Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 158/2012. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 158/2012 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 18-09-2012 în dosarul nr. 158/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE PENALĂ Nr. 158/2012
Ședința publică de la 18 Septembrie 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. A. M.
Judecător S. T.
Judecător M. F. F.
Grefier V. C. V.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia a fost reprezentat de
Procuror - I. N.
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de inculpatul M. D. F. împotriva sentinței penale nr. 103/16 mai 2012 pronunțată de Judecătoria Mediaș.
La apelul nominal făcut în cauză s-a prezentat avocat G. M. cu delegație din oficiu pentru inculpatul recurent, lipsă fiind părțile.
Procedura de citare a fost îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care a învederat faptul că prezenta cauză este la al doilea termen de judecată la solicitarea inculpatului recurent pentru a-și angaja avocat însă nu a înțeles să se prezinte și nu s-a făcut dovada existenței delegației de apărător ales.
Partea civilă intimată M. N. a depus la dosar adresă prin care învederează faptul că nu se poate prezenta.
Instanța, constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat a acordat cuvântul în dezbateri.
Avocatul inculpatului având cuvântul a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și rejudecând a se aplica o pedeapsă orientată spre minimul prevăzut de lege cu suspendarea executării acesteia având în vedere că a recunoscut și regretat fapta comisă iar prejudiciul a fost recuperat în totalitate.
Reprezentantul parchetului a solicitat respingerea recursului ca fiind nefondat și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii atacate.
CURTEA DE APEL
Deliberând asupra recursului penal de față,
constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 103/16.05.2012 pronunțată de Judecătoria Mediaș în dosarul nr._ s-a dispus, în baza art. 208 alin.1, 209 alin.1 lit. a, g, i Cod penal, cu aplicarea art. 75 lit. c Cod penal, art. 78 Cod penal, condamnarea inculpatului M. D. F. – fiul lui D. și A., n. 5.08.1993 în Târnăveni, cetățean român, fără studii, fără ocupație, domiciliat în Mediaș . ., cu antecedente penale, CNP_5, la pedeapsa închisorii de 3 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
S-au aplicat inculpatului dispozițiile art. 71 Cod penal privind interzicerea unor drepturi prevăzute la art. 64 lit. a teza –II,b Cod penal.
În baza art. 208 alin.1, 209 alin.1 lit. a, g, i Cod penal, cu aplicarea art. 99 al.3 Cod penal, art. 109 Cod penal, art. 320 indice 1 Cod penal, a fost condamnată inculpata GUȚI M. D. – fiica lui N. și D., n. la 10.08.1994 în Mediaș județul S., cetățean român, studii 8 clase, fără ocupație, domiciliată în Târnava . județul S., fără forme legale în Mediaș . . penale, CNP_, la pedeapsa închisorii de 1 an pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
S-au aplicat inculpatei disp. art. 71 Cod penal și art. 64 lit. a teza –II, b Cod penal.
În baza art. 110 Cod penal a fost suspendată condiționat pedeapsa închisorii aplicate inculpatei pe o durată de 1 an și 6 luni.
S-au pus în vedere inculpatei prev. art. 83 Cod penal.
S-au aplicat dispozițiile art.71 al.5 Cod penal.
Au fost respinse pretențiile civile formulate în cauză de partea vătămată M. N., ca neîntemeiate.
Au fost obligați inculpații la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 600 lei.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut următoarele:
La data de 8 august 2011, partea vătămată M. N. a depus plângere penală, la Poliția Mediaș, reclamând faptul că în noaptea de 7/8.08.2011 persoane necunoscute au pătruns în locuința sa din Mediaș . etaj II . ușii iar din locuință i-au sustras suma de 1900 lei.
Cercetările efectuate în cauză, au stabilit, în mod cert, faptul că în noaptea de 7/8 august 2011 partea vătămată a fost prezent la Cazinoul Monaco situat în cartier Gura Câmpului din Mediaș . în acest timp, grupul format din cei doi inculpați și numiții O. I. O. și C. F., care se aflau în incinta cazinoului, au pornit spre locuința părții vătămate.
Inculpata Guți M. D. împreună cu martora P. A., cu câteva zile înainte de acest moment au fost invitate de către partea vătămată la locuința acesteia pentru o cafea. Fără motive bine întemeiate, partea vătămată a dat ambelor câte 100 lei, bani pe care i-a scos dintr-un dulap, respectiv din buzunarul unui costum. În acest fel inculpata a văzut că partea vătămată are o sumă mare de bani, informație pe care a transmis-o întregului grup.
Întregul grup, sus identificat, s-a deplasat la locuința părții vătămate, iar cei doi inculpați au urcat în apartament, ceilalți doi, rămânând să-i asigure paza.
Inculpatul M. D. F., cu umărul a forțat ușa de intrare în apartament și ambii inculpați au pătruns în imobil, iar inculpata Guți M. D. a sustras suma de 1900 lei din buzunarul interior a unei haine ținută în dulapul părții vătămate.
Din acești bani numiții O. și C. a primit suma 200 lei restul de 1700 de lei păstrându-i inculpații.
În acea noapte inculpații au cheltuit bani la Cazinoul Monaco din Mediaș, unde se afla și partea vătămată.
Inculpata Guți M. D. a fost cea care a achitat părții vătămate suma de 1700 lei, iar iniția partea vătămată nu s-a constituit parte civilă.
Înainte de citirea actului se sesizare de către instanță partea civilă a depus în sală, constituirea de parte civilă și solicită ca inculpații să-i achite contravaloarea unei uși noi în sumă de 400 lei.
Inculpata Guți M. D. - în conformitate cu prevederile art. 3201 Cod procedură penală, a recunoscut fapta și nu a contestat probele existente la dosar, iar cu privire la pretențiile civile ale părții vătămate și-a exprimat acordul de a înlocui ușa părții vătămate cu una identică de aceeași calitate.
Inculpatul M. D. F., deși a semnat personal citația pentru termenul de judecată a refuzat să se prezinte la judecată.
Instanța a constatat că probele administrat în cauză au evidențiat fără putință de tăgadă faptul că cei doi inculpați în noaptea de 7/8 .08.2011, prin efracție au pătruns în locuința părții vătămate de unde au sustras suma de 1900 lei, faptă ce constituie infracțiunea de furt calificat prev. și ped de art. 208 alin.1, 209 alin.1, lit. a,g, i Cod penal.
Pentru fapta săvârșită inculpata minoră Guți M. D. cu aplicarea art. 3201 Cod procedură penală, art. 99 al.3 Cod penal, art. 109 Cod penal a fost condamnată la pedeapsa închisorii de 1 an.
La stabilirea și dozarea pedepsei orientată spre minim pedepsei instanța a avut în vedere următoarele:starea de minoritate a inculpatei; solicitarea expresă a părții vătămate ca inculpata să nu fie condamnată, acesta considerându-se responsabil de împrejurarea că a arătat inculpatei suma de bani.
În temeiul art. 71 cod penal, art. 3 Protocolul 1 CEDO instanța a interzis inculpatei exercitarea drepturilor prevăzute la art. 64 litera a teza II, litera b, pe
durata executării pedepsei, respectiv dreptul a fi ales în autoritățile publice și dreptul a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat.
Instanța față de considerentul expuse a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins și fără privare de libertate și în temeiul art. 110 Cod penal a suspendat condiționat executarea pedepsei aplicate inculpatei pe o durată de 1 an și 6 luni.
Față de suspendarea executării pedepsei principale instanța a făcut aplicarea art. 71 al 5 cod penal, în sensul suspendării executării și a pedepsei accesorii aplicate inculpatului.
Prevederile art. 83 cod penal privind săvârșirea de către inculpată de noi infracțiuni intenționate pe durata termenului de încercare au fost puse acesteia în vedere.
Inculpatul M. D. F. pentru infracțiunea săvârșită, cu aplicarea art. 75 lit. c, 78 Cod penal a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 3 ani.
La stabilirea și la dozarea pedepsei orientată spre minim instanța a avut în vedere următoarele: disp. art.72 Cod penal; inaplicabilitatea prevederilor art. 3201 Cod procedură penală; circumstanța agravantă a atragerii unei inculpate minore la săvârșirea infracțiunii.
Față de acest inculpat, instanța a arătat că nu poate face aplicarea prev. art. 81,82 Cod penal, dat fiind comportamentul infracțional al inculpatului care în repetate rânduri a fost condamnat pentru săvârșirea de infracțiuni cu violență( tentativă omor, tâlhărie, furt calificat, furt), fiind eliberat la data de 5.08.2011 din Centru de Reeducare Buziaș.
Astfel, s-a concluzionat că nu există nici o certitudine că scopul pedepsei poate fi atins prin suspendarea executării pedepsei ci dimpotrivă, inculpatul a dat dovadă de o perseverență acerbă în săvârșirea de infracțiuni cu violență, fiind absolut necesară izolarea acestuia de societate.
În temeiul art. 71 cod penal, art. 3 Protocolul 1 CEDO instanța a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute la art. 64 litera a teza II, litera b, pe durata executării pedepsei, respectiv dreptul a fi ales în autoritățile publice și dreptul a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat.
Pretențiile avute de partea vătămată reprezentând plata contravalorii unei uși noi în sumă de 400 lei au fost respinse ca neîntemeiate, neexistând o dovadă a acestora, în condițiile în care ușa a fost reparată, inculpata a fost de acord cu înlocuirea acesteia, iar partea vătămată a solicitat clemență față de inculpata minoră.
În temeiul art. 191 Cod procedură penală, instanța a obligat pe inculpați la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă 600 lei.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs, în termenul legal, inculpatul M. D. F., fără a expune în scris motivele care au determinat promovarea căii de atac.
Prin apărătorul desemnat din oficiu, inculpatul a solicitat reindividualizarea pedepsei spre minimul prevăzut de lege, cu suspendarea condiționată a executării, având în vedere atitudinea sinceră adoptată pe parcursul procesului și faptul că prejudiciul a fost recuperat în întregime.
Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate, dar și din oficiu, în conformitate cu dispozițiile art. 385 ind. 6 al. 3 C.pr.pen., Curtea constată că recursul inculpatului M. D. F. este nefondat.
Prima instanță a interpretat just probele administrate în cauză, stabilind în mod corect starea de fapt dedusă judecății și dispozițiile legale aplicabile.
A rezultat că la data de 07.08.2011, între orele 23,00-24,00, inculpatul și minora Guți M. D. au pătruns prin efracție în locuința părții vătămate M. N., de unde au sustras suma de 1.900 lei, fapta fiind corect încadrată în prevederile art. 208 al. 1, 209 al. 1 lit. a, g și i C.pen. cu apl. art. 75 lit. c C.pen., întrunind elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat.
Deși inculpatul nu s-a prezentat în fața primei instanțe pentru a fi ascultat, iar în recurs a solicitat termen pentru a-și pregăti apărarea, fără ca ulterior să se mai prezinte, Curtea constată că în cursul urmăririi penale acesta nu a contestat starea de fapt descrisă mai sus, recunoscând și regretând fapta.
În ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepsei aplicate de prima instanță, Curtea reține că s-a dat eficiență, în mod corespunzător, criteriilor generale reglementate de art. 72 C.pen., inculpatului fiindu-i aplicată o pedeapsă cu închisoarea în cuantumul minim prevăzut de lege pentru infracțiunea săvârșită.
Raportat la gravitatea faptei, modalitatea concretă de comitere – prin forțarea ușii de acces și pătrunderea în locuința părții vătămate, împreună cu o inculpată minoră, având în vedere atitudinea inculpatului, care nu s-a prezentat în fața organelor judiciare, dar și antecedentele sale penale, fapta fiind comisă la 2 zile de la eliberarea sa din centrul de reeducare, Curtea apreciază că nu se justifică reținerea circumstanțelor atenuante judiciare în favoarea acestuia, dar nici acordarea beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei, existând un risc ridicat de reiterare a comportamentului infracțional.
Pentru toate considerentele expuse, constatând nefondate criticile aduse de inculpat sentinței atacate, în baza art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. b C.pr.pen. Curtea va respinge ca nefondat recursul inculpatului M. D. F., iar în baza art. 192 al. 2 C.pr.pen. va dispune obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de inculpatul M. D. F. împotriva sentinței penale nr. 103 din 16.05.2012 pronunțată de Judecătoria Mediaș.
Obligă pe numitul recurent la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat în recurs.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru recurentul inculpat în sumă de 200 lei, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi 18.09.2012.
Președinte, Judecător, Judecător,
M. A. M. S. T. M. F. F.
Grefier,
V. C. V.
Red. /tehnored. FM
2 ex/26.09.2012
j.f. M. B.
| ← Vătămarea corporală gravă. Art. 182. Decizia nr. 159/2012.... | Tâlhărie. Art.211 C.p.. Decizia nr. 1029/2012. Curtea de Apel... → |
|---|
