Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 760/2013. Curtea de Apel ALBA IULIA
Comentarii |
|
Decizia nr. 760/2013 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 13-08-2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA PENALA SI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIE PENALĂ Nr. 760/2013
Ședința publică de la 13 August 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. I. P.
Judecător M. E. C.
Judecător L. C.
Grefier V. C. V.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia a fost reprezentat de
Procuror -A. P.
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de inculpatul D. C. D. împotriva sentinței penale nr. 3456/30.05.2013 pronunțată de Judecătoria S. în dosarul penal nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul recurent D. C. D. aflat în stare de arest preventiv și asistat de avocat oficiu, D. V..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care a învederat faptul că s-a depus la dosar adresa nr._ din 01.08.213 emisă Judecătoria S. la care se află atașate hotărârile nr. 155/14 martie 2013 și 62/2010.
Întrebat fiind, inculpatul recurent a învederat instanței că își menține recursul formulat.
Instanța, constatând că inculpatul nu a dat declarație în fața instanței de fond și raportat la disp. art. 385/14 alin.1/1 C.pr.penală ascultarea acestuia este obligatorie, a întrebat inculpatul dacă dorește să dea declarație în condițiile art. 70 C.pr.penală.
Inculpatul D. C. D. având cuvântul a învederat faptul că nu dorește să facă precizări suplimentare, iar în motivarea recursului a solicitat reducerea pedepsei.
Instanța, constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat, a acordat cuvântul în dezbateri.
Avocata inculpatului având cuvântul a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și procedând la rejudecarea cauzei în principal a se pronunța o hotărâre de achitare în temeiul art. 10 lit.c C.pr.penală întrucât inculpatul nu a recunoscut comiterea faptei și nu există probe certe de vinovăție, astfel că hotărârea este nelegală, nu se întemeiază pe probe directe și nu s-a ținut cont de prezumția de nevinovăție. Nu s-a făcut –dovada că inculpatul ar fi fost cel care a spart geamul magazinului și că ar fi sustras telefonul.
A solicitat a se avea în vedere depozițiile martorilor angajați ai magazinului referitoare la pauza de prânz în sensul că la acel moment foarte multe persoane doresc să intre în magazin. Inculpatul a recunoscut în declarația sa că este posibil ca amprenta sa să fie pe geam.
În subsidiar, raportat la valoarea modică a prejudiciului a solicitat reducerea pedepsei sub minimul special.
Reprezentanta parchetului având cuvântul a solicitat respingerea recursului ca fiind nefondat și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii atacate. A precizat că inculpatul a contestat cuantumul pedepsei însă aceasta este bine individualizată fiind orientată spre minim, iar pedeapsa ce urmează a fi executată este rezultatul unei revocări.
În ce privește solicitarea de achitare în temeiul art. 10 lit.c C.pr.penală, aceasta nu poate fi primită deoarece în speță există suficiente probe de vinovăție, declarația inculpatului dată în faza de urmărire penală nu se coroborează cu nicio probă administrată în cauză. Cercetarea la fața locului a început anterior orei menționate de inculpat că s-ar fi dus la magazin, moment la care ar fi atins un ciob de sticlă, mai ales că în zonă existau camere de supraveghere care confirmă prezența inculpatului.
Inculpatul D. C. D. având ultimul cuvânt a învederat faptul că nu se vede pe nicio cameră că ar fi intrat în magazin.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față;
Examinând actele și lucrările aflate la dosarul cauzei, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 346 din 30.05. 2013 pronunțată de Judecătoria S. în dorul nr._ s-a dispus în baza art. 208- art.209 alin. 1 lit.g și i Cp condamnă inculpatul D. C. D., CNP_, fiul lui C. și V. E., născut la data de 22.06.1992, în municipiul Mediaș, județul S., domiciliat în ., județul M., f.f.l. în Cisnădie, ., județul S., cetățean român, studii 4 clase, fără ocupație, cu antecedente penale, la pedeapsa de 3 ani închisoare.
În baza art. 71 alin. 2 Cpen. s-au interzis inculpatului drepturile civile prevăzute de art. 64 lit. a teza a-II-a și b Cpen.
S-a constatat că infracțiunea dedusă judecății este concurentă cu infracțiunea pentru care inculpatului i-a fost aplicată pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare prin sentința penală nr. 155/14.03.2013 a Judecătoriei S., rămasă definitivă prin decizia penală nr. 506/09.05.2013 a Curții de Apel A.-I..
S-a descontopit pedeapsa rezultantă aplicată prin sentința penală nr. 155/14.03.2013 a Judecătoriei S., rămasă definitivă prin decizia penală nr. 506/09.05.2013 a Curții de Apel A.-I. și s-a repus în individualitatea lor elementele componente:
-2 ani și 6 luni închisoare aplicată pentru infracțiunea prev. de art.208-209 alin.1 lit.a,g, și i Cp cu aplicarea art. 41 alin.2 Cp, și
-1an și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr.62/2010 a Judecătoriei S..
S-a constatat că prin sentința penală nr. 155/14.03.2013 a Judecătoriei S. a fost revocată suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 62/2010 a Judecătoriei S..
În baza art.36 alin.1 rap la art.33 lit. a cu aplicarea art. 34 lit. b Cpen. s-au contopit pedepsele de 2 ani și 6 luni închisoare cu cea de 3 ani închisoare și s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.
În baza art.83 alin.1 ultima teză Cp s-a dispus ca inculpatul să execute această pedeapsă de 3 ani închisoare alături de pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare, inculpatul urmând să execute pedeapsa rezultantă de 4 ani și 6 luni închisoare.
În baza art.350 alin.1 Cpp s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului.
În baza art.88 Cp s-a dedus din durata pedepsei timpul reținerii și arestării preventive începând cu 26.01.2013 la zi.
În baza art.14, art.346 alin.1 C.proc.pen., art. 1357,1385 Noul cod civil s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă ., cu sediul în S., ., județul S., și a obligat pe inculpat la plata sumei de 700 lei reprezentând despăgubiri civile.
În baza art.191 alin.1 Cpp. inculpatul D. C. D. a fost obligat la plata sumei de 600 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat.
În baza art.189 alin.2 Cpp suma reprezentând onorariu avocat din oficiu în faza de urmărire penală, va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești către Baroul S..
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele:
În noaptea de 25/26.01.2013, inculpatul D. C. D., împreună cu martorul M. M. I. au consumat băuturi alcoolice la domiciliul de pe . din orașul Cisnădie. După miezul nopții, martorul M. M. I. a plecat de la domiciliul inculpatului spre domiciliul său însoțit de inculpat. La intersecția străzilor Țesătorilor cu Cindrelu, inculpatul s-a despărțit de martor continuându-și deplasarea pe . Măgurii, iar martorul spre .> În continuare, în aceeași noapte (26.01.2013), în jurul orelor 0l,30, inculpatul, ajungând pe . magazinul partener Orange, aparținând părți vătămate . și profitând de faptul că în zonă nu treceau alte persoane ce îl puteau surprinde, a spart cu ajutorul unui bolovan, mai întâi prima foaie a geamului, apoi cu ajutorul același bolovan a spart și pe cea de a doua foaie a geamului. Prin spărtura făcută, inculpatul a pătruns în magazin, de unde a sustras 12 telefoane mobile de diferite mărci și suma de 145 lei.
În jurul orelor 01,30-02,00 noaptea, martorul L. M., deplasându-se pe . ajuns în dreptul imobilului nr. 5, a observat că geamul ușii termopan de acces în magazinul partener Orange este spart, nefiind nimeni înăuntru, fapt ce 1-a determinat să apeleze la serviciul de urgență 112 pentru a anunța evenimentul.
S-a reținut din declarația inculpatului din faza de urmărire penală (f.100, 102, 103 dos u.p.), dar și din declarația martorei N. A. (f.100) că inculpatul D. C. D. fusese cu câteva zile înainte, în timpul prânzului, la magaziul părții civile, încercând să intre în magazin, însă era închis. S-a apropiat de geamul ușii, și s-a uitat înăuntru direct spre vitrina cu telefoane. Martora a surprins acestea, aflându-se în interiorul magazinului.
Având în vedere ansamblul material probator administrat în cauză, declarațiile contradictorii ale inculpatului nu au fost reținute ca fiind conforme cu realitatea, aflându-se în contradicție cu celelalte mijloace de probă. Susținerile inculpatului nu au putut fi probate. Starea de fapt prezentată rezultă din coroborarea plângerii penale, a declarațiilor părții vătămate, a procesului verbal de cercetare la fața locului, a raportul de constatare tehnico-științifică, a planșei fotografice privind interpretarea celor două urme papilare, proces-verbal de ridicare a CD-ului cuprinzând aspecte înregistrate de camera de supraveghere a magazinului "Danser" de pe . Cisnădie, a declarațiile martorilor, precum și cu declarațiile inculpatului D. C. D.. Din concluziile raportului de expertiză psihiatrică a reieșit că, deși inculpatul prezintă retard mintal ușor, acesta nu i-a influențat discernămîntul, acesta acționând în deplinătatea facultăților mintale.
Nu s-a putut reține apărarea inculpatului precum că nu a săvârșit fapta, și că urma papilară a fost creată atunci când s-a uitat pe geam din exterior în magazin, întrucât urmele prelevate și suspuse expertizării au fost luate de pe partea interioară a gemului spart, și nu de pe partea exterioară, cum a susținut apărarea. S. de Criminalistică a întocmit o planșă fotografică privind interpretarea celor două urme papilare relevate și ridicate cu ocazia investigării tehnico-științifice a locului faptei, în completarea constatării tehnico-științifice dactiloscopice nr._ C din data de 28.01.2013. Pe unul din cioburile din dreptul orificiului din prima foaie a geamului spart din exterior este aplicat un poster orange, de pe suprafața interioară au fost relevate și ridicate două urme papilare (a se vedea foto nr. 10-12 din planșa fotografică de la filele 43-44 dosar și foto nr. 5-10 din planșa fotografică privind interpretarea celor două urme papilare de la filele 72-74 dosar)
În urma examinării fragmentelor de urme papilare din banca de date a sistemului A.F.I.S., s-a stabilit că cele două fragmente de urme papilare ridicate cu ocazia cercetării la fața locului (de pe unul din cioburile din prima foaie a geamului spat din exterior, de pe suprafața interioară), aparțin inculpatului D. C. D.. Conform concluziilor din raportul de constatare tehnico-științifică dactiloscopica nr._ C din data de 28.01.2013 întocmit de Inspectoratului de Poliție al Județului S. - S. de Criminalistică, a rezultat, că urmele papilare digitale prezentate în fotogramele nr. 1 si nr. 2 de la fila 63 a raportului de constatare tehnico-stiintifică dactiloscopica, au fost create de relieful papilar al degetele arătător (foto nr. 1 de la fila 63) și mijlociu (foto nr. 2 de la fila 63) de la mâna dreaptă a inculpatului D. C. D..
Potrivit acestei interpretări, urmele papilare prezente pe unul din cioburile din dreptul orificiului din prima foaie a geamului spart, din exterior, pe care a fost aplicat un poster, urmele ridicate de pe suprafața interioară au fost create de persoana inculpatului în dinamica procesului de efracție a geamului (a se vedea foto nr. 10-12 din planșa fotografică de la filele 43-44 dosar și foto nr. 5-10 din planșa fotografică privind interpretarea celor două urme papilare de la filele 72-74 dosar), și nu din atingerea geamului de către inculpat pe exterior cu câteva zile înainte.
Fiind audiat pe parcursul urmăririi penale, în condiții procedurale, fiind asistat de un apărător ales, inculpatul D. C. D. a avut o atitudine nesinceră și oscilantă cu privire la recunoașterea faptei reținută în sarcina sa, astfel inițial în declarațiile date la momentul audierii sale de către organele de cercetare penală și de către judecător (cu ocazia propunerii arestării preventive, a se vedea declarația din dosarul penal nr._ al Judecătoriei S.), inculpatul a recunoscut că în noaptea incidentului a trecut de mai multe ori prin fața magazinului ce se susține că a fost spart, dar numai în jurul orei 03, că până la acea oră a stat împreună cu prietenul său martorul M. M. I. și că nu ar fi observat să fie magazinul spart în momentul în care trecea prin dreptul acestuia. Ulterior, a arătat că după ce s-a despărțit de martorul Măgădaru inculpatul a declarat că a plecat la prietena sa, însă nu a indicat numele acesteia. A declarat apoi, într-o altă declarație (f.101 dos u.p.) că după ce s-a despărțit de martor a trecut prin fața magazinului și a observat geamul de la ușa de acces era spart și a băgat capul să se uite pentru a vedea ce se întâmplă, în această acțiune fiind posibil să fi pus mâna pe geamul spart, plecând ulterior fără să ia nimic.
Declarațiile oscilante ale inculpatului sunt contrazise atât de către martorul M. M. I., cu care inculpatul afirmă că și-a petrecut noaptea infirmă susținerile inculpatului (arătând că s-a despărțit de acesta în jurul orelor 24,00, la intersecția străzilor Țesătorilor cu Cindrelu și nu în jurul orelor 03,00), cît și de martorul L. M., care a arătat că în jurul orelor 01,30 a găsit geamul spart și a chemat poliția, dar și de faptul că unul dintre cioburile provenite de la geamul spart au fost găsite de pe suprafața interioară a primei foi de geam (unde era aplicat un poster orange) urmele papilare ale inculpatului, de faptul că cercetarea la fața locului s-a desfășurat de către organele de poliție în intervalul orar 0l,45 – 05,10 (interval în care inculpatul susține în una din declarații, că deși a trecut de 3-4 ori nu a observat nici ca magazinul să fi fost spart și nici organele de poliție să desfășoare activități specifice în incinta acestuia) de faptul că inculpatul, după ce a luat la cunoștință de împrejurarea că cele două urme papilare ridicate de pe unul din cioburile provenite de la geamul spart au fost găsite pe suprafața interioară a primei foi de geam îi aparțin, a făcut afirmații noi, cum că în dimineața datei de 26.01.2013, fără a putea preciza ora ar fi trecut prin fața magazinului și a observat că este spart a intrat cu capul pe orificiul creat și că posibil atunci ar fi creat urmele papilare (în loc să apeleze la serviciul de urgență 112 pentru a anunța evenimentul).
S-a constat că din dosarul de urmărire penală rezultă probe certe că acesta a comis actul de sustragere, așa cum a fost menționat mai sus și descris.
În drept, fapta inculpatului D. C. D., care, în noaptea de 25/26.01.2013, în jurul orelor 01,30, prin efracție, respectiv prin spargerea cu un bolovan a geamului termopan de la ușa de acces în magazinul partener Orange, a pătruns prin orificiul creat în interiorul magazinul aparținând părții vătămate ., de unde a sustras un număr de 12 telefoane mobile de diferite mărci și suma de 145 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, în forma prevăzută și pedepsită de art. 208 alin. 1- art. 209 alin. 1 lit.g, i din Codul penal.
La individualizarea judiciară a pedepsei aplicate inculpatului, s-a avut în vedere criteriile generale prevăzute de art.72 C.pen., și anume: dispozițiile părții generale a codului penal, limitele de pedeapsă fixate în partea specială, gradul de pericol social al faptei săvârșite, persoana infractorului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
S-a reținut că pedeapsa pentru infracțiunea de furt calificat este închisoarea de la 3 la 15 ani, iar fapta prezintă un grad mare de pericol social, fiind comisă, în timpul nopții, prin efracție, prejudiciul cauzat în dauna părților vătămate fiind destul de mare și nerecuperat. Inculpatul nu a recunoscut săvârșirea infracțiunii, având aceeași atitudine și cu ocazia audierii lui în timpul urmăririi, precum și în fața instanței.
La individualizarea pedepsei inculpatului D. C. D., s-a avut în vedere faptul că acesta este major in prezent, insa a comis o mulțime de alte furturi in perioada minorității, pentru o parte fiind deja și condamnat definitiv. Din referatul de evaluare reiese că inculpatul este născut in Cisnădie, județul S., nu are ocupație, este în abandon școlar, este necăsătorit, este cunoscut cu antecedente penale, fiind cercetat, trimis in judecata si condamnat in alte dosare pentru furturi calificate, comise in timpul minorității.
Ținând cont de cele expuse mai sus instanța a apreciat că prin aplicarea unei pedepse de 3 ani închisoare pentru infracțiunea de furt calificat se realizează scopul educativ și preventiv al pedepsei prevăzut de art.52 C.pen.
Din analiza fișei de cazier a inculpatului și din verificările efectuate la Biroul de executări penale din cadrul Judecătoriei S., a rezultat că acesta a suferit și alte condamnări (f.37). Astfel, s-a constatat căinfracțiunea dedusă judecății este concurentă cu infracțiunea pentru care inculpatului i-a fost aplicată pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare prin sentința penală nr. 155/14.03.2013 a Judecătoriei S., rămasă definitivă prin decizia penală nr. 506/09.05.2013 a Curții de Apel A.-I..
A descontopit pedeapsa rezultantă aplicată prin sentința penală nr. 155/14.03.2013 a Judecătoriei S., rămasă definitivă prin decizia penală nr. 506/09.05.2013 a Curții de Apel A.-I. și repune în individualitatea lor elementele componente:
- 2 ani și 6 luni închisoare aplicată pentru infracțiunea prev. de art.208-209 alin.1 lit.a,g, și i Cp cu aplicarea art. 41 alin.2 Cp, și
- 1an și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr.62/2010 a Judecătoriei S..
S-a constatat că prin sentința penală nr. 155/14.03.2013 a Judecătoriei S. a fost revocată suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 62/2010 a Judecătoriei S..
În baza art.36 alin.1 rap la art.33 lit. a cu aplicarea art. 34 lit. b Cpen. s-au contopit pedepsele de 2 ani și 6 luni închisoare cu cea de 3 ani închisoare și s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.
În baza art.83 alin.1 ultima teză Cp s-a dispus ca inculpatul să execute această pedeapsă de 3 ani închisoare alături de pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare.
Inculpatul urmând să execute pedeapsa rezultantă de 4 ani și 6 luni închisoare.
S-a făcut aplicarea art.71 si 64 a teza II și b Cp.
În ceea ce privește pedeapsa accesorie, deși art. 71 al.2 Cp impune interzicerea automată a drepturilor prevăzute în art. 64 lit. a și c, în cazul condamnării inculpatului la pedeapsa închisorii, în momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la terminarea executării pedepsei, până la grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei, instanța a avut în vedere Decizia nr.74/05.11.2007 pronunțată de Înalta Curte de casație și Justiție în recurs în interesul legii, precum și prevederile art.3 din Protocolul 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului dezvoltată pe marginea acestui articol (de exemplu, cauza Hirst contra Marii Britanii), reținând că o instituire a unei interdicții pentru inculpat de a vota în cadrul alegerilor parlamentare ar constitui o măsură disproporționată, față de natura infracțiunii săvârșite de inculpat și de persoana inculpatului. Potrivit Curții Europene a Drepturilor Omului, „deținuții continuă să se bucure de toate drepturile și libertățile fundamentale garantate de Convenție, cu excepția dreptului la libertate (…). Orice alt fel de restricție la alte drepturi trebuie să fie justificată”. Curtea acceptă că o societate democratică are posibilitatea de a lua măsuri pentru a se proteja împotriva activităților care urmăresc distrugerea drepturilor și libertăților enunțate de Convenție, o situație în care instituirea unor restricții în privința drepturilor electorale este apreciată ca justificată fiind aceea în care un individ a comis grave abuzuri în exercitarea funcțiilor publice, sau a avut un comportament prin care a pus în pericol starea de drept sau bazele democrației. Instanța apreciază că prin săvârșirea infracțiunii care face obiectul prezentei cauze, dar și prin datele personale, inculpatul nu a pus în pericol grav ordinea de drept și, cu atât mai puțin, bazele democrației.
Instanța apreciază că, întrucât inculpatul nu s-a folosit la săvârșirea prezentei infracțiuni de o funcție pe care o ocupa, de o profesie pe care o exercita sau de o activitate pe care o desfășura la momentul respectiv, interzicerea, ca pedeapsă accesorie, a dreptului prevăzut de art.64 alin.1 lit.c) Cod penal este lipsită de obiect.
De asemenea, instanța a reținut că fapta inculpatului care face obiectul prezentei cauze nu probează incapacitatea acestuia de a exercita în mod corespunzător drepturile părintești sau dreptul de a fi tutore sau curator, motiv pentru care nu va interzice inculpatului drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit.d) și e) Cod penal.
Sub aspectul modalității de executare, s-a apreciat că, raportat la tipul de comportament uman al inculpatului (ce reiese din referatul de evaluare), dar și de modul și mijloacele de săvârșire a faptei, urmările produse, pericolul social concret al faptei penale, atitudinea ante și postinfracțională a inculpatului, pedepsele anterioare nu și-au atins scopul reeducativ față de inculpat, ci că, dimpotrivă, comportamentul acestuia, relevat de împrejurările speței de față, creează convingerea că singura modalitate de executare potrivită, este în regim de detenție, chiar dacă are o vârstă tânără. De aceea, instanța a menținut starea de arest a inculpatului D. C. D..
În baza art.88 Cod penal s-a scăzut din durata pedepsei închisorii pronunțate timpul reținerii și a arestării preventive începând cu data de 26.01.2013 la zi.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei, instanța a constatat că partea vătămată .-a constituit parte civilă cu suma de 1.500 lei, reprezentând prejudiciul suferit ca urmare a săvârșirii faptelor de către inculpat, respectiv 145 lei suma sustrasă din casa de bani, 200 lei –geamul termopan spart, 1.000 lei telefoanele sustrase, 155 lei-telefonul de serviciu Nokia sustras.
Instanța a constatat, că prin fapta lui, inculpatul D. C. D. (care a săvârșit fapta) a cauzat părții vătămate un prejudiciu cert parțial, suma de 700 lei care consideră că este dovedită și o apreciază ca fiind rezonabilă, având în vedere faptul că este vorba despre suma sustrasă de 145 lei, valoarea distrugerii de 200 lei, contravaloarea produselor sustrase, 155 lei telefonul de serviciu, și suma de 200 lei reprezentând contravaloarea telefoanelor vechi sustrase. S-a avut în vedere că 1.000 lei solicitată pentru telefoanele vechi sustrase nu este o valoare reală, întrucât acele telefoane sunt vechi, majoritatea stricate, nefuncționale, nefiind înregistrate în contabilitate cu vreo valoare (a se vedea declarația martorei Nasu A., angajata părții civile), de aceea instanța apreciază că suma de 200 lei este suficientă pentru repararea pagubei suferite. De vreme ce în cauză au fost întrunite toate condițiile răspunderii civile delictuale (fapta ilicită a inculpatului cauzatoare de prejudicii, prejudiciul cert atât sub aspectul existenței sale cât și parțial a întinderii lui, raportul de cauzalitate dintre fapta ilicită a inculpatului și prejudiciul încercat de către partea vătămată și dovedit cu înscrisuri și vinovăția inculpatului sub forma intenției) instanța a admis în parte acțiunea civilă exercitată în cauză de către partea civilă și îl va obliga pe inculpat la plata sumei de 700 lei către partea civilă ..
În baza art. 191 alin. 1 Cpp. l-a obligat inculpatul la plata a 600 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat în cauză. Suma reprezentând onorariu avocat oficiu va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești către Baroul S. .
Împotriva hotărârii pronunțate de primă instanță a declarat recurs inculpatul D. C. D.
Recursul a fost declarat în termen și nu a fost motivat în scris.
În motivarea orală a recursului inculpatul a criticat sentința penală atacată, sub aspectul laturii penale, susținând că nu săvârșit fapta și a solicitat achitarea în temeiul art. 10 alin. 1, lit. c. C.pr. pen., iar în subsidiar a solicitat reducerea pedepsei aplicate.
Recursul inculpatului este nefondat din următoarele considerente:
Instanța de fond a administrat probele necesare elucidării laturii obiective și subiective a cauzei, reținând corect starea de fapt din care rezultă că în noaptea de 25/26.01.2013, în jurul orelor 01,30, inculpatul, prin efracție, a pătruns prin orificiul creat ca urmare a spargerii cu un bolovan a geamului termopan de la ușa de acces în magazinul partener Orange, aparținând părții vătămate .., de unde a sustras un număr de 12 telefoane mobile de diferite mărci și suma de 145 lei.
Din coroborarea declarației martorului M. M. I., care afirmă că s-a despărțit de inculpat în jurul orelor 24,00, cu declarația martorului L. M., care a menționat că a găsit geamul spart în jurul orelor 01,30, când a chemat poliția, cu procesul-verbal de cercetare la fața locului care precizează că cercetarea s-a făcut în intervalul orar 01,45-05,10, rezultă că fapta a fost săvârșită înaintea orei 01,30, împrejurări care contrazic variantele inculpatului care justifică existența urmelor papilare pe geamul magazinului.
Starea de fapt rezultă din coroborarea plângerii penale, a declarațiilor părții vătămate, a procesului verbal de cercetare la fața locului, a raportul de constatare tehnico-științifică, a planșei fotografice privind interpretarea celor două urme papilare, proces-verbal de ridicare a CD-ului cuprinzând aspecte înregistrate de camera de supraveghere a magazinului "Danser" de pe . Cisnădie, a declarațiile martorilor, precum și cu declarațiile inculpatului D. C. D.. Din concluziile raportului de expertiză psihiatrică a reieșit că, deși inculpatul prezintă retard mintal ușor, acesta nu i-a influențat discernământul, acesta a acționat în deplinătatea facultăților mintale.
S. de Criminalistică a întocmit o planșă fotografică privind interpretarea celor două urme papilare relevate și ridicate cu ocazia investigării tehnico-științifice a locului faptei, în completarea constatării tehnico-științifice dactiloscopice nr._ C din data de 28.01.2013. Pe unul din cioburile din dreptul orificiului din prima foaie a geamului spart din exterior este aplicat un poster orange, de pe suprafața interioară au fost relevate și ridicate două urme papilare (a se vedea foto nr. 10-12 din planșa fotografică de la filele 43-44 dosar și foto nr. 5-10 din planșa fotografică privind interpretarea celor două urme papilare de la filele 72-74 dosar).
În urma examinării fragmentelor de urme papilare din banca de date a sistemului A.F.I.S., s-a stabilit că cele două fragmente de urme papilare ridicate cu ocazia cercetării la fața locului (de pe unul din cioburile din prima foaie a geamului spat din exterior, de pe suprafața interioară), aparțin inculpatului D. C. D.. Conform concluziilor din raportul de constatare tehnico-științifică dactiloscopica nr._ C din data de 28.01.2013 întocmit de Inspectoratului de Poliție al Județului S. - S. de Criminalistică, a rezultat, că urmele papilare digitale prezentate în fotogramele nr. 1 si nr. 2 de la fila 63 a raportului de constatare tehnico-științifică dactiloscopica, au fost create de relieful papilar al degetele arătător (foto nr. 1 de la fila 63) și mijlociu (foto nr. 2 de la fila 63) de la mâna dreaptă a inculpatului D. C. D..
Potrivit acestei interpretări, urmele papilare prezente pe unul din cioburile din dreptul orificiului din prima foaie a geamului spart, din exterior, pe care a fost aplicat un poster, urmele ridicate de pe suprafața interioară au fost create de persoana inculpatului în dinamica procesului de efracție a geamului (a se vedea foto nr. 10-12 din planșa fotografică de la filele 43-44 dosar și foto nr. 5-10 din planșa fotografică privind interpretarea celor două urme papilare de la filele 72-74 dosar), și nu din atingerea geamului de către inculpat pe exterior cu câteva zile înainte.
Esențială în stabilirea modului de acțiune al inculpatului este concluzia că urmele ridicate de pe suprafața interioară a geamului au fost create de persoana inculpatului în dinamica procesului de efracție a geamului.
Raportat la cele de mai sus între ceea ce spune hotărârea prin conținutul ei și piesele aflate la dosarul cauzei nu există o contradicție evidentă de natură a justifica comiterea unei erori grave de fapt, care a avut drept consecință greșita condamnare a inculpatului.
Critica inculpatului privind greșita individualizare judiciară a pedepsei este neîntemeiată, ținând seama că anterior inculpatul a săvârșit mai multe furturi în timpul minorității, iar prezenta faptă este in concurs cu infracțiunea pentru care i s-a aplicat o pedeapsă de patru ani închisoare.
În cauză nu se impune reducerea pedepsei de trei ani închisoare, aceasta fiind stabilită la minimul special al pedepsei.
Având în vedere considerentele de mai sus, în temeiul art. 385 indice 15 alin.1 pct. 1 lit. b C. pr. pen., instanța va respinge ca nefondat recursul inculpatului D. C. D..
În temeiul art. 385 indice 16 alin. 2 C. pr. pen., raportat la articolul 381 alin. 1 C. pr. pen., instanța va computa și timpul arestării scurs după pronunțarea hotărârii atacate cu recurs.
În temeiul art. 192 alin. 2 C. pr. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs vor fi suportate de inculpatul recurent.
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul D. C. D. împotriva sentinței penale nr. 346/30.05.2013 pronunțată de Judecătoria S. în dosar penal nr._
În baza art. 88 cod penal, compută din pedeapsa aplicată durata reținerii și a arestării preventive începând cu_, la zi.
În baza art . 192 alin.2 C.pr.penală obligă pe inculpat să plătească statului suma de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 13 aug. 2013.
Președinte, Judecător, Judecător,
A. I. P. M. E. C. – CO L. C.
Cf. art. 312 alin.2 C.pr.penală
Semnează președintele completului
A. I. P.
Grefier,
V. C. V.
Red. LC
Tehnored. DH 2 ex/22.08.2013
j.f. BM L.
← Infracţiuni la normele de convieţuire socială. Legea 61/1991... | Tâlhărie. Art.211 C.p.. Decizia nr. 85/2013. Curtea de Apel... → |
---|