Furtul. Art.208 C.p.. Decizia nr. 671/2013. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 671/2013 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 17-06-2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA PENALA SI PENTRU CAUZE CU MINORI
Dosar nr._
DECIZIA PENALĂ Nr. 671/2013
Ședința publică de la 17 Iunie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE E. B.
Judecător A. B.
Judecător A. P.
Grefier L. A.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia reprezentat de
Procuror I. N..
Pe rol soluționarea recursului declarat de inculpatul B. C. împotriva sentinței penale nr. 195/26.04.2013 pronunțată de J. A. I. în dosar penal nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul B. C., aflat în stare de detenție în Penitenciarul Aiud, asistat de apărătorul desemnat din oficiu, d-l av. Tomșiț T., lipsă fiind intimata parte vătămată.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Inculpatul recurent depune la dosarul cauzei un memoriu în care a detaliat motivele de recurs.
La întrebarea instanței cu privire la faptul dacă dorește să dea declarație în cauză, inculpatul – recurent arată că nu dorește să uzeze de dreptul de a da declarații precizând că își menține declarațiile date anterior în cauză.
La întrebarea instanței inculpatul, apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpat și reprezentantul Ministerului Public arată că nu au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpat solicită instanței admiterea recursului declarat de inculpat, casarea sentinței penale atacate și rejudecând schimbarea modalității de executare a pedepsei, respectiv aplicarea unei pedepse cu suspendarea condiționată. Solicită a se avea în vedere faptul că inculpatul a recunoscut fapta, partea vătămată nu s-a constituit parte civilă dar și situația socială a inculpatului.
Reprezentantul Parchetului solicită instanței respingerea recursului declarat de inculpat ca nefondat. Arată că instanța de fond a avut în vedere la individualizarea pedepsei aplicate starea de recidivă și persistența infracțională a inculpatului.
Inculpatul B. C., având ultimul cuvânt, arată că solicită admiterea recursului. Are 3 copii în întreținere, este singurul întreținător de familie. Solicită acordarea unei noi șanse. Îi pare rău și regretă.
CURTEA DE APEL,
Deliberând asupra recursului penal de față,
Constată că prin sentința penală nr.195/26.04.2013 pronunțată de J. A. I. în dosar penal nr._ s-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice formulată în cauză.
În baza art.208 alin.1 Cod penal, rap.la art.209 alin.1 lit. a, i și g Cod penal, cu aplicarea art.37 alin.1 lit.a) Cod penal, în condițiile art.320 ind.1 Cod de pr. pen.,a fost condamnat inculpatul B. C., fiul A. și R., născut la data de 12.11.1988 în Târnăveni, jud. M., domiciliat în A. I., ..110, ., CNP:_, cetățean român, studii 4 clase, cu antecedente penale, încarcerat în PNT Aiud, la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat săvârșită în dauna părții vătămate ., prin reprezentant S. L., din A. I., . nr.26, ., jud. A..
În temeiul art.83 alin.1 din Codul penal,s-a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr.41/2012 a Judecătoriei A.-I., rămasă definitivă prin dec.pen.nr.530/12.04.2012 a Curții de Apel A. I., pedeapsă care se cumulează cu pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată prin prezenta sentință, inculpatul B. C. având de executat în final pedeapsa de 4 ani închisoare, în regim de detenție.
În temeiul articolului 71 alin.1 și 2 din Codul penal,s-a interzis acestui inculpat drepturile prevăzute de articolul 64 lit.a) teza aII-a și lit.b) din Codul penal pe durata executării pedepsei.
În baza art.350 Cod de procedură penală,s-a menținut ca fiind temeinică și legală starea de arest preventiv a inculpatului și în baza art.88 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive de la data de 04.02.2013 la zi, precum și perioada reținerii și arestării preventive din data de 12.08.2011 și până la data de 08.09.2011 (conform sentinței penale nr.41/2012 a Judecătoriei Alba Iulia).
În baza art.208 alin.1 Cod penal, raportat la art.209 alin.1 lit. a),g) și i) Cod penal, în condițiile art.320 ind.1 Cod de pr.pen, a fost condamnat inculpatul V. A., fiul lui S. și L., născut la data de 08.03.1990 în mun. A. I., jud.A., domiciliat în A. I., ., jud. A., CNP:_, cetățean român, necăsătorit, fără studii, fără antecedente penale, la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, săvârșită în dauna părții vătămate ., prin reprezentant S. L., din A. I., . nr.26, ., jud. A..
În baza art.81 și art.82 din Codul penal,s-a suspendat condiționat executarea pedepsei pe durata termenului de încercare de 4 ani.
În baza art.359 Cod de procedură penală, s-a atras atenția inculpatului V. A., asupra dispozițiilor art. 83 din Codul penal privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
În baza art.71 din Codul penal,s-a interzis acestui inculpat drepturile prevăzute de art. 64 lit.a teza a II-a și lit.b din Codul penal pe durata executării pedepsei, însă interzicerea drepturilor anterior menționate se suspendă pe perioada suspendării condiționate a executării pedepsei.
În temeiul art.208 alin.1 Cod penal, coroborat cu art.209 alin.1 lit.a, g, i, cu aplicarea art.99 urm. Cod penal, raportat la art.3201 Cod de pr.penală, a condamnat inculpatul C. F. N., fiul lui P. și R., născut la data de 05.12.1995 în A. I., jud. A., dom. în A. I., ., nr.nr.3, jud. A., cetățean român, fără antecedente penale, studii generale, elev, CNP:_, la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în dauna părții vătămate ., prin reprezentant S. L..
În conformitate cu art.81 din Codul penal,s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata termenului de încercare de 2 ani stabilit în condițiile art.110 Cod penal și în temeiul art.359 Cod de procedură penală,s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor articolului 83 din Codul penal privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
În baza art. 71 din Codul penal, cu respectarea Deciziilor nr.51/2007 și 74/2007 ale Înaltei Curți de Casație și Justiție,s-a interzice inculpatului minor C. F. N. drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, art.64.lit.b din Codul penal, pe durata executării pedepsei, însă interzicerea drepturilor anterior menționate se suspendă pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei conform art. 71 alin. 5 Cod penal.
Sub aspectul laturii civile, în baza art. 14, 346 Cod procedură penală, rap la art. 1357 Noul Cod Civil, art.1372 Noul cod civil și art.1382 Noul Cod Civil, s-a luat act de faptul că partea vătămată . nu s-a constituit parte civilă, prejudiciul fiind recuperat prin predarea bunurilor către partea vătămată, iar prejudiciul pretins nerecuperat în suma de 25 lei reprezentând contravaloarea cuielor sustrase, nu a fost dovedit.
În baza art.191 alin.1, 2 din Codul de procedură penală, rap.la art.189 Cod de pr. penală,a fost obligat fiecare dintre inculpații B. C., V. A., C. F. N. la plata sumei de 900 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel instanța de fond a reținut din analiza întreg materialul probator administrat în cauză, respectiv: plângerea (fl10) și declarațiile reprezentantului legal al părții vătămate (fl.21-23), procese-verbale de efectuare a cercetărilor la fața locului (fl.11,12) și planșele foto anexate (fl.15-17), declarațiile martorului C. N. T. (fl.41,42), procesele –verbale de efectuare a reconstituirii (fl.38) și CD-ul cu video filmarea acestei activități (fl.40 ), dovezile de ridicare și predare a bunurilor recuperate (fl.51-54), declarațiile inculpaților V. A. (fl.30-33), C. F. (fl.34-37) și B. C. (fl.24-29) prin care aceștia recunosc comiterea faptelor, instanța următoarea situație de fapt:
În data de 30.01.2013, în jurul orelor 18:00, inculpatul B. C. împreună cu inculpații C. F. N. și V. A., au pătruns în incinta societății . din mun. A. I., prin escaladarea gardului împrejmuitor, cu intenția de a sustrage materiale feroase.
Acolo, inculpatul B. C. a luat hotărârea infracțională de a pătrunde și în sediul societății pentru a-și însuși bunuri de valoare, propunându-le celorlalți doi inculpați să-l însoțească.
Cei doi inculpați au fost de acord cu propunerea inculpatului B. C., iar pentru punerea în aplicare a acestei rezoluții infracționale, inculpatul B. C. a forțat ușa de la intrare. Astfel, toți au intrat într-un birou, de unde au sustras mai multe bunuri și anume, un lap-top marca HP Compaq, o unitate centrală și un monitor marca LG, mai multe chei de strâns șuruburi de pe un scaun, apoi dintr-o altă încăpere au sustras o lanternă de culoare galben cu negru, o autofiletantă marca Hyundai, 2 clești, o foarfece de tuns iarba de culoare neagră, un patent cu mâner albastru, un șpaclu, 2 ciocane, două cabluri pentru calculator, o cheie franceză, 8 chei fixe de diferite mărimi, de pe un cuier au luat un geamantan în care au pus monitorul și unitatea centrală, o husă neagră, în care au pus laptopul și un sac de rafie cu ajutorul căruia au transportat uneltele sustrase.
Inculpatul B. C. și-a însușit monitorul și uneltele, inculpatului C. F. i-a revenit unitatea centrală, iar inculpatului V. A. a luat laptopul, fiecare depozitând bunurile în locuințele lor.
Ulterior, bunurile au fost predate de inculpați organelor de poliție, fiind restituite reprezentantului unității prejudiciate.
Valoarea totală a prejudiciului este de 1500 lei, acesta fiind recuperat parțial, administratorul părții vătămate . A. I. precizând că nu se constituie parte civilă pentru prejudiciul nerecuperat, respectiv 25 de lei.
În drept: faptele inculpaților descrise mai sus întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev. de art.208 alin.1 corob. Cu art.209 alin.1 lit. a, g, i Cod penal, cu reținerea art.99 și următoarele pentru inculpatul C. și a art.37 alin.1 lit.acod penal pentru inculpatul B. C..
Instanța de fond a respins cererea de schimbare a încadrării juridice formulată în cauză, deoarece nu s-a făcut dovada că inculpații majori cunoșteau că inculpatul C. F. N. era minor la data comiterii faptelor.
La stabilirea cuantumului pedepsei aplicate fiecărui inculpat, instanța de fond a avut în vedere, modul de operare, conduita anterioară a acestora (inculpatul B. este recidivist, inculpatul V. și C. nefiind cunoscuți cu antecedente penale și toți inculpații au recunoscut comiterea faptei până la citirea actului de sesizare, fiind incidente dispozițiile art.320 ind.1 Cod de proc.penală, limitele de pedeapsă prev. de lege, reducându-se cu o treime ).
De asemenea, în privința inculpatului C. F. N., a ținut cont de dispozițiile art.109 Cod penal, potrivit cărora, în cazul minorilor, limitele pedepselor se reduc la jumătate, iar în urma reducerii, minimul pedepselor nu va putea depăși 5 ani.
În temeiul art.83 alin.1 din Codul penal, va revoca suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr.41/2012 a Judecătoriei A.-I., rămasă definitivă prin dec.pen.nr.530/12.04.2012 a Curții de Apel A. I., pedeapsă care se cumulează cu pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată prin prezenta sentință, inculpatul B. C. având de executat în final pedeapsa de 4 ani închisoare, în regim de detenție.
Instanța de fond a mai constatat că inculpatul B. C. a fost judecat în stare de arest preventiv,astfel că analizând oportunitatea menținerii măsurii, raportat la faptele săvârșite și la persoana inculpatului,a apreciat că lăsarea în libertate a acestuia prezintă pericol concret pentru ordinea publică, câtă vreme condamnările anterioare aplicare, potrivit fișei de cazier judiciar, nu l-au determinat să adopte un comportament pro-social acesta continuând să săvârșească fapte de natură penală.
Totodată, instanța de fond a constatat că faptele reținute în sarcina inculpatului denotă perseverență infracțională și caracter agravat-prin comiterea pe timpul nopții și împreună cu alte persoane-constituind un pericol concret pentru ordinea publică astfel încât menținerea acestuia în detenție reprezintă o măsură proporțională cu scopul legitim urmărit.
În consecință, existența cazului de arestare preventivă prevăzut de art. 148 lit.f Cod procedură penală fiind pe deplin probat, instanța de fond a respins cererea inculpatului de revocare a măsurii preventive a arestării,soluție care este în acord cu jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului,conform căreia hotărârea provizorie de condamnare justifică privarea de libertate în scopul garantării executării pedepsei aplicate potrivit art. 5 paragr. 1 din CEDO (cauza Tommasi c. Franța).
Sub aspectul laturii civile, în baza art. 14, 346 Cod procedură penală, rap la art.1357 Noul Cod Civil, art.1372 Noul Cod Civil și art.1382 Noul Cod Civil, s-a luat act de faptul că partea vătămată . nu s-a constituit parte civilă, prejudiciul fiind recuperat prin predarea bunurilor către partea vătămată, iar prejudiciul pretins nerecuperat în suma de 25 lei reprezentând contravaloarea cuielor sustrase, nu a fost dovedit.
Împotriva sentinței pronunțate de instanța de fond a formulat recurs inculpatul B. C. solicitând admiterea recursului, casarea sentinței penale atacate și rejudecând schimbarea modalității de executare a pedepsei, respectiv aplicarea unei pedepse cu suspendarea condiționată.
În motivarea recursului solicită a se avea în vedere faptul că inculpatul a recunoscut fapta,că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă dar și situația socială a inculpatului.
Examinând recursul declarat, în raport de motivele arătate, actele și lucrările existente la dosar, se constată că recursul de față este nefondat,pentru considerente ce vor fi expuse în continuare.
Potrivit mijloacelor de probă existente la dosar, se constată că instanța de fond a stabilit o situație de fapt certă și fără echivoc privind activitatea desfășurară de către cei trei inculpați,care în data de 30.01.2013, în jurul orelor 18:00, au pătruns în incinta societății . din mun. A. I., prin escaladarea gardului împrejmuitor, de unde au sustras mai multe bunuri.
În drept fapta inculpatului recurent a fost legal încadrată ca întrunind elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev. de art. art.208 alin.1 Cod penal, rap.la art.209 alin.1 lit. a, i și g Cod penal, cu aplicarea art.37 alin.1 lit.a) Cod penal.
Referitor la critica invocată de către recurentul inculpat B. C. vizând schimbarea modalității de executare a pedepsei, în raport de datele sale personale favorabile, întrucât sunt temeiuri că scopul pedepsei poate fi atins și prin modalitatea de executare prevăzută de art. 81 C. pen. sau 861 C. pen., se constată că este neîntemeiată.
Curtea constată că în raport de antecedentele penale ale inculpatului care a fost condamnat la o pedeapsă de 2 ani închisoare prin sentința penală nr.41/2012 a Judecătoriei A.-I. cu suspendarea executării pedepsei și constatând că prezenta infracțiune a fost săvârșită în cursul termenului de încercare, în cauză nu sunt întrunite cerințele art. 81 și 86/1 Cod pen.
Astfel potrivit art. 81 Cod pen. pedeapsa aplicată poate fi suspendată dacă este închisoarea de cel mult 3 ani,infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni, în afară de cazul în care condamnarea intră în vreunul din cazurile prev. de art. 38 Cod pen și se apreciază că scopul pedepsei poate fi atins fără privare de libertate. Întrunirea acestor cerințe este cumulativă astfel că neîndeplinirea uneia din condițiile enunțate împiedică aplicarea beneficiului suspendării. Pentru aceleași considerente nu sunt aplicabile nici disp. art. 86/1 Cod.pen.
În consecință, făcându-se o individualizare corectă, cu respectarea și interpretarea justă a dispozițiilor înscrise la art. 72 C. pen., nu sunt temeiuri că scopul pedepsei poate fi atins prin reducerea pedepselor sau schimbarea modalității de executare, întrucât s-au nesocoti dispozițiile prevăzute la art. 52 C. pen., astfel că și acest motiv de recurs se va înlătura.
Recursul inculpatului a fost respins în temeiul art. 38515 pct.1 lit. b) C. proc. pen. iar în baza art. 192 alin. 2 din Codul de procedură penală, va obliga recurentul să achite statului suma de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul B. C. împotriva sentinței penale nr. 195/26.04.2013 pronunțată de J. A. I. în dosar penal nr._ .
Deduce din pedeapsa aplicată de prima instanță perioada reținerii și arestării preventive din prezenta cauză, respectiv 04.02._13 și perioada reținerii și arestării preventive în cauza care a făcut obiectul sentinței penale nr. 41/2012 a Judecătoriei Alba Iulia, respectiv 12.08._11.
În baza art. 192 alin. 2 din Codul de procedură penală, obligă recurentul să achite statului suma de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate în recurs.
Suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică din 17.06.2013.
Președinte, Judecător, Judecător,
E. B. A. B.- CO A. P.- CO
semnează președintele de complet semnează președintele de complet
E. B. E. B.
Grefier,
L. A.- CO
semnează prim grefier
E. G.
Red. E.B.
Tehnored. L.A.
2 ex/5.08.2013
J.F. I. C. S. P.
| ← Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr.... | Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 847/2013. Curtea de... → |
|---|
