Infracţiuni la alte legi speciale. Decizia nr. 700/2012. Curtea de Apel ALBA IULIA

Curtea de Apel ALBA IULIA - Sentințe și decizii penale / 2016

Decizia nr. 700/2012 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 22-05-2012 în dosarul nr. 700/2012

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENALĂ

DECIZIE PENALĂ Nr. 700/2012

Ședința publică de la 22 Mai 2012

Completul compus din:

PREȘEDINTE O. M. P.

Judecător C. M.

Judecător D. G.

Grefier I.-M. M.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia reprezentat prin:

M. C. – procuror

Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate de P. de pe lângă J. S. și inculpații M. P. H. și Ț. I. C. împotriva sentinței penale nr.34/2012 pronunțată de J. S. în dosar nr._

La apelul nominal făcut în ședința publică s-au prezentat inculpații M. P. H. și Ț. I. C., lipsă fiind celelalte părți.

S-a prezentat avocat P. R., apărător ales al inculpatului recurent Ț. I. C..

S-a prezentat avocat D. D., apărător desemnat din oficiu pentru inculpatul recurent M. P. H..

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că la dosar a fost înregistrat răspunsul solicitat la termenul anterior.

Se constată că la dosar nu au fost cereri și nefiind cereri de formulat de către avocata inculpatului și reprezentanta parchetului, instanța acordă cuvântul în dezbateri.

Reprezentanta parchetului solicită admiterea recursului declarat de P. de pe lângă J. S., casarea sentinței penale atacate și în rejudecare, aplicarea unei soluții de încetare a procesului penal, raportat la art. 74 Cod penal. În speță s-a reținut că inculpații nu au achitat contribuțiile la CAS și Șomaj. Inculpații la urmărire penală și la fond au achitat prejudiciul în sumă de 20.000 lei. Art. 74 ind. 1 Cod penal este incident față de data săvârșirii faptei, acesta se referă la prejudiciul reținut prin rechizitoriu. Chiar dacă s-au stins alte debite și s-au acoperit alte datorii din bugetul de stat, operează cauza de nepedepsire. Solicită menținerea cuantumului sancțiunii și comunicarea hotărârii pentru înscrierea în cazierul fiscal.

Avocat P. R., apărător ales al inculpatului recurent Ț. I. C. arată că suma reținută este cea din rechizitoriu. Pe tot parcursul procesului s-a vorbit de suma de 19.900 lei. Trebuia să se stabilească exact cuantumul prejudiciului. Se impune trimiterea cauzei la procuror pentru refacerea urmăririi penale, având în vedere că nu s-a făcut prezentarea materialului de urmărire penală. În subsidiar, solicită achitarea inculpatului în baza art. 10 lit. d C. pr. pen. deoarece nu orice datorie reprezintă ilicit penal. Inculpații au încercat demararea unui service auto. Proprietarul spațiului închiriat i-a dat afară și ei au mers în altă parte. Solicită constatarea faptului că prejudiciul este achitat integral.

Avocat D. D., apărător desemnat din oficiu pentru inculpatul recurent M. P. H. față de achitarea prejudiciului solicită achitarea inculpatului.

Reprezentanta parchetului solicită admiterea recursului declarat de inculpați doar sub aspectul subsidiarului prezentat la punctul 3.

Având ultimul cuvânt, inculpatul M. P. H. arată că nu a mai rămas nimic din sumă.

Având ultimul cuvânt, inculpatul Ț. I. C. arată că își menține declarațiile.

CURTEA DE APEL

Asupra recursului penal de față

Constată că prin sentința penală nr.34/2012 pronunțată de J. S. în dosar nr._ s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpaților din infracțiunea prev. de art. 6 din Legea nr. 241/2005 în infracțiunea prev. de art. 6 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 al. 2 C.pen.:

I. În baza art. 11 pct. 2 lit. a C.pr.pen. rap. la art. 10 lit. b¹ C.pr.pen. a achitat pe inculpatul M. P. H., fiul lui P. și A., născut la data de 12.01.1975 în loc. Luduș, jud. M., cu domiciliu situat în mun. S., . nr. 55, jud. S., posesor a CI . nr._, CNP_, cetățean român, necăsătorit, studii superioare, fără antecedente penale, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată, faptă prev. de art. 6 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 al. 2 C.pen..

În baza art. 345 alin. 4 C.pr.pen. s-a făcut aplicarea art. 18¹ alin. 3 și a art. 91 lit. c C.pen. și s-a aplicat inculpatului M. P. H. 1.000 lei amendă administrativă.

II. În baza art. 11 pct. 2 lit. a C.pr.pen. rap. la art. 10 lit. b¹ C.pr.pen. a achitat pe inculpatul Ț. I. C., fiul lui I. și E., născut la data de 16.05.1972 în mun. S., jud. S. cu domiciliu situat în mun. S., . . posesor a CI . nr._, CNP_, cetățean român, căsătorit, studii liceale, fără antecedente penale, administrator la ., S., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată, faptă prev. de art. 6 din Legea nr. 241/2005, cu aplicare art. 41 al. 2 C.pen.

În baza art. 345 alin. 4 C.pr.pen. a făcut aplicarea art. 18¹ alin. 3 și a art. 91 lit. c C.pen. și a aplicat inculpatului Ț. I. C. 1.000 lei amendă administrativă.

În baza art. 14 și 346 alin. 1, 2 C.pr.pen. cu aplicarea art. 998 - 999 C.civ. și a art. 1003 C.civ. a obligat inculpații M. P. H. și Ț. I. C. în solidar cu partea responsabilă civilmente ., cu sediul social în loc. S., ., jud. S., la plata sumei de 11.018 lei cu penalități de întârziere aferente acestor sume până la data achitării efective a debitului, calculate potrivit dispozițiilor O.G.nr.92/2003, către partea civilă Statul Român prin A.N.A.F. prin D.G.F.P. S. cu titlu de daune materiale.

În baza art. 192 alin.1 pct. 1 lit. d C.pr.pen coroborat cu art. 191 alin. 3 C.pr.pen. a obligat fiecare inculpat, în solidar cu partea responsabilă civilmente, la plata sumei de 1.000 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat.

Coroborând probele administrate pe parcursul urmăririi penale și cercetării judecătorești instanța a reținut următoarea situație de fapt:

Inculpații M. P. H. și Ț. I. C. au atât calitate de asociați cât și de administratori ai . S., obiectul de activitate al societății fiind întreținerea și repararea autovehiculelor. În urma controlului efectuat de comisari din cadrul Gărzii Financiare S. din 12.10.2009 a fost încheiată nota de constatare . nr._/30.09.2009 (f. 5 – 6 dup) precizându-se că din verificarea balanțelor contabile și a fișelor de cont analitice s-a constatat faptul că la data de 30.09.2009 societatea înregistra contribuții cu reținere la sursă în sumă totală de 19.969 lei, după cum urmează:

- impozit pe salarii – 4.302 lei

- contribuția pentru asigurare sănătate – 3.434 lei

- contrib. Individuală de asig. sociale de la asigurați – 11.752 lei

- contribuția individuală de asigurări șomaj reținută de l asigurați – 781 lei.

Din verificarea balanțelor contabile și a fișelor de cont analitice ale firmei menționate s-a constatat că în cursul anilor 2007 – 2009 societatea a înregistrat contribuții cu reținere la sursă aferente salariilor personalului, fără ca acestea să fie virate la bugetul de stat în termenul prevăzut de lege (f. 8 – 27 dup, 44 – 55 dup), deși din analiza contului 5311 – Casa în lei rezultă că în perioada respectivă a fost rulată diferite sume de bani, existând deci lichidități pentru achitarea contribuțiilor cu reținere la sursă (f. 28 – 43 dup).

Prin adresa nr._ din 10.11.2009 partea vătămată Statul Român prin Direcția Generală a Finanțelor Publice a Jud. S. a arătat că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma totală de 19.969 lei reprezentând: 4.302 lei – impozit pe salarii, 11.752 lei - contribuții asig. sociale asigurați, 3.434 lei – contribuții asig. sănătate asigurați, 481 lei – contribuții asig. șomaj asigurați (f. 57 – 62 dup).

În cursul procesului penal inculpații au achitat diferite sume de bani în conturile părții civile așa cum rezultă din: chitanța . nr._ din 28.10. 2010 în valoare de 1.500 lei (f. 75 dup), chitanța . nr._ din 25.10. 2010 în valoare de 1.500 lei (f. 76 dup), chitanța . nr._ din 28.03.2011 în valoare de 8.000 lei (f. 33 dos. inst.), chitanța . nr._ din 02.05. 2011 în valoare de 9.000 lei (f. 35 dos. inst.), rămânând un rest de achitat de 11.018 lei, plus dobânzile și penalitățile calculate până la data plății conform adresei părții civile de la filele 38 – 39 dos. inst. respectiv. 55 – 56 dos. inst.

Situația de fapt reținută de instanță s-a bazat pe declarațiile de recunoaștere ale inculpaților Ț. I. C. (f. 69 - 71 dup, 101 - 102 dos. inst.) și M. P. H. (f. 66 – 67 dup, 99 – 100 dos. inst) care se coroborează cu aspectele care reies din nota de constatare nr. . nr._/30.09.2009 (f. 5 – 6 dup), din fișa sintetică totală a . S. (f. 8 – 27 dup), din fișele conturilor analitice: 531.1.1 – Casa în lei, 512.1 – cont curent în lei; 431.2 – contribuția personalului la asigurările sociale; 437.2 – Contribuția asigurările sociale de sănătate; 444 – Impozitul pe venit de natura salariilor (f. 28 – 43, 44 – 51, 52 - 55 dup), din balanța de verificare 12/2008 (f. 26 - 27) și care se coroborează cu constituirea de parte civilă (f. 57 – 62 dup).

Inculpații au recunoscut și regretat săvârșirea faptei arătând că motivul neachitării sumelor respective este imposibilitatea desfășurării activității comerciale datorită conjuncturii economice și datorită faptului că au fost nevoiți să se mute dintr-un sediu pe care îl amenajaseră într-o altă locație care de asemenea a necesitat investiții multiple și unde nu au reușit să desfășoare activități comerciale întrucât li s-a solicitat să părăsească acel spațiu chiar în momentul obținerii tuturor avizelor necesare funcționării stației ITP. Inculpații au mai arătat că echipamentele care urmau să fie folosite au fost achiziționate în leasing și pentru că nu au putut achita ratele de leasing acestea au fost luate înapoi de societățile de leasing la fel ca și autoturismele pe care le ofereau spre închiriere.

Instanța a apreciat că aceste aspecte, deși sunt confirmate de probatoriul de la dosarul cauzei, nu înlătură vinovăția inculpaților cu privire la săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prev. de art. 6 din Legea nr. 241/2005 întrucât așa cum s-a putut observa din actele contabile de la dosarul cauzei, în special înscrisurile de la filele 60 – 61 dup, inculpații au reținut și nu au vărsat la bugetul de stat impozitele și contribuțiile cu reținere la sursă încă din 25.04.2007 deși, așa cum rezultă din contractele de închiriere de la filele 103 – 107 dos. inst. și respectiv filele 109 – 115 dos. inst. coroborate cu acordul de funcționare din data de 24.01.2008 (f. 105 dup), cu declarațiile inculpaților și cele ale martorului C. Ș. D. (f. 127 dos. inst.), evenimentele privind mutarea din sediul de pe . . loc la sfârșitul anului 2007 iar mutarea de la acest sediu nou a avut loc la începutul anului 2008, poate chiar în martie. Prin urmare, instanța observă că inculpații nu și-au îndeplinit obligațiile legale chiar anterior mutării de pe . și ulterior pe parcursul anului 2008 – 2009, cu atât mai mult cu cât, așa cum rezultă din analiza contului 5311 – Casa în lei în perioada 2007 - 2009 au fost rulate diferite sume de bani, existând deci lichidități pentru achitarea contribuțiilor cu reținere la sursă, cu atât mai mult cu cât aceste sume nu erau f mari (f. 28 – 43 dup). Cu privire la existența intenției ca formă a vinovăției inculpaților, instanța mai reține că aceștia au mai făcut și angajări în cursul anului 2007, inclusiv la începutul lunii decembrie 2007 (f. 153 dos. inst.) deși nu înregistrau deja restanțe la plata contribuțiilor cu reținere la sursă.

Mai trebuie menționat faptul că, deși nu înlătură vinovăția inculpaților, aspectele arătate mai sus, au fost avute în vedere la aprecierea pericolului social al faptelor săvârșite de inculpați.

În drept, raportat la situația de fapt expusă și având în vedere și criteriile stabilite în considerentele deciziei de recurs în interesul legii nr. 49/2007 a Î.C.C.J. cu privire la existența infracțiunii unice sau a concursului de infracțiuni, instanța apreciază că este dovedită rezoluția infracțională unică în cazul actelor materiale săvârșite de inculpați, rezoluție care rezultă din unitatea de dispoziții legale violate, din săvârșirea faptelor într-un interval de timp redus, din însușirea sumelor de bani reținute cu același titlu, existând astfel o identitate de procedee folosite, condiții și împrejurări asemănătoare pentru săvârșirea faptelor și, mai ales, unicitatea scopului urmărit - acela de a obține pentru sine un folos patrimonial, motive pentru care instanța a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpaților din infracțiunea prev. de art. 6 din Legea nr. 241/2005 în infracțiunea prev. de art. 6 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 al. 2 C.pen.

Față de starea de fapt reținută, instanța a apreciat că inculpații au săvârșit cu intenție, acțiunile de a reține și de a nu vărsa la bugetul de stat suma de 16.969 lei, cu penalitățile aferente, reprezentând contribuții cu reținere la sursă, și astfel s-a realizat elementul material al infracțiunii prev. de art. 6 din Legea nr. 241/2005, însă pentru ca o faptă să constituie infracțiune este nevoie să fie îndeplinite condițiile prevăzute de art. 17 C.pen. respectiv fapta să prezinte pericol social, să fie săvârșită cu vinovăție și să fie prevăzută de legea penală.

Potrivit art. 18 ind. 1 alin. 1 C.pen. nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală, dacă prin atingerea minimă adusă uneia din valorile apărate de lege și prin conținutul ei concret, fiind lipsită în mod vădit de importanță, nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni. În aliniatul 2 al aceluiași articol se prevede că la stabilirea în concret a gradului de pericol social se ține seama de modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, precum și persoana și conduita făptuitorului, dacă este cunoscut.

În cauza de față instanța a apreciat că faptele săvârșite de inculpați nu prezintă pericolul social al unei infracțiuni întrucât prejudiciul cauzat de aceștia este relativ mic (16.969 lei cu penalități de întârziere calculate până la data plății) din care au achitat suma de 20.000 lei, rămânând la data de 06.07.2011 suma de 11.018 lei (f. 56 dos. inst.), anterior anului 2007 . S. a funcționat și și-a achitat contribuțiile cu regularitate, inculpații au transmis toate datele către ITM și au făcut toate înregistrările privind angajații în contabilitatea firmei, aceștia au fost prinși într-o conjunctură economică nefastă datorată dorinței lor de a se dezvolta și lipsei de prevedere la încheierea contractelor de închiriere care însă nu îi exonerează de răspundere penală. În același sens, instanța reține lipsa de antecedente ale inculpaților, faptul că aceștia au contribuit cu sume de bani pentru a plăti o parte din cheltuielile firmei (deși nu și datoriile la bugetul de stat), precum și vârsta acestora (36 ani și respectiv 40 ani).

Raportat la cele expuse, instanța a făcut aplicarea art.18/1 C.pen.

Pe latura civilă a cauzei, instanța a observat că partea vătămată s-a constituit parte civilă cu suma totală de 19.969 lei reprezentând: 4.302 lei – impozit pe salarii, 11.752 lei - contribuții asig. sociale asigurați, 3.434 lei – contribuții asig. sănătate asigurați, 481 lei – contribuții asig. șomaj asigurați, precum și dobânzi și penalități până la data plății (f. 57 – 62 dup). Prin adresa nr._ din 06.07.2011 (f. 56 – 57 dos. inst.) s-a arătat că la data emiterii adresei, . S. figura cu un debit de 11.018 lei.

Având în vedere stare de fapt reținută mai sus, instanța a constatat că în cauză sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale, faptele inculpaților cauzând un prejudiciu material, cert și actual părții civile . De asemenea, cuantumul debitului restant a fost dovedită cu actele existente la dosar (fișa sintetică totală a . S. (f. 8 – 27 dup), fișele conturilor analitice: 531.1.1 – Casa în lei, 512.1 – cont curent în lei; 431.2 – contribuția personalului la asigurările sociale; 437.2 – Contribuția asigurările sociale de sănătate; 444 – Impozitul pe venit de natura salariilor (f. 28 – 43, 44 – 51, 52 - 55 dup), din balanța de verificare 12/2008 (f. 26 - 27)). Cu privire la majorările de întârziere vor fi aplicabile dispozițiile Codului Fiscal, urmând ca aceste majorări să fie stabilite în faza de executare silită, în funcție de condițiile stabilite de O.G. nr. 92/2003.

În cauză a fost introdusă ca parte responsabilă civilmente . S., având în vedere că la data săvârșirii faptei inculpații aveau calitatea de administrator al acestei societăți comerciale, iar faptele au fost săvârșite în numele societății, motive pentru care, instanța a considerat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1000 alin. 3 C.civ., sens în care a obligat partea responsabilă civilmente în solidar cu inculpații, conform art. 1003 C.civ., la plata despăgubirilor civile.

Pentru aceste motive, În baza art. 14 și 346 alin. 1, 2 C.pr.pen. cu aplicarea art. 998 - 999 C.civ. și a art. 1003 C.civ. instanța, a obligat inculpații M. P. H. și Ț. I. C. în solidar cu partea responsabilă civilmente ., cu sediul social în loc. S., ., jud. S., la plata sumei de 11.018 lei cu penalități de întârziere aferente acestor sume până la data achitării efective a debitului, calculate potrivit dispozițiilor O.G.nr.92/2003, către partea civilă Statul Român prin A.N.A.F. prin D.G.F.P. S. cu titlu de daune materiale.

Împotriva sentinței au declarat recurs P. de pe lângă J. S. și inculpații M. P. H. și Ț. I. C..

Prin motivele de recurs ale parchetului s-a solicitat condamnarea inculpaților, prima instanță reținând greșit lipsa de pericol social a faptelor. Motivele de recurs formulate în scris au fost modificate de procurorul de ședință, acesta solicitând încetarea procesului penal, raportat la art. 74/1 Cod penal, întrucât inculpații au achitat prejudiciul în sumă de 20.000 lei. Chiar dacă s-au stins alte debite și s-au acoperit alte datorii din bugetul de stat, operează cauza de nepedepsire.

Inculpatului recurent Ț. I. C. a solicitat trimiterea cauzei la procuror pentru refacerea urmăririi penale, având în vedere că nu s-a făcut prezentarea materialului de urmărire penală. În subsidiar, solicită achitarea inculpatului în baza art. 10 lit. d C. pr. pen. deoarece nu orice datorie reprezintă ilicit penal, inculpații neacționând cu intenția de a comite infracțiunea prev. de art.6 din Legea nr.241/2005 ci au încercat demararea unei afaceri. Solicită constatarea faptului că prejudiciul este achitat integral.

Inculpatul recurent M. P. H., față de achitarea prejudiciului, solicită achitarea.

Examinând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de recurs invocate și sub toate aspectele, conform art.385/6 alin.3 C.pr.pen., Curtea constată că recursurile sunt fondate, pentru următoarele considerente:

Prima instanță a reținut corect starea de fapt, stabilind că inculpații M. P. H. și Ț. I. C. au atât calitate de asociați cât și de administratori ai . S., obiectul de activitate al societății fiind întreținerea și repararea autovehiculelor. În urma controlului efectuat de comisari din cadrul Gărzii Financiare S. din 12.10.2009 a fost încheiată nota de constatare . nr._/30.09.2009 (f. 5 – 6 dup) precizându-se că din verificarea balanțelor contabile și a fișelor de cont analitice s-a constatat faptul că la data de 30.09.2009 societatea înregistra contribuții cu reținere la sursă în sumă totală de 19.969 lei, după cum urmează:

- impozit pe salarii – 4.302 lei

- contribuția pentru asigurare sănătate – 3.434 lei

- contrib. Individuală de asig. sociale de la asigurați – 11.752 lei

- contribuția individuală de asigurări șomaj reținută de l asigurați – 781 lei.

Faptele reținute mai sus întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art.6 din Legea nr.241/2005, solicitarea inculpaților de a fi achitați fiind neîntemeiată.

Vinovăția inculpaților rezultă din probatoriul administrat, cu deosebire din actele contabile ( înscrisurile de la filele 60 – 61 dup), care atestă împrejurarea că inculpații au reținut și nu au vărsat la bugetul de stat impozitele și contribuțiile cu reținere la sursă încă din 25.04.2007 deși mutarea din sediul de pe . . loc la sfârșitul anului 2007. Inculpații nu și-au îndeplinit obligațiile legale chiar anterior mutării de pe . și ulterior pe parcursul anului 2008 – 2009, deși, așa cum rezultă din analiza contului 5311 – Casa în lei, în perioada 2007 - 2009 au fost rulate diferite sume de bani, existând deci lichidități pentru achitarea contribuțiilor cu reținere la sursă. Referitor la acest aspect, instanța reține că inculpații au făcut angajări în cursul anului 2007, inclusiv la începutul lunii decembrie 2007 (f. 153 dos. inst.) deși înregistrau deja restanțe la plata contribuțiilor cu reținere la sursă.

Recursurile declarate în cauză sunt fondate din perspectiva aplicabilității dispozițiilor art.74/1 C. pen., în condițiile art.13 C.pen.

Cu toate acestea, partea civilă, prin adresa nr._ din 06.07.2011 (f. 56 – 57 dos. inst.), a arătat că la data emiterii adresei, . S. figura cu un debit de 11.018 lei.

La stabilirea împrejurării dacă inculpații au achitat prejudiciul se are în vedere suma pentru care partea vătămată s-a constituit parte civilă, sumă pe care inculpații au acoperit-o integral. Nu prezintă relevanță în cauză, și instanța nu are în vedere toate datoriile pe care societatea le are față de partea civilă, inculpații putând fi obligați doar la plata debitelor care rezultă din comiterea infracțiunii pentru care sunt cercetați, aferente perioadei reținută prin rechizitoriu.

Având în vedere că prejudiciul a fost achitat integral, astfel cum s-a reținut mai sus, modul în care partea civilă a utilizat sumele încasate de la inculpați, constând în stingerea parțială a datoriilor din prezenta cauză dar și a altor datorii ale societății (accidente de muncă - fila 31,32 dosar recurs), aferente unor alte perioade de timp, nu prezintă relevanță, și nu împiedică incidența art.74/1 C.pen.

Fiind îndeplinite condițiile legale cuprinse de art.74/1 C.pr.pen., Curtea va dispune încetarea procesului penal față de inculpații Ț. I. C. și M. P. H. și aplicarea unor sancțiuni cu caracter administrativ.

Este neîntemeiată solicitarea de restituire a cauzei la procuror pentru motivul că inculpatului M. P. H. nu i s-a prezentat materialul de urmărire penală. La finalul urmăririi penale s-au efectuat demersurile necesare aducerii inculpatului M. în fața procurorului, în vederea prezentării materialului de urmărire penală. Inculpatul a fost citat la adresa pe care personal a indicat-o cu ocazia audierii din 08.02.2010, cu care este înregistrat și în baza de date privind Evidența populației, adresă la care nu a fost găsit. Totodată, astfel cum rezultă din procesul verbal din data de 26.11.2010 (fila 79) organele de cercetare penală au efectuat verificări suplimentare în vederea identificării inculpatului, însă nu au rezultat date noi care să asigure prezentarea inculpatului la prezentarea materialului de urmărire penală. În aceste condiții, culpa aparținînd în totalitate inculpatului care nu a anunțat schimbarea adresei, cererea de restituire a cauzei la procuror este nefondată.

În consecință, în baza art.385/15 pct.2 lit.d C.pr.pen., Curtea va admite recursurile declarate de P. de pe lângă J. S. și inculpații M. P. H. și Ț. I. C. împotriva sentinței penale nr.34/2012 pronunțată de J. S. în dosar nr._ și în consecință:

Va casa sentința penală atacată și rejudecând cauza:

În baza art.11 pct.2 lit.b rap la art.10 lit.i/1 C.pr.pen. cu aplicarea art.74/1 și art.13 C.pen. va înceta procesul penal față de inculpatul M. P. H. pentru comiterea infracțiunii de evaziune fiscală prev. de art.6 din Legea nr.241/2005 cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen, prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prev. de art.6 din Legea nr.241/2005.

În baza art.91 lit.c C.pen va aplică inculpatului M. P. H. amenda administrativă de 1000 de lei.

În baza art.11 pct.2 lit.b rap la art.10 lit.i/1 C.pr.pen. cu aplicarea art.74/1 și art.13 C.pen. va înceta procesul penal față de inculpatul Ț. I. C. pentru comiterea infracțiunii de evaziune fiscală prev. de art.6 din Legea nr.241/2005 cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen, prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prev. de art.6 din Legea nr.241/2005.

În baza art.91 lit.c C.pen va aplica inculpatului Ț. I. C. amenda administrativă de 1000 de lei.

Constată recuperat prejudiciul în cuantum de 19.969 lei, achitat părții civile ANAF S..

Va obliga inculpații să plătească suma de 1000 de lei fiecare, cheltuieli judiciare avansate de stat la fond.

Cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs vor rămâne în sarcina acestuia.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 375 de lei, va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.

În numele legii,

DECIDE:

Admite recursurile declarate de P. de pe lângă J. S. și inculpații M. P. H. și Ț. I. C. împotriva sentinței penale nr.34/2012 pronunțată de J. S. în dosar nr._ și în consecință:

Casează sentința penală atacată și rejudecând cauza:

În baza art.11 pct.2 lit.b rap la art.10 lit.i/1 C.pr.pen. cu aplicarea art.74/1 și art.13 C.pen. încetează procesul penal față de inculpatul M. P. H. pentru comiterea infracțiunii de evaziune fiscală prev. de art.6 din Legea nr.241/2005 cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen, prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prev. de art.6 din Legea nr.241/2005.

În baza art.91 lit.c C.pen aplică inculpatului M. P. H. amenda administrativă de 1000 de lei.

În baza art.11 pct.2 lit.b rap la art.10 lit.i/1 C.pr.pen. cu aplicarea art.74/1 și art.13 C.pen. încetează procesul penal față de inculpatul Ț. I. C. pentru comiterea infracțiunii de evaziune fiscală prev. de art.6 din Legea nr.241/2005 cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen, prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prev. de art.6 din Legea nr.241/2005.

În baza art.91 lit.c C.pen aplică inculpatului Ț. I. C. amenda administrativă de 1000 de lei.

Constată recuperat prejudiciul în cuantum de 19.969 lei, achitat părții civile ANAF S..

Obligă inculpații să plătească suma de 1000 de lei fiecare, cheltuieli judiciare avansate de stat la fond.

Cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs rămân în sarcina acestuia. Onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 375 de lei, va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 22.05.2012.

Președinte, Judecător, Judecător,

O. M. P. C. M. D. G.

Grefier

I.-M. M.

Red/Tehn./OMP/06.06.2012/2 EX

Jud. Fond- C. S.

← Vătămarea corporală gravă. Art. 182. Decizia nr. 784/2012....		Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Decizia nr. 99/2012. Curtea de... →

Infracţiuni la alte legi speciale. Decizia nr. 700/2012. Curtea de Apel ALBA IULIA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Infracţiuni la alte legi speciale. Decizia nr. 700/2012. Curtea de Apel ALBA IULIA