Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Decizia nr. 606/2014. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 606/2014 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 29-10-2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA PENALA SI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ Nr. 606/2014
Ședința publică de la 29 Octombrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. L. O.
Grefier A. B.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă C. de A. A.-I. reprezentat de procuror A. P.
Pe rol judecarea contestației exercitată de inculpatul V. I. împotriva încheierii de ședință din data de 16.10.2014, pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul contestator V. I. asistat de avocat P. C. apărător desemnat din oficiu și avocat Vomir Bizo D. apărător ales.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care la cererea apărătorului desemnat din oficiu avocat P. C., instanța, în baza art.91 alin.4 Cod procedură penală constată încetat mandatul apărătorului desemnat din oficiu pentru contestator prin prezentarea apărătorului ales, urmând a face aplicarea în cauză a protocolului încheiat între M.J. și U.N.B.R. pentru plata parțială a onorariului acestuia.
Avocat Vomir Bizo D. apărător ales al inculpatului contestator depune la dosar precizările scrise, formulate de P. de pe lângă Tribunalul Hunedoara în ce privește încadrarea juridică a faptelor pentru care s-a dispus prin rechizitoriul nr.105/P/2011 al Parchetului de pe lângă C. de A. A.-I., trimiterea în judecată a inculpaților Delinescu F. S., V. I., G. G. și H. V. și o caracterizare a inculpatului V. I. făcută de către organele însărcinate cu supravegherea acestuia, respectiv Poliția Municipiului V..
Nefiind alte cereri de formulat, excepții de invocat, chestiuni prealabile instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea contestației formulate.
Apărătorul ales al inculpatului avocat Vomir Bizo D. apărător ales al inculpatului contestator având cuvântul solicită în baza disp. art.425/1 alin.7 pct.2 lit.a Cod procedură penală, admiterea contestației declarată împotriva încheierii penale pronunțată la 16.10.2014 de către Tribunalul Hunedoara și prin care s-a menținut măsura controlului judiciar instituită inițial față de inculpatul V. I. în luna august 2013 și ulterior luată de către instanță în luna mai 2014 și care este nelegală și netemeinică.
În ce privește nelegalitatea controlului judiciar susține că parchetul și-a precizat poziția procesuală considerând că una dintre faptele de care este acuzat inculpatul V. este dezincriminată de Noul Cod penal, respectiv art.280/1 alin.1 și 2 din vechiul cod. În ce privește infracțiunea de spălare de bani există teorii potrivit cărora aceasta este o infracțiune conexă și condiționată de existența altei infracțiuni, alți autori spun că ar fi o infracțiune de sine stătătoare.
Însă raportat la opinia procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă C. de A. A.-I. care a întocmit rechizitoriul în cauză, la fila 17 alin.5 susține că infracțiunea este condiționată de săvârșirea prealabilă a infracțiunii din care să provină bunurile arheologice. Astfel că, chiar dacă infracțiunea principală a fost dezincriminată este evident că această infracțiune trebuie privită în raport cu măsurile luate acum 1 an de zile și este discutabil dacă mai subzistă infracțiunile pentru care inculpatul a fost trimis în judecată și în baza cărora s-a luat inițial măsura arestului preventiv și ulterior a controlului judiciar.
În acest moment chiar dacă nu s-a pronunțat o soluție pe fondul cauzei nu se mai justifică și nu mai este legală menținerea măsurii controlului judiciar luată față de acest inculpat.
În ce privește infracțiunea de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni pe noul cod pedeapsa este sub 5 ani, și deși în rechizitoriu s-a reținut perioada 2010- 2013, procurorul în sala de ședință a precizat că inculpatul V. doar în anul 2013 a aderat la acel grup infracțional.
Care era scopul acelor asocieri dacă se presupune că fapta prev. de art.280/1 a fost dezincriminată și dacă mai poate exista infracțiunea prev. de art. 367 Cod penal în acest sens, acestea sunt aspecte ce trebuie avute în vedere de către instanță când se pronunță pe legalitatea măsurii controlului judiciar luată față de inculpat.
În ce privește temeinicia măsurii controlului judiciar luată față de inculpatul V. I. susține că în cauză din cei 4 inculpați trimiși în judecată doar Delinescu și V. au luată măsura controlului judiciar iar în încheierea atacată se arată că dosarul este în stadiu incipient însă, acest dosar este înregistrat pe rolul Tribunalului Hunedoara din luna iulie 2013, nu este vina apărătorilor și nici a inculpaților, inculpatul V. s-a prezentat la fiecare termen de judecată de 1 an și jumătate, sunt alte motive de amânare și nu se poate invoca la infinit că dosarul este în stadiu incipient. În rechizitoriu este trecut ca și probațiune un singur martor, martor care privea infracțiunea dezincriminată.
Care este scopul acestor măsuri și se mai justifică după 15 luni de zile de control judiciar și două luni și jumătate de arest preventiv menținerea acestei măsuri?
Chiar dacă inculpatul este liber și pe poate plimba pe teritoriul României i se îngrădește libera circulație în orice stat din Uniunea Europeană în condițiile în care acesta de 18 luni de zile își respectă obligațiile, condițiile Noului Cod penal îi sunt favorabile și față de ceilalți doi inculpați din dosar nu s-a luat nicio măsură în faza de urmărire penală și unul dintre aceștia nu s-a prezentat la nici un termen de judecată.
Scopul măsurilor preventive prev. de art.202 alin. 1 Cod procedură penală este de necontestat inculpatul a fost prezent la fiecare termen de judecată și este la vârsta de 66 de ani, este lipsit de antecedente penale, nu poate influența desfășurarea procesului penal și judecata, există o singură persoană audiată în faza de urmărire penală și care nu cunoaște nimic din acuzațiile aduse inculpatului.
Respectând și principiul egalității de tratament juridic față de ceilalți inculpați de care nu s-au luat nici un fel de măsură, în acest moment, după trecerea intervalului de timp și după respectarea tuturor obligaților instituite în sarcina acestuia nu se mai justifică în continuare menținerea controlului judiciar.
În concluzie solicită admiterea contestației ,desființarea încheierii atacate și revocarea măsurii controlului judiciar atât pe considerente de nelegalitate cât și pe considerente de netemeinicie.
Reprezentanta Ministerului Public având cuvântul solicită în baza art.425/1 alin.7 pct.1 lit.b Cod procedură penală respingerea contestației ca nefondată, menținerea dispozițiilor date prin încheierea penală pronunțată la 16.10.2014 de către Tribunalul Hunedoara . Prima instanță în mod corect a menținut măsura controlului judiciar luată față de inculpatul V. I. dar a adus unele modificării în ce privește această măsură. Temeiurile care au stat la baza luării acesteia se mențin și datorită faptului că a trecut o perioadă de timp în care inculpatul a respectat obligațiile impuse, instanța de fond a procedat la modificarea programului de supraveghere raportat la atitudinea inculpatului, urmând ca acesta să se prezinte mai rar la organele însărcinate cu supravegherea.
Mai arată că modificările intervenite la încadrările juridice ale faptelor este o chestiune juridică ce ține de fondul cauzei.
În ce privește stadiul incipient al cauzei, cercetarea judecătorească până la acest moment nu s-a făcut în cauză deoarece pe procedura de cameră preliminară au existat mai multe contestații, astfel că în cauză încă nu s-a început cercetarea judecătorească și la acest moment este oportună menținerea măsurii controlului judiciar luată față de inculpat și solicită respingerea contestației.
Inculpatul contestator V. I. în ultimul cuvânt susține că a înțeles că drumul său către o libertate totală este respectarea legii și a instanței și prezentarea în fața instanței de câte ori va fi chemat. Ar fi cea mai mare prostie din partea sa dacă nu s-ar prezenta după o perioadă de 1an și 8 luni. Arată că a respectat întrutotul restricțiile și legile, mama sa este în vârstă și dânsul se află în țară din 2012 tocmai pentru a fi lângă ea, este singurul îngrijitor și susținător financiar și nu ar face ceva pentru a nu respecta legile până la capăt. Mai susține că prețuiește cel mai mult libertatea și sănătatea și nu se mulțumește cu libertate de jumătate de măsură, face totul pentru a avea libertatea deplină pe care a avut-o tot timpul până la un moment dat, vrea să-și redobândească libertatea, are curaj, demnitate, onoare și cuvânt care a fost la fel bun toată viața sa ca faptele sale. Va veni și se va înfățișa în instanță ori de câte ori va fi chemat, deoarece aceasta este calea sa către libertate.
C. DE A.
Deliberând asupra contestației de față constată următoarele:
Prin încheierea din data de 16.10.2014, pronunțată de Tribunalul Hunedoara-Secția penală în dosarul nr._, în baza art.208 al.2 C.p.p. rap.la art.362 al.2 C.p.p., s-a constatat temeinicia și legalitatea măsurii preventive a controlului judiciar cu privire la inculpații:
1. DELINESCU F. S., fiul lui M. și A., născut la 17.08.1970 in Hațeg, jud.Hunedoara, domiciliat in com.Sarmizegetusa, ., jud.Hunedoara, posesor CI . nr._, eliberat la data de 19.07.2004 de SCLEP Hațeg, CNP_;
2. V. I., fiul lui I. și M., născut la 24.06.1949 în ., domiciliat in Cluj N., ., ., fără forme legale in Lupeni, Aleea Liliacului, ., ., județul Hunedoara, CI . nr._ eliberat de SCLEP Cluj N., CNP_, repatriat din SUA la data de 6.11.2007,măsuri ce au fost menținute.
A fost modificat organul de supraveghere in cazul ambilor inculpați, urmând ca in cazul inculpatului Delinescu F. S. supravegherea să fie exercitată de Poliția Hațeg, iar in cazul inculpatului V. I. de Poliția orașului Lupeni.
În baza art.215 al.9 C.p.p. a fost modificat parțial controlul judiciar stabilit în sarcina inculpaților, in sensul că aceștia urmează să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea, conform programului de supraveghere întocmit, convocările organului de supraveghere urmând a avea loc o singură dată pe lună.
Au fost respinse cererile de revocare a măsurii preventive a controlului judiciar formulate de inculpați.
Pentru a pronunța această încheiere a reținut Tribunalul Hunedoara-Secția penală că prin rechizitoriul nr.105/P/2011 al Parchetului de pe lângă C. de A. A. I., s-a dispus trimiterea in judecată, în stare de arest preventiv, a inculpaților Delinescu F. S. și V. I., pentru spălare de bani și nerespectarea regimului de ocrotire a unor bunuri, prev.de art.29 al.1 lit.a și c din Legea nr.656/2002 cu aplic.art.280 ind.1 al.2 VCP și art.41 al.2 VCP, respectiv asociere in vederea săvârșirii de infracțiuni, prev.de art.323 VCP.
Prin încheierea penală din data de 01.08.2013 pronunțată de Tribunalul Hunedoara in dosarul nr._, în baza art.139 al.1 VCPP și art.145 ind.1 VCPP, s-a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive luată față de cei doi inculpați, cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara.
În baza art. 145 al.1/1 Cod proc. penală, pe durata măsurii obligării de a nu părăsi țara, inculpații au fost obligați să respecte următoarele obligații:
a)să se prezinte la instanța de judecată ori de câte ori sunt chemați;
b)să se prezinte la poliția de domiciliu, conform programului întocmit ori de câte ori este chemat, în cazul inculpatului varga I. – Poliția V., iar în cazul inculpatului Delinescu F. S. – Poliția Sarmizegetusa;
c)să nu își schimbe locuința fără încuviințarea instanței de judecată;
d)să nu dețină, să nu folosească și să nu poate nici o categorie de arme.
În baza art. 145 al. 1/2 Cod proc. penală,instanța a impus inculpaților ca pe durata măsurii obligării de a nu părăsi țara, să nu comunice direct sau indirect cu martorii și ceilalți inculpați.
În baza art. 145 al. 3 Cod proc. penală, s-a atras atenția inculpaților asupra consecințelor nerespectării obligațiilor și măsurilor menționate mai sus.
Prin sentința penală nr.220/2013 a Tribunalului Hunedoara s-a dispus restituirea cauzei la procuror pentru refacerea urmăririi penale, pentru temeiul prev.de art.332 VCPP și s-a menținut măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara, luată față de inculpații Delinescu F. S. și V. I..
Prin decizia penală nr.125/2014 a Curții de A. A. I., a fost admisă contestația formulată de P. de pe lângă Tribunalul Hunedoara împotriva sentinței penale nr.220/2013 a Tribunalului Hunedoara, care a fost desființată parțial, înlăturându-se dispoziția de restituire a cauzei la procuror. Consecutiv s-a dispus trimiterea cauzei la Tribunalul Hunedoara in vederea efectuării procedurii de cameră preliminară în acord cu dispozițiile art.6 al.2 din Legea nr.255/2013.
Prin încheierea din cameră de consiliu din data de 13 mai 2014, pronunțată în procedura de cameră preliminară, în baza art. 211 alin. 2 NCPP raportat la art. 214 NCPP, din oficiu s-a dispus luarea măsurii controlului judiciar față de inculpații Delinescu F. S. Și V. I..
În baza art. 215 alin. 1 NCPP s-a impus inculpaților respectarea următoarelor obligații, pe durata măsurii:
a) să se prezinte la judecătorul de cameră preliminară și la instanța de judecată ori de câte ori sunt chemați;
b) să informeze de îndată judecătorul de cameră preliminară, instanța de judecată sau organul de supraveghere cu privire la schimbarea locuinței;
c) să se prezinte la poliția de domiciliu conform programului de supraveghere întocmit, sau ori de câte ori sunt chemați;
În baza art. 215 alin. 2 NCPP, pe timpul controlului judiciar, s-a impus acelorași inculpați să respecte următoarele obligații:
- să nu depășească limita teritorială a României, decât cu încuviințarea prealabilă a judecătorului de cameră preliminară sau a instanței de judecată;
- să nu se apropie și să nu comunice direct sau indirect cu martorii și ceilalți inculpați din prezenta cauză;
- să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte arme;
În baza art. 215 alin. 3 NCPP s-a atras atenția inculpaților că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care le revin, măsura controlului judiciar poate fi înlocuită cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.
În baza art. 215 al. 4 NCPP, a fost desemnată cu supravegherea respectării obligațiilor impuse inculpaților Postul de Poliție Sarmizegetusa, în cazul inculpatului Delinescu F. S., respectiv Poliția V., în cazul inculpatului V. I..
Totodată, au fost constatate încetate de drept măsurile preventive a obligării de a nu părăsi țara luate față de inculpați prin încheierea penală din data de 1.08.2013 a Tribunalului Hunedoara.
Prin încheierea penală din data de 1 august 2014 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Hunedoara, definitivă la 4.09.2014, s-a dispus începerea judecății.
La primul termen de judecată de astăzi 16.10.2014 s-a luat in examinare, temeinicia și legalitatea măsurilor preventive a controlului judiciar cu privire la inculpații Delinescu F. S. și V. I..
Procedând in cuprinsul art.362 al.2 C.p.p. și art.208 al.2 C.p.p., instanța a apreciat prin raportare la situația factuală a speței, că în continuare există probe și indicii temeinice din care rezultă bănuiala legitimă că cei doi inculpați au comis faptele pentru care au fost trimiși in judecată.
Temeiurile care au determinat luarea măsurilor preventive în ființă, se mențin in continuare, iar controlul judiciar se justifică a fi menținut pentru a se realiza o bună desfășurare a procesului penal, și pentru a se realiza un control preventiv al comportamentului inculpaților pe durata procedurilor judiciare care se află într-o fază incipientă.
Având în vedere împrejurarea că față de inculpatul Delinescu F. S. supravegherea se exercită în fapt de către Poliția Hațeg, iar inculpatul V. I. și-a schimbat reședința locuind in prezent in Lupeni, Aleea Liliacului, ., ., județul Hunedoara, instanța a procedat la modificarea organului de supraveghere in sensul celor arătate anterior.
Ținând seama de faptul că, inculpații au respectat cu strictețe măsurile și obligațiile impuse consecutiv luării măsurii preventive a controlului judiciar, instanța a apreciat că se impune o relaxare a programului de prezentare la organul de supraveghere.
Împotriva acestei încheieri a exercitat calea de atac a contestației inculpatul V. I..
În susținerea contestației sale a subliniat inculpatul contestator faptul că nu se mai impune la acest moment menținerea măsurii preventive din considerente de legalitate și de temeinicie. Afirmă contestatorul că una dintre infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată a fost dezincriminată(cea prev. de art. 2801 alin. 1 și 2 din Codul penal din 1969), a doua nu este probată(infracțiunea de spălare de bani) iar cea de-a treia(asocierea în vederea săvârșirii de infracțiuni) nu mai poate fi reținută în condițiile în care infracțiunea pentru care se susțină că s-ar fi asociat inculpații a fost dezincriminată. Mai susține contestatorul că menținerea măsurii preventive este neîntemeiată de vreme ce scopul măsurii preventive nu mai poate fi identificat la acest moment. Se mai susține că inculpatul contestator a fost prezent la fiecare termen de judecată, că nu are antecedente penale, că alți inculpați din cauză nu sunt supuși unor măsuri preventive și că întreg probatoriul ce urmează a fi administrat se limitează la un singur martor.
Analizând încheierea contestată prin prisma criticilor de netemeinicie formulate dar și din oficiu, sub toate aspectele de legalitate și temeinicie, am ajuns la concluzia că este nefondată contestația exercitată de inculpat și că se impune respingerea acesteia.
În mod corect Tribunalul Hunedoara-Secția penală a reținut că temeiurile avute in vedere la luarea măsurii preventive, subzistă în continuare și nu s-au modificat în vreun fel. Există probe și indicii temeinice care fac verosimilă bănuiala că inculpatul a comis infracțiunile de care este acuzat, fiind îndeplinite astfel condițiile prevăzute de lege.
În plus trebuie menționat și faptul că nici un moment nu se poate afirma că s-ar fi depășit durata rezonabilă a măsurii preventive atâta timp cât inculpatul a fost arestat preventiv pentru o durată de aproximativ 2 luni și supus controlului judiciar o durată de aproximativ 6 luni.
Reținem noi că inculpatul contestator supune atenției noastre în argumentarea cererii sale de revocare a acestei măsuri o . argumente ce vizează legalitatea măsurii preventive dar și temeinicia acesteia.
Potrivit dispozițiilor art. 208 alin. 2 din Codul de procedură penală, instanța de judecată trebuie să verifice dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea, prelungirea sau menținerea măsurii arestării preventiv și, subsecvent acestei verificări, să dispună fie revocarea măsurii preventive, fie menținerea ei.
Analizând chestiunea supusă dezbaterii, C. reține că prin încheierea din cameră de consiliu din data de 13 mai 2014, pronunțată în procedura de cameră preliminară, în baza art. 211 alin. 2 NCPP raportat la art. 214 NCPP, s-a dispus luarea măsurii controlului judiciar față de inculpatul V. I..
Luarea măsurii preventive a controlului judiciar s-a dispus raportat la situația factuală a speței, constatându-se că este îndeplinită cerința privind existența probelor sau indiciilor temeinice din care rezultă bănuiala legitimă că inculpatul a săvârșit faptele pentru care a fost trimis în judecată. S-a mai arătat că procedurile sunt într-o fază incipientă și că buna desfășurare a procesului penal impune restricționarea în continuare a libertății de mișcare a inculpatului și exercitarea unui control asupra conduitei sale pe parcursul procedurilor.
C. de A. A. I. consideră, în baza propriei sale analize, că subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive.
Măsura preventivă a controlului judiciar se dispune sau se menține dacă este necesară pentru realizarea scopului prevăzut la art. 202 alin. 1 din Codul de procedură penală. făcând referire la scopul măsurilor preventive, textul de lege citat, arată că acestea pot fi dispuse dacă existe probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârșit o infracțiune și dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârșirii unei alte infracțiuni.
În prezenta cauză există, așa cum deja arătam, indicii temeinice și probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârșit o infracțiune. Declarațiile învinuiților audiați în faza de urmărire penală, procesele verbale de interceptare a convorbirilor telefonice, rapoartele de expertiză numismatică, declarațiile martorului audiat de organele de urmărire penală sunt tot atâtea probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul ar fi săvârșit infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată.
Apreciem noi, în continuarea expunerii noastre, că la acest moment se impune menținerea măsurii controlului judiciar, pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal. Când facem această afirmație avem în vedere faptul că inculpatul din prezenta cauză, are atât cetățenie română cât și cetățenie americană. Există riscul ca inculpatul, nesupus vreunei măsuri preventive, să părăsească teritoriul național cu consecința alterării bunei desfășurări a procesului penal. Temerea noastră nu este una pur ipotetică ci este una întemeiată dacă ne raportăm la faptul că inculpatul V. I., în timp ce se derulau cercetările împotriva sa și a altor inculpați din alte dosare ce aveau același obiect cu cauza de față, a părăsit teritoriul național cu destinația S.U.A. Inculpatul a revenit pe teritoriul național după momentul în care inculpații din cauza terță au fost trimiși în judecată iar față de el s-a dispus disjungerea cauzei. De la acel moment și până în prezent inculpatul, conform propriilor susțineri, a mai părăsit teritoriul național, revenind în anul 2012.
Pentru a concluziona, în condițiile în care există indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul ar fi săvârșit mai multe infracțiuni și în condițiile în care conduita sa anterioară indică posibilitatea sustragerii de la judecată, nu suntem dispuși a da nici cea mai mică posibilitate inculpatului de a îngreuna buna desfășurare a procesului penal.
Susținerile inculpatului, făcute prin intermediul apărătorului ales, cum că la acest moment măsura preventivă este nelegală nu pot fi acceptate.
Pot fi întemeiate susținerile inculpatului cum că una dintre infracțiuni nu ar mai avea corespondent în noile dispoziții penale dar trebuie observat faptul că inculpatul a fost trimis în judecată pentru trei infracțiuni și nu pentru o unică infracțiune. Infracțiunile de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni și spălare a banilor nu au fost dezincriminate și sunt în continuare reglementate de dispozițiile penale. Controversele juridice legate de încadrarea juridică a faptelor, de întrunirea sau nu a elementelor constitutive ale uneia sau alteia dintre infracțiuni, de existența sau nu a uneia sau alteia dintre infracțiuni nu pot fi analizate la acest moment și nu pot fundamenta teza nelegalității măsurii preventive. La momentul luării acestei măsuri preventive și la momentul menținerii ei nu au fost încălcate nici un fel de dispoziții legale ce ar justifica concluzia inculpatului. Împrejurările invocate de acesta nu pot atrage nelegalitatea măsurii ci eventual netemeinicia ei.
În ceea ce privește argumentele aduse în sprijinul tezei netemeiniciei menținerii măsurii preventive apreciem că nu pot fi primite pentru considerentele deja expuse.
Faptul că alți inculpați din aceeași cauză nu au fost supuși unei măsuri preventive nu atrage netemeinicia măsurii luate față de inculpat. La alegerea unei măsuri preventive se au în vedere particularitățile fiecărei persoane față de care este dispusă. Dacă față de o persoană nu se impune luarea unei măsuri preventive, nu înseamnă că față de o alta cercetată și ulterior judecată în aceeași cauză nu se poate lua o măsură preventivă după cum dacă față de o persoană s-a luat o măsură preventivă nu există obligativitatea de a fi luată aceeași sau o altă măsură preventivă față de toate persoanele inculpate în cauză.
Că inculpatul a respectat toate obligațiile impuse la momentul luării măsurii preventive a controlului judiciar este neîndoielnic și a determinat instanța de judecată să modifice aceste obligații. Cu toate acestea este inadmisibil a considera că inculpatul a avut o conduită meritorie ce să justifice revocarea măsurii preventive. În fapt, inculpatul nu a făcut nimic altceva decât să aibă o conduită absolut normală pentru o persoană supusă unei măsuri preventive și nu a făcut nimic altceva decât să-și îndeplinească obligațiile instituite de instanță.
Vârsta inculpatului, lipsa antecedentelor penale, probabilitatea administrării rapide a probatoriului din cauză nu sunt argumente ce să ne determine să apreciem că nu există riscul ca inculpatul să împiedice buna desfășurare a procesului penal, prin sustragerea de la judecată, sustragere posibilă în lipsa unei măsuri preventive și motivat de conduita anterioară a inculpatului care a efectuat dese călătorii în străinătate (conform propriilor susțineri).
Susținerile inculpatului din finalul pledoariei sale (susțineri referitoare la conduita sa viitoare, la trăsăturile sale de caracter, la aspirațiile sale) instanța nu are nici un motiv rezonabil să le conteste ci, dimpotrivă, le apreciază. Cu toate acestea nu suntem dispuși a ne asuma riscul la care constant am făcut trimitere în cuprinsul expunerii noastre.
Pentru aceste considerente apreciem contestația nefondată și urmează să o respingem.
Motivat de culpa procesuală exclusivă a inculpatului ce a promovat o cale de atac apreciată ca nefondată, îl vom obliga pe acesta, în baza art. 275 alin. 2 din Codul de procedură penală la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondată contestația exercitată de inculpatul V. I. împotriva încheierii de ședință din data de 16.10.2014, pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr._ .
În baza art. 275 alin. 2 din Codul de procedură penală obligă inculpatul contestator la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat în contestație.
Onorariul parțial al apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul contestator, în sumă de 50 lei, va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 29.10.2014.
Președinte,
G. L. O.
Grefier,
A. B.
Red./tehnored.G.L.O.
2ex/31.10.2014
J.F.C. A.D.
| ← Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 802/2014. Curtea de... | Lovirea sau alte violenţe. Art. 180 C.p.. Decizia nr. 803/2014.... → |
|---|
