Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 802/2014. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 802/2014 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 21-10-2014
ROMANIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA PENALA ȘI PENTRU
CAUZE CU MINORI
DOSAR NR._
DECIZIA PENALĂ NR. 802/A/2014
Sedința publică din 21 octombrie 2014
Președinte: A. D. B. -judecător
A. P. -judecător
T. C. -grefier
Parchetul de pe lângă C. de A. A. I. reprezentat prin:
I. N. - procuror
Pe rol se află pronunțarea asupra apelului declarat de inculpatul F. A. împotriva sentinței penale nr. 1054/26 iunie 2014 pronunțată de J. A., în dosar nr._ .
Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea penală din 20.10.2014, care face parte integrantă din prezenta decizie.
C. DE A.
Asupra apelului penal de față
Prin sentința penală nr. 1054/26 iunie 2014 pronunțată de J. A., în dosar nr._ s-au dispus următoarele:
A fost condamnat inculpatul F. A., fiul lui A. și T., născut la data de 29.11.1955 în Ocna M., jud.A., cetățean român, studii:generale, fără loc de muncă, recidivist, domiciliat în Ocna M., Colonia peste M. nr.3, județ A., CNP_, la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt prev. de Art. 228 alin.1, cu aplicarea art.41 alin.1 C.pen și a art.5 Cod penal și la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de 229 alin.1 lit.d Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin.1 Cod penal și a art.5 Cod penal, totul cu aplicarea art.38 alin.1 Cpen.
În baza art.38 alin.1 Cod penal raportat la art.39 alin.1 lit.b C.pen. au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului de 1 an închisoare și 2 ani închisoare, urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa de 2 ani și 4 luni închisoare.
În temeiul art.83 Cod penal, cu aplicarea art. 15 din Legea nr.187/24.10.2012 pentru punerea în aplicare a Codului Penal a fost revocat beneficiul suspendării condiționate a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin sent. pen. nr. 1712/08.06.2011 a Judecătoriei A., definitivă la data de 30.06.2011 prin nerecurare și s-a dispus executarea în întregime a acestei pedepse pe lângă pedeapsa rezultantă aplicată prin prezenta sentință, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 4 ani și 4 luni închisoare.
În baza art.274 alin.1 Noul Cod proc.pen. inculpatul a fost obligat la plata sumei de 629 lei cu titlul cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă J. A. nr.275/P/2013 înregistrat la această instanță la data de 08.10.2013, sub dosar nr._, a fost trimis în judecată inculpatul F. A. pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art. 208 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.37 lit. a Cod penal și a infracțiunii prev. și ped. de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit. i Cod penal cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal.
În motivarea actului de sesizare al instanței, s-a reținut că inculpatul F. A. în data de 28.01.2013 a sustras din buzunarul hainei părții vătămate P. L., din incinta Serviciului de Impozite și Taxe, un telefon mobil, iar la data de 25.06.2013 a pătruns prin escaladarea gardului împrejmuitor în incinta . Ocna M. și dintr-o gheretă a sustras două lanterne și o stație de emise recepție aparținând . și un telefon mobil marca Nokia aparținând părții vătămate M. I..
În cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă: proces verbal de constatare a infracțiunii flagrante ( f. 8) – potrivit căruia a fost surprins învinuitul în incinta . având asupra sa bunurile sustrase, declarațiile martorului C. D. M. ( f.28) – angajatul Serviciului de Taxe și Impozite Ocna M. care a vizionat imaginile surprinse de camera de luat vederi și care l-a identificat pe învinuitul ca fiind cel care a sustras telefonul din buzunarul hainei colegului său, declarațiile martorului V. C. A. (f. 29)- angajat al . l-a surprins pe învinuit în timp ce încerca să fugă cu bunurile sustrase din ghereta din incinta societății, procese verbale de identificare și planșa foto (f. 30- 41), dovezi de predare primire ( f. 42-45) - potrivit cărora rezultă că toate bunurile sustrase au fost găsite la învinuit și au fost ridicate de la acesta și predate părților vătămate, declarațiile inculpatului F. A. ( f. 17- 27) - care a recunoscut săvârșirea faptelor cu mențiunea că nu își amintește dacă a luat și stația de emisie recepție.
Analizând materialul probator administrat în cauză pe parcursul urmăririi penale, instanța a reținut următoarea situație de fapt:
În data de 28.01.2013 în jurul orelor 10, inculpatul s-a deplasat la Serviciul de taxe și impozite din orașul Ocna M., în vederea achitării unei taxe judiciare de timbru. În timp ce aștepta în dreptul casieriei, inculpatul a constatat că ușa unui birou era deschisă și profitând de faptul că atât în birou cât și în incintă nu era nicio altă persoană a intrat în birou. În interiorul biroului, a observat o haină agățată într-un cuier, iar din buzunarele acesteia a sustras un telefon mobil marca Samsung GT 35-30 ce aparținea părții vătămate P. L..
După ce a sustras telefonul, inculpatul a părăsit în grabă sediul.
Întreaga acțiune de sustragere a telefonului a fost surprinsă de camerele de luat vederi.
La revenirea în birou, partea vătămată a constatat că telefonul mobil i-a dispărut, astfel că a sesizat organele de poliție împreună cu care au urmărit imaginile captate de camerele de luat vederi, astfel fiind identificat autorul faptei în persoana inculpatului.
Ulterior, telefonul mobil a fost găsit asupra inculpatului care a recunoscut săvârșirea faptei.
La data de 25.06.2013, în jurul orelor 17:00, după ce consumase băuturi alcoolice, inculpatul s-a deplasat în zona . M., unde știa că poate procura fier vechi.
În acest sens, a escaladat poarta nr.3 pătrunzând în incinta societății, a observat că în ghereta unde se află punctul de pază nu era nicio persoană motiv pentru care a pătruns în interior de unde a sustras două lanterne, o stație de emisie recepție Motorola cu încărcător și un telefon mobil marca Nokia pe care le-a introdus într-o sacoșă pe care a găsit-o pe masă.
După ce a sustras bunurile, inculpatul a încercat să părăsească incinta societății în aceeași modalitate în care pătrunsese, însă a fost observat de paznic care a solicitat organele de poliție, care au depistat asupra sa o geantă neagră în interiorul căreia se aflau bunurile sustrase.
Instanța de fond a constatat că fiind audiat în faza actelor premergătoare, inculpatul a recunoscut săvârșirea ambelor fapte, ulterior precizând că nu este sigur dacă a luat geanta cu bunuri din gheretă sau doar le-a strâns după care le-a abandonat.
Întrucât a intervenit o succesiune de legi penale în timp de la data săvârșirii faptei de către inculpat până la data pronunțării prezentei hotărâri, infracțiunea de furt calificat săvârșită de inculpat fiind prevăzută de art. 208 alin.1 și 209 Cod penal anterior, cu corespondent în art. 228 și 229 din Noul cod penal, în compararea celor două texte de lege mai sus enunțate, în determinarea caracterului mai favorabil, instanța a avut în vedere o . elemente precum: cuantumul sau conținutul pedepselor, condițiile de încriminare, cauzele care exclud sau înlătură responsabilitatea, influența circumstanțelor atenuante sau agravante, normele privitoare la participare, tentativă, recidivă, etc. S-a constatat că din punct de vedere al regimului sancționator, și al condițiilor de incriminare, codul penal nou are caracter mai favorabil întrucât prevede limite de pedepse mai mici (de la 1 la 5 ani) decât Vechiul cod penal (de la 3 la 15 ani).
În consecință, instanța a constatat că art. 228, respectiv art.229 Cod penal nou care reglementează infracțiunea de furt și furt calificat, este legea penală mai favorabilă inculpatului, considerent pentru care a reținut aplicarea dispozițiilor art. 5 din Noul C.pen., ca și unul dintre temeiurile de drept ale soluției ce urmează a se pronunța în cauză.
În drept, s-a reținut că fapta inculpatului care,în data de 28.01.2013, a sustras din buzunarul hainei părții vătămate P. L., din incinta Serviciului de Impozite și Taxe, un telefon mobil, iar la data de 25.06.2013 a pătruns prin escaladarea gardului împrejmuitor în incinta . Ocna M. și dintr-o gheretă a sustras două lanterne și o stație de emise recepție aparținând . și un telefon mobil marca Nokia aparținând părții vătămate M. I. întrunesc elementele constitutive ale unei infracțiuni de furt prev și ped de art 228 al 1 C pen cu aplic art 41 alin.1 C pen și a unei infracțiuni de furt calificat prev și ped de art 229 al 1 lit.d C pen cu aplic art 41 alin.1 C pen, totul cu aplic art 38 alin.1 C pen.
La individualizarea pedepsei, în conformitate cu prevederile art. 74 Noul Cod penal, instanța a avut în vedere gravitatea infracțiunii săvârșite și periculozitatea infractorului, orientându-se după criteriile indicate expres de textul legal indicat, respectiv: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
Raportat la aceste criterii, instanța a avut în vedere criteriile referitoare la persoana și conduita inculpatului – care a avut o poziție parțială de recunoaștere, negând sustragerea stației de emisie recepție, fapt ce a dus la lipsa soluționării cu celeritate a cauzei, are vârsta de 59 de ani, studii generale, fără loc de muncă.
Instanța a avut în vedere, circumstanțele privind persoana și conduita inculpatului, referitoare la conduita anterioară săvârșirii, acesta fiind recidivist.
Prin urmare, instanța i-a aplicat inculpatului o pedeapsă cu închisoarea pentru faptele reținute în sarcina sa, respectiv:
- 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt prev. de Art. 228 alin.1, cu aplicarea art.41 alin.1 C.pen și a art.5 Cod penal
- 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de 229 alin.1 lit.d Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin.1 Cod penal și a art.5 Cod penal
- totul cu aplicarea Art.38 alin.1 Cpen
În baza art.38 alin.1 Cod penal raportat la art.39 alin.1 lit.b C.pen. a contopit pedepsele aplicate inculpatului de 1 an închisoare și 2 ani închisoare, rezultând pedeapsa de 2 ani și 4 luni închisoare.
Instanța a constatat că inculpatul a mai suferit o condamnare la 2 ani închisoare cu suspendarea executării pedepsei, pronunțată de J. A. prin sentința penală nr.1712/08.06.2011, cu un termen de încercare de 4 ani, fapta pentru care este cercetat în prezentul dosar fiind săvârșită în termenul de încercare al suspendării condiționate.
Au fost avute în vedere dispozițiile art.15 din Legea nr.187/24.10.2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr.286/2009 care prevăd că „măsura suspendării condiționate a executării pedepsei aplicată în baza Codului penal din 1969 se menține și după . Codului penal, iar regimul suspendării condiționate, inclusiv sub aspectul revocării sau anulării acesteia este cel prevăzut în Codul penal din 1969.
Raportat la aceste dispoziții legale, în temeiul art.83 Cod penal, cu aplicarea art. 15 din Legea nr.187/24.10.2012 pentru punerea în aplicare a Codului Penal a fost revocat beneficiul suspendării condiționate a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin sent. pen. nr. 1712/08.06.2011 a Judecătoriei A., definitivă la data de 30.06.2011 prin nerecurare și s-a dispus executarea în întregime a acestei pedepse pe lângă pedeapsa rezultantă aplicată prin prezenta sentință, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 4 ani și 4 luni închisoare.
În baza art.274 alin.1 Noul Cod proc.pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 629 lei cu titlul cheltuieli judiciare.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul F. A., care a invocat faptul că nu a avut cunoștință de derularea procesului la J. A. și faptul că a fost condamnat fără a fi administrate probe.
Analizând apelul formulat prin prisma dispozițiilor legale incidente în materie și a motivelor invocate, C. de A. reține următoarele:
Inculpatul F. A. a fost trimis în judecată pentru săvârșirea a două infracțiuni de furt calificat, constând în esență în aceea că: în data de 28 ianuarie 2013, în jurul orelor 10.00 în timp ce se afla în incinta Serviciului de Taxe și Impozite din orașul Ocna Mutreș, a intrat într-un birou profitând că ușa dete deschisă, iar dintr-o haină a sustras un telefon mobil marca Samsung GT 35-30, aparținând părții vătămate P. L.; în data de25 unie 2013, în jurul orelor 17.00, inculpatul a pătruns în incinta ., prin escaladarea porții, după care a sustras din punctul de pază două lanterne, o stație de emisie recepție Motorola, un telefon mobil marca Nokia, bunuri pe care le-a pus într-o sacoșă; inculpatul a fost surprins cu bunurile asupra lui de către paznicul societății care a chemat organele de poliție.
C. constată că mijloacele de probă administrate în faza de urmărire penală, dar și în faza cercetării judecătorești au confirmat starea de fapt reținută în actul de sesizare, reieșind dincolo de orice îndoială rezonabilă că inculpatul F. A. este autorul celor două infracțiuni de furt.
Referitor la aspectul invocat de inculpat prin motivele de apel, respectiv faptul că nu a avut cunoștință de proces, C. constată că inculpatul a fost audiat de către instanța de fond la termenul de judecată din data de 16 ianuarie 2014, declarația sa fiind la fila 17 din dosar. Cu această ocazie inculpatul a arătat că recunoaște sustragerea telefonului mobil în data de 28 ianuarie 2013, iar cu privire la fapta din data de 25 iunie 2013 a învederat că s-a deplasat în incinta acelei societăți, a intrat în ghereta de pază, iar de pe dulap a luat două lanterne pe care le-a introdus într-o sacoșă care era pe masă, fiind surprins de agentul de pază.
Astfel, este nereală susținerea inculpatului F. A. în sensul că nu a avut cunoștință că a fost trimis în judecată pentru comiterea celor două infracțiuni, la termenul de judecată din data de 16 ianuarie 2014 fiind audiat și în prezența sa instanța a încuviințat în probațiune audierea martorilor C. D. M. și V. C. A.. Inculpatul a primit termen în cunoștință la acel termen de judecată, potrivit dispozițiilor art. 291 alin. 3 Cod procedură penală (în vigoare la acea dată).
La termenul de judecată din data de 19 iunie 2014, în prezența apărătorului desemnat pentru inculpat, a fost audiat martorul V. C. A., care a declarat că în ziua respectivă a fost chemat de agentul de pază M. I. care a surprins un cetățean ce a escaladat gardul societății și a sustras mai multe bunuri, printre care un telefon mobil, o lanternă, o stație de emise recepție tip Motorola. Martorul a menționat că s-a deplasat în locul respectiv unde se afla paznicul și persoana surprinsă, care a recunoscut fapta. Martorul a învederat că este sigur că acea persoană a luat și o stație de emisie recepție, văzând personal acest lucru.
C. constată că declarația martorului V. C. A. este confirmată și de conținutul procesului-verbal de constatare a infracțiunii, în care s-a consemnat faptul că organele de poliție au găsit la fața locului geanta în care inculpatul așezase bunurile, iar în interiorul ei se aflau 2 lanterne, un telefon mobil marca Nokia, o stație de emisie recepție tip Motorola. În același sens este și declarația părții vătămate M. I., agentul de pază care l-a surprins pe inculpat, audiată nemijlocit de către instanța de apel la termenul de judecată din data de 20 octombrie 2014. Față de aceste mijloace de probă nu poate fi valorificată susținerea inculpatului F. A. în sensul că nu a sustras toate bunurile reclamate de partea vătămată. De asemenea rezultă din probele administrate faptul că infracțiunea de furt comisă de inculpat în data de 25 iunie 2013 s-a consumat, având în vedere că acesta a fost surprins în momentul în care încerca să escaladeze gardul având asupra sa geanta cu bunurile sustrase.
Referitor la infracțiunea de furt comisă de inculpat în data de 28 ianuarie 2013, dincolo de faptul că acesta a recunoscut comiterea ei, C. constată că inculpatul a fost identificat ca autor al sustragerii telefonului mobil în urma vizionării imaginilor surprinse de camerele de supraveghere, fiind depistat la scurt timp cu bunul sustras asupra sa.
Concluzionând, C. constată că vinovăția inculpatului în săvârșirea celor două infracțiuni a fost dovedită și corect reținută de către instanța de fond, care a procedat la o încadrare juridică corectă a faptelor, cu aplicarea principiului legii penale mai favorabile, prin reținerea dispozițiilor noului Cod penal. Faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de furt prevăzută de art. 228 alin. 1 Cod penal – actul de sustragere din data de 28 ianuarie 2013 și ale infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 229 alin. 1 lit. d Cod penal – actul de sustragere din data de 25 iunie 2013.
Procedând la analizarea hotărârii apelate sub toate aspectele, astfel cum prevăd dispozițiile art. 417 alin. 2 Cod procedură penală, C. constată că este necesară modificarea soluției pronunțate de instanța de fond în ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepselor aplicate inculpatului F. A..
În această privință, C. constată că în cazul ambelor infracțiuni de furt comise de inculpatul F. A. părților vătămate li s-au produs prejudicii de valoare redusă. Astfel, în cazul infracțiunii săvârșite în data de 28 ianuarie 2013, în dauna părții vătămate P. L., s-a cauzat un prejudiciu în sumă de 750 lei, reparat prin restituirea bunului sustras. În cazul infracțiunii săvârșite în data de 25 iunie 2013, s-a cauzat un prejudiciu în sumă de 180 lei părții vătămate M. I. și 270 lei părții vătămate ., prejudicii reparate și în acest caz prin restituirea bunurilor.
Raportat la aceste aspecte, C. apreciază că se impune reducerea pedepselor aplicate inculpatului F. A., astfel: de la 1 an închisoare la 9 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt prevăzută de art. 228 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 1 Cod penal și art. 5 Cod penal și de la 2 ani închisoare la 1 an 2 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 229 alin. 1 lit. d Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 1 Cod penal și art. 5 Cod penal. Nu se va acorda o eficiență mai mare faptului că valoarea prejudiciilor cauzate este de valoare redusă, având în vedere că inculpatul a comis infracțiunea în stare de recidivă, respectiv în termenul de încercare al suspendării condiționate aferente condamnării la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru comiterea mai multor infracțiuni, printre care și infracțiuni contra patrimoniului, dovedind perseverență infracțională în comiterea unor fapte de același gen.
În baza art. 39 alin. 1 lit. b Cod penal, raportat la art. 38 alin. 1 Cod penal se vor contopi pedepsele de 9 luni închisoare și 1 an 2 luni închisoare, rezultând pedeapsa de 1 an și 5 luni închisoare (1 an 2 luni închisoare la care se adaugă 1/3 din pedeapsa de 9 luni închisoare).
Având în vedere dispozițiile imperative ale art. 15 din Legea nr. 187/2012, C. constată că în mod corect instanța de fond a dispus revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 2 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 1712/08 iunie 2011 pronunțată de J. A., definitivă prin nerecurare la data de 30 iunie 2011 și va menține această operațiune.
Hotărârea instanței de fond urmează a fi reformată și în ceea ce privește omisiunea de a constatat că părțile vătămate nu s-au constituit părți civile în cauză, nefiind făcută nicio referire cu privire la poziția procesuală a acestora în cuprinsul sentinței apelate.
Raportat la cele de mai sus, în baza art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, C. de A. va admite apelul declarat de inculpatul F. A. împotriva sentinței penale nr. 1054/26 iunie 2014 pronunțată de J. A., în dosar nr._ , pe care o va desființa în parte, doar în ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepselor aplicate inculpatului pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 228 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 1 Cod penal și art. 5 Cod penal și art. 229 alin. 1 lit. d Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 1 Cod penal și art. 5 Cod penal și sub aspectul omisiunii aplicată prin sentința penală nr. 1712/08 iunie 2011 pronunțată de J. A., definitivă prin nerecurare la data de 30 iunie 2011.
Rejudecând în aceste limite:
Se va descontopi pedeapsa rezultantă de 4 ani și 4 luni închisoare aplicată inculpatului F. A. și vor fi repuse în individualitate pedepsele astfel:
- pedeapsa de 1 an închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de furt prevăzută de art. 228 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 1 Cod penal și art. 5 Cod penal;
- pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 229 alin. 1 lit. d Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 1 Cod penal și art. 5 Cod penal;
- pedeapsa de 2 ani închisoare cu suspendare condiționată aplicată prin sentința penală nr. 1712/08 iunie 2011 pronunțată de J. A., definitivă prin nerecurare la data de 30 iunie 2011.
Se va reduce pedeapsa aplicată inculpatului F. A. pentru săvârșirea infracțiunii de furt prevăzută de art. 228 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 1 Cod penal și art. 5 Cod penal, de la 1 an închisoare la 9 luni închisoare.
Se va reduce pedeapsa aplicată inculpatului F. A. pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 229 alin. 1 lit. d Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 1 Cod penal și art. 5 Cod penal, de la 2 ani închisoare la 1 an 2 luni închisoare.
În baza art. 39 alin. 1 lit. b Cod penal, raportat la art. 38 alin. 1 Cod penal se vor contopi pedepsele de 9 luni închisoare și 1 an 2 luni închisoare, rezultând pedeapsa de 1 an și 5 luni închisoare.
Va fi menținută dispoziția de revocare a suspendării condiționate a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1712/08 iunie 2011 pronunțată de J. A., definitivă prin nerecurare la data de 30 iunie 2011, dispusă în baza art. 15 alin. 2 din Legea nr. 187/2012, raportat la art. 83 Cod penal din 1969 și se va dispune executarea în întregime a acestei pedepse la care se va adauga pedeapsa de 1 an și 5 luni închisoare, urmând ca inculpatul F. A. să execute pedeapsa de 3 ani și 5 luni închisoare.
Se va constata că părțile vătămate P. L., M. loan și . nu s-au constituit părți civile în cauză.
Vor fi menținute în rest dispozițiile sentinței penale apelate în măsura în care nu contravin prezentei decizii.
In baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în apel vor rămâne în sarcina acestuia.
Se va acorda onorariul în sumă de 200 lei apărătorului desemnat din oficiu, sumă care va fi suportată din fondul special destinat al Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de inculpatul F. A. împotriva sentinței penale nr. 1054/26 iunie 2014 pronunțată de J. A., în dosar nr._, pe care o desființează în parte doar în ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepselor aplicate inculpatului pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 228 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 1 Cod penal și art. 5 Cod penal și art. 229 alin. 1 lit. d Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 1 Cod penal și art. 5 Cod penal și sub aspectul omisiunii aplicată prin sentința penală nr. 1712/08 iunie 2011 pronunțată de J. A., definitivă prin nerecurare la data de 30 iunie 2011.
și, rejudecând în aceste limite:
Descontopește pedeapsa rezultantă de 4 ani și 4 luni închisoare aplicată inculpatului F. A. și repune în individualitate pedepsele astfel:
- pedeapsa de 1 an închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de furt prevăzută de art. 228 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 1 Cod penal și art. 5 Cod penal;
- pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 229 alin. 1 lit. d Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 1 Cod penal și art. 5 Cod penal;
- pedeapsa de 2 ani închisoare cu suspendare condiționată aplicată prin sentința penală nr. 1712/08 iunie 2011 pronunțată de J. A., definitivă prin nerecurare la data de 30 iunie 2011.
Reduce pedeapsa aplicată inculpatului F. A. pentru săvârșirea infracțiunii de furt prevăzută de art. 228 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 1 Cod penal și art. 5 Cod penal, de la 1 an închisoare la 9 luni închisoare.
Reduce pedeapsa aplicată inculpatului F. A. pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 229 alin. 1 lit. d Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 1 Cod penal și art. 5 Cod penal, de la 2 ani închisoare la 1 an 2 luni închisoare.
În baza art. 39 alin. 1 lit. b Cod penal, raportat la art. 38 alin. 1 Cod penal contopește pedepsele de 9 luni închisoare și 1 an 2 luni închisoare, rezultând pedeapsa de 1 an și 5 luni închisoare.
Menține dispoziția de revocare a suspendării condiționate a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1712/08 iunie 2011 pronunțată de J. A., definitivă prin nerecurare la data de 30 iunie 2011, dispusă în baza art. 15 alin. 2 din Legea nr. 187/2012, raportat la art. 83 Cod penal din 1969 și dispune executarea în întregime a acestei pedepse la care se adaugă pedeapsa de 1 an și 5 luni închisoare, urmând ca inculpatul F. A. să execute pedeapsa de 3 ani și 5 luni închisoare.
Constată că părțile vătămate P. L., M. loan și . nu s-au constituit părți civile în cauză.
Menține în rest dispozițiile sentinței penale apelate în măsura în care nu contravin prezentei decizii.
In baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina acestuia.
Acordă onorariul în sumă de 200 lei apărătorului desemnat din oficiu, sumă care va fi suportată din fondul special destinat al Ministerului Justiției.
Definitivă
Pronunțată în ședință publică, azi, 21 octombrie 2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
A. D. B. A. P.
GREFIER,
T. C.
Red. PA
Tehnored. CT 2 ex/28 octombrie 2014
J.F. M. L. C.
| ← Furtul. Art.208 C.p.. Decizia nr. 862/2014. Curtea de Apel ALBA... | Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Decizia nr. 606/2014. Curtea de... → |
|---|
