
Jud. de fond O.M.S
← Conducere fără permis. Art.335 NCP. Decizia nr. 507/2015.... | Spălare de bani. Legea 656/2002 art. 23. Decizia nr. 723/2015.... → |
---|