Ucidere din culpă. Art.178 C.p.. Decizia nr. 786/2012. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 786/2012 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 18-06-2012 în dosarul nr. 786/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 786/2012
Ședința publică de la 18 Iunie 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. I. P.
Judecător A. B.
Judecător E. B.
Grefier L. A.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia reprezentat de
Procuror A. M..
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de asigurătorul . R. SA și părțile civile C. I.- O., C. V., C. C. A., C. I., C. S. și S. I. împotriva sentinței penale nr. 58/05.04.2012 pronunțată de Judecătoria Hunedoara.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul parte civilă C. I. O., personal, asistat de apărătorul ales al tuturor părților civile d-l av. J. P., lipsă fiind celelalte părți. Se prezintă apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpata intimată S. Toderița A., d-na av. U. A.. Se prezintă și apărătorul ales al intimatei inculpate S. Toderița A. d-na av. N. I..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Apărătorul desemnat din oficiu al intimatei inculpate, d-na av. U. A. solicită instanței să ia act de încetarea mandatului său.
Curtea, având în vedere prezența apărătorului ales al inculpatei intimate S. Toderița A., d-na av. N. I., constată încetat mandatul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimata inculpată, d-na av. U. A..
Apărătorul ales al părților civile recurente, d-l av. J. P. depune la dosarul cauzei chit. nr. 23/2012, în copie, pentru suma de 1500 lei chitanță care nu s-a regăsit în dosarul instanței investită cu soluționarea fondului cauzei precum și cheltuielile de judecată ocazionate cu soluționarea recursului. Totodată depune la dosarul cauzei motivele de recurs formulate de fiecare dintre părțile civile și concluzii scrise.
Nemaifiind alte cereri de formulat instanța acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul ales al părților civile recurente, d-l av. J. P., față de recursurile formulate și motivate de către părțile civile, solicită ca în temeiul art. 385/15 al. 1 pct. 2 lit. d Cod procedură civilă admiterea recursurilor formulate și pe cale de consecință modificarea în parte a sentinței penale atacate și în rejudecare obligarea inculpatei alături de asigurător la majorarea daunelor morale de la sumele acordate de către instanța de fond la sumele precizate de ei în recurs astfel: majorarea daunelor morale de la_ lei acordate de către instanța de fond la 80.000 euro echivalent în lei la data plății pentru partea civilă C. I. O. (tatăl victimei) ; majorarea daunelor morale de la_ lei acordate de către instanța de fond la 80.000 euro echivalent în lei la data plății pentru partea civilă C. V. (mama victimei) ; majorarea daunelor morale de la_ lei acordate de către instanța de fond la 80.000 euro echivalent în lei la data plății pentru partea civilă C. C. A. (fratele victimei) ; majorarea daunelor morale de la câte_ lei acordate de către instanța de fond la câte 30.000 euro echivalent în lei la data plății pentru părțile civile C. I. și C. S.(bunicii paterni ai victimei) și majorarea daunelor morale de la_ lei acordate de către instanța de fond la 30000euro echivalent în lei la data plății pentru partea civilă S. I. (bunica paternă a victimei).
Totodată solicită obligarea inculpatei la cheltuieli de judecată în favoarea părții civile C. I. O., la fond la suma de 3200 lei în loc de 1700 lei acordate de către instanța de fond și obligarea la cheltuieli de judecată în recurs în sumă de 1200 lei.
Apărătorul ales al părților civile recurente, d-l av. J. P. consideră că această cuantificare a daunelor morale acordate de către instanța de fond este destul de scăzută având în vedere valoarea morală lezată, intensitatea dramei sufletești pe care au trăit-o și o trăiesc în continuare părțile civile, practica judiciară a instanțelor în cazuri similare precum și limita despăgubirilor stabilite prin lege pentru asigurătorul de răspundere civilă obligatorie pentru anul 2011. Solicită să se aibă în vedere faptul că victima era fiul, fratele și nepotul părților civile și avea doar 23 de ani la producerea accidentului, era o persoană deosebită care a avut rezultate bune atât la școală cât și la facultate iar părțile civile în loc să participe la un eveniment fericit, respectiv la o eventuală căsătorie au fost nevoiți să participe la o înmormântare. Învederează faptul că victima era pe cale a îmbrățișa o carieră sportivă, o carieră fotbalistică fiind legitimat ca fotbalist la Club sportiv FC Hunedoara aflându-se în probe și la alt club, o carieră cu multe satisfacții sociale și financiare de care nu ar fi beneficiat doar el ci și s-ar fi răsfrânt și asupra părților civile.
Apărătorul ales al părților civile recurente, d-l av. J. P. consideră că daunele morale trebuie acordate în funcție de importanța valorii morale lezate în speță nefiind vorba de compensarea unei suferințe oarecare. Se arată că potrivit Ordinului nr. 5/2010 limitele de despăgubire sunt până la un nivel de 3.500.000 euro, echivalent în lei la cursul BNR. Menționează faptul că nu solicită o asemenea sumă, sumele solicitate de ei sunt rezonabile raportat la daunele acordate de către alte instanțe în cauze similare, ex. cazul C..
Apărătorul ales al părților civile recurente, d-l av. J. P. arată că în cauză nu se pune problema îmbogățirii fără just temei a părților civile fiind vorba de stabilirea de despăgubiri în urma unui fapt juridic ilicit cauzator de prejudicii.
Solicită obligarea inculpatei la plata cheltuielilor de judecată din recurs precum și plata cheltuielilor de deplasare a părții civile.
Cu privire la recursul formulat de asigurător, apărătorul ales al părților civile recurente, d-l av. J. P. solicită respingerea acestuia. Invocă Jurisprudență în dovedirea faptului că au fost acordate despăgubiri bunicilor și fraților de către alte instanțe în cazuri similare.
Apărătorul ales al inculpatei intimate S. Toderița A., d-na av. N. I. solicită instanței respingerea recursului formulat de părțile civile ca nefondat și pe cale de consecință menținerea ca temeinică și legală a sentinței penale atacate. Aduce la cunoștință faptul că atitudinea procesuală a inculpatei care a fost mai mult decât decentă a determinat și promovarea unei căi de atac de către părțile civile. Se arată că nu minimalizează trauma sufletească a părților civile dar să nu se uite faptul că și inculpata a trecut și a suferit aceiași traumă, aceasta urmând și în acest moment tratament psihologic și psihiatric, acest incident marcându-i viața și existența.
Apărătorul ales al inculpatei intimate S. Toderița A., d-na av. N. I. se arată că într-adevăr rudele au suferit, meritau să fie despăgubite dar nu există un criteriu strict de determinare a daunelor morale dar apreciază că s-a făcut o justă apreciere a daunelor morale de către instanța de fond.
Cu privire la recursul asigurătorului, apărătorul ales al inculpatei intimate S. Toderița A., d-na av. N. I. arată că lasă la aprecierea instanței soluționarea acestuia.
Reprezentanta Parchetului solicită instanței admiterea recursului formulat de părțile civile. Se arată că în cauză nu are relevanță atitudinea decentă a inculpatei.
Cu privire la recursul asigurătorului, reprezentanta Parchetului arată că solicită respingerea acestuia ca nefondat.
CURTEA DE APEL,
Deliberând asupra recursurilor penale de față,
Constată că prin sentința penală nr. 58 din 05.04.2012 pronunțată de Judecătoria Hunedoara în dosarul nr._ /201, a fost condamnată inculpata S. TODERIȚA-A., fiica lui E. M. și A., născută la data de 30.04.1991 în municipiul Hunedoara, județul Hunedoara, cu CNP_, fără antecedente penale, domiciliată în orașul C., ., ., ., la:
- 1 (un) an și 4 (patru) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă prev. și ped.de art. 178 alin. 1 și 2 C.pen. cu aplic. art. 320/1 alin. 7 C.proc.pen.
În baza art. 81, art. 82 C.pen. a fost suspendată condiționat executarea pedepsei pe durata unui termen de încercare compus din cuantumul pedepsei aplicate la care se adaugă un interval de timp de 2 (doi) ani.
În baza art. 359 C.proc.pen. au fost puse în vedere inculpatei disp. art. 83 și art. 84 C.pen.
S-a interzis inculpatei exercițiul drepturilor civile prev. de art.64 lit.”a” teza II și lit.”b” C.pen. în condițiile și pe durata prev. de art.71 C.pen.
În baza art. 71 alin. 5 C.pen. pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii a fost suspendată și executarea pedepselor accesorii susmenționate.
Conform art. 7 din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpată în vederea introducerii profilului lor genetic în baza de date a SNDGJ, fără notificare prealabilă, la rămânerea definitivă a prezentei sentințe.
În baza art. 14, art. 346 C.proc.pen. rap. la art. 998 – 999 C.civ., a fost obligată pe inculpată să plătească despăgubiri civile părților civile, după cum urmează:
- suma de 114.860 lei reprezentând despăgubiri civile, din care suma de 27.460 lei cu titlu de daune materiale și suma de 87.400 lei cu titlu de daune morale către partea civilă C. I. O. respingând restul daunelor civile solicitate;
- suma de 87.400 lei reprezentând despăgubiri civile – daune morale către partea civilă C. V. respingând restul daunelor civile solicitate;
- suma de 43.700 lei reprezentând despăgubiri civile – daune morale către partea civilă C. C. A. respingând restul daunelor civile solicitate;
- suma de câte 26.220 lei reprezentând despăgubiri civile – daune morale fiecărei părți civile C. I., C. S. și S. I., respingând restul daunelor civile solicitate;
S-a constatat că asigurător este . – A.-R. SA, în baza poliței de asigurare de răspundere civilă auto RCA ./16/H16/DV nr._.
În baza art. 191 alin.1 C.proc.pen. a fost obligată inculpată să plătească suma de 1000 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat, iar în baza art.193 C.proc.pen., să plătească părții civile C. I. O. suma de 1700 lei reprezentând cheltuieli judiciare – onorariu de avocat.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut, ca stare de fapt, următoarele:
În seara zilei de 19.02.2011 inculpata S. Toderița A. împreună cu prietena sa – martora I. A. F. se afla la domiciliu, când, în jurul orelor 23,30 a fost contactată telefonic de prietenul său C. C. I. care i-a propus să se întâlnească la barul „Royal” din C.. Pentru a se întâlni cu C. C. I. inculpata împreună cu martora I. A. F. s-au deplasat la barul anterior menționat, deplasare pe care au făcut-o cu autoturismul marca BMW cu nr. de înmatriculare_ proprietatea inculpatei, condus fiind de aceasta din urmă.
Ajunse la bar, cele două tinere au comandat sucuri și o sticlă de vin pentru prietenul lor C. C. I., care la un moment dat conform înțelegerii stabilite cu inculpata a venit în local.
Cei trei s-au distrat și au consumat coca cola și vin, inclusiv inculpata, care a băut vin amestecat cu coca cola.
În jurul orei 03,30 inculpata și prietenii săi au părăsit barul Royal și s-au deplasat împreună spre domiciliul inculpatei cu autoturismul acesteia marca BMW cu nr. de înmatriculare_ condus de aceasta din urmă. Înainte de a urca la volan, inculpata a încercat să comande un taxi care să o transporte pe martora I. A.-F. la domiciliul său situat în localitatea Sîntămăria de Piatră. Cum nu a reușit acest lucru inculpata și-a început deplasarea, având pe locul din dreapta față pe prietenul său C. C. I. iar pe bancheta din spatele vehiculului pe martora I. A.-F..
Când a ajuns în parcarea din fața imobilului în care locuiește, situat în C. ., inculpata i-a cerut martorei I. A.-F. să rămână să doarmă la locuința sa.
Martora, a insistat însă să o transporte la domiciliu fiindu-i teamă că va fi certată de părinți. În aceste împrejurări și prietenul inculpatei C. C. I. i-a spus acesteia că o va însoți pe drum la Sîntămăria de Piatră. După mai multe discuții, la insistențele martorei, inculpata a acceptat să o transporte la domiciliu.
Astfel inculpata la volanul autoturismului său anterior menționat și-a început deplasarea, locul din față dreapta fiind ocupat tot de prietenul său C. C. I. iar pe bancheta din spatele acestuia a stat martora I. A. F..
În timp ce rula pe DC 51 A din direcția ON C. spre OV C., după ce a trecut de podul aflat peste râul „Strei”, într-o ușoară curbă la stânga, inculpata a vrut să ocolească o baltă și a tras de volan stânga intrând pe contrasens.
Întrucât nu a adaptat viteza la condițiile de drum în condițiile în care carosabilul era acoperit cu zăpadă și polei, inculpata a pierdut controlul volanului, a părăsit partea carosabilă, a intrat în impact cu un copac aflat pe acostamentul din stânga în direcția sa de mers și a fost apoi proiectată într-un stâlp de susținere al rețelei electrice.
În urma impactului, a survenit decesul numitului C. C. I. și vătămarea corporală a martorei I. A. F. precum și a inculpatei S. Toderița A..
Potrivit concluziilor raportului medico-legal de necropsie nr. 56.047/27.06.2011 întocmit de SJML Hunedoara moartea numitului C. C. I. a fost violentă și s-a datorat insuficienței cardio-respiratorii acute prin aspirat sanguin traheo-bronho-pulmonar, consecutiv unui traumatism cranio-facial complex în cadrul unui politraumatism, cu leziuni multiple.
Din buletinul de analiză toxicologică nr._/22.02.2011 al SJML – D. Toxicologie, a rezultat că în momentul decesului victima C. C. I. a avut o alcoolemie de 0,70 gr%o (f. 28-29), iar din buletinul de analiză toxicologică nr. 207; 208/23.02.2011 întocmit de SJML Hunedoara (f. 30) a rezultat că inculpata la proba nr. I de la orele 06,10 a avut o alcoolemie de 0,40 g%o iar la proba nr. II de la orele 07,10 a avut o alcoolemie de 0,25 g %o.
În drept, s-a arătat că fapta săvârșită de inculpata S. Toderița A., în împrejurările descrise anterior, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culpă prev. și ped. de art. 178 alin. 1 și 2 c.pen., inculpata încălcând mai multe norme rutiere și urmare a acestor încălcări s-a produs accidentul rutier în urma căruia a survenit decesul victimei C. C. I..
Astfel potrivit art. 35 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 rep. „participanții la trafic trebuie să aibă un comportament care să nu afecteze fluența și siguranța circulației, să nu pună în pericol viața sau integritatea corporală a persoanelor și să nu aducă prejudicii proprietății publice ori private.
În baza art. 48 din același act normativ „conducătorul de vehicul trebuie să respecte regimul legal de viteză și să o adapteze în funcție de condițiile de drum, astfel încât să poată efectua o manevră în condițiile de siguranță.”
În temeiul art. 102 alin. 3 lit. „a” din OUG 195/2002 rep. constituie contravenție conducerea sub influența băuturilor alcoolice, dacă fapta nu constituie infracțiune, în speță alcoolemia inculpatei fiind de 0,40 g%o (sub limita de 0,80 g %o).
Reținând vinovăția inculpatei în producerea accidentului și cauzarea decesului victimei, instanța de fond a aplicat acesteia o pedeapsă constând în minimul special, având în vedere, la individualizarea acesteia, în condițiile art. 72 c.pen., limitele speciale de pedeapsă prevăzute de lege, gradul de pericol social concret al faptei și împrejurările în care a fost comisă, urmarea produsă precum și persoana inculpatei care este la primul contact cu legea penală.
În procesul individualizării judiciare a pedepsei s-a făcut și aplicarea dispozițiilor art. 320/1 alin. 7 c.proc.penală ce prevăd reducerea limitelor pedepsei închisorii cu o treime, inculpata recunoscându-și fapta în condițiile acestui text de lege.
Având în vedere cuantumul pedepsei aplicate, văzând că inculpata nu posedă antecedente penale, că este o persoană tânără în vârstă de 21 de ani în prezent studentă, că în mod real a regretat fapta, instanța a apreciat că aceasta prezintă suficiente garanții în sensul că nu va săvârși alte infracțiuni și că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea ei efectivă, motiv pentru care în baza art. 81, art. 82 c.pen. a suspendat condiționat executarea pedepsei pe durata unui termen de încercare compus din cuantumul pedepsei aplicate la care se va adăuga un interval de timp de 2 (doi) ani.
Sub aspectul laturii civile a procesului penal, instanța a arătat că, referitor la daunele materiale cerute de partea civila C. I. O., în cuantum total de 28.395 lei, acesta cu înscrisuri și martori aceasta a probat un prejudiciu material în cuantum de 27.460 lei după cum urmează: suma de 2.984 lei reprezentând contravaloarea sicriului și a lucrurilor trebuitoare conform obiceiului (cu chitanța de la f. 107); suma de 60 lei - chiria la capela (cu chitanța de la f.108); suma de 2.065 lei reprezentând cheltuieli din cele doua seri de priveghi când s-au servit cozonaci, țuică caldă, vin și sucuri.
Din relatările martorilor Pițîlcă I. M. și C. G. (f. 180-181) a rezultat că în cele două seri de priveghi au participat în jur de 500-600 de persoane ce au fost servite cu cozonaci, țuică, vin și sucuri. La priveghi s-a consumat 50 l țuică a 15 lei litru și 50 l vin a 7 lei litru, rezultând 750 lei țuica+350 lei vinul rezultând suma totală de 1.100 lei contravaloarea băuturii.
Contravaloarea cozonacilor achiziționați este de 965 lei (f. 109).
Deși martorii au confirmat și faptul ca s-au consumat sucuri, contravaloarea sucurilor nu a fost dovedită și prin urmare nu poate fi acordată.
Apoi, cu masa organizata la pomana de înmormântare, partea civila a probat că a cheltuit suma de 6.024,34 lei din care suma de 3.959 lei - reprezentând masa servită (nota de plata - f. 108), contravaloarea băuturii - 50 l țuică și 50 l vin (f. 181) și contravaloarea cozonacilor 965,34 lei (f. 109).
Cu amenajarea locului de veci, partea civila a mai cheltuit suma totală de 14.516 lei din care suma de 100 lei - locul de veci (chitanța f. 100), suma de 10.000 lei monumentul funerar (f._), suma de 416 lei contravaloarea materialelor achiziționate pentru structura pe care s-a montat monumentul funerar (bonuri fiscale f. 114) și suma de 400 lei pavajul realizat în jurul monumentului funerar (f. 115-116 si 130).
În fine, pentru masa de pomenire organizată la un an de la decesul fiului său partea civila a cheltuit suma de 1.811 lei (factura fiscală și bon fiscal f.177).
Asupra daunelor morale pretinse de părțile civile, în calitate de părinți, frate și bunici ai victimei C. C. I., instanța a reținut că este dincolo de orice îndoiala că prin decesul acestuia li s-au produs suferințe de ordin psihic, zbucium interior fiindu-le afectat mersul calm și pașnic al vieții sufletești, deci o daună morala ce se impune a fi reparată de inculpată ca autor al faptei ilicite.
La stabilirea cuantumurilor daunelor morale cuvenite părților civile, instanța a avut în vedere intensitatea traumelor psihice suferite, prin raportare la gradul de rudenie avut cu victima și a legăturii afective existente.
Evident, nici o sumă de bani nu poate acoperi durerea afectivă pricinuită de pierderea unei ființe dragi, cum este un fiu, frate sau nepot, dar despăgubirile morale au menirea de a oferi părților civile cel puțin o satisfacție de ordin moral.
S-a mai arătat că, la cuantificarea daunelor morale se impune a se ține cont pe de altă parte și de limitarea impusă de principiul îmbogățirii fără just temei, asemenea daune trebuind a fi stabilite în limite rezonabile.
În consecință instanța a apreciat că părților civile C. I. O. și C. V. în calitate de părinți ai victimei li se cuvin daune morale de câte 87.400 lei fiecare (cât reprezintă echivalentul a 20.000 euro la cursul de schimb BNR din ziua pronunțării - de 4,37 lei-euro).
Părții civile C. C. A. – fratele victimei - i se cuvine suma de 43.700 lei cu titlu de daune morale (echivalentul a 10.000 euro la cursul de 4,37 lei-euro din ziua pronunțării).
În fine, părților civile C. I., C. S. și S. I. - în calitate de bunici ai decedatului li se cuvin daune morale de cate 26.220 lei fiecare (echivalentul a 6.000 euro la cursul de schimb anterior menționat).
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs părțile civile C. I. O., C. V., C. C. A., C. I., C. S., S. I. și asiguratorul . – R. SA.
Prin recursurile formulate, părțile civile au solicitat modificarea în parte a sentinței penale atacate și în rejudecare obligarea inculpatei, alături de asigurător, la majorarea daunelor morale de la sumele acordate de către instanța de fond la sumele precizate de ei în recurs astfel: majorarea daunelor morale de la_ lei acordate de către instanța de fond la 80.000 euro echivalent în lei la data plății pentru partea civilă C. I. O. (tatăl victimei) ; majorarea daunelor morale de la_ lei acordate de către instanța de fond la 80.000 euro echivalent în lei la data plății pentru partea civilă C. V. (mama victimei) ; majorarea daunelor morale de la_ lei acordate de către instanța de fond la 80.000 euro echivalent în lei la data plății pentru partea civilă C. C. A. (fratele victimei) ; majorarea daunelor morale de la câte_ lei acordate de către instanța de fond la câte 30.000 euro echivalent în lei la data plății pentru părțile civile C. I. și C. S.(bunicii paterni ai victimei) și majorarea daunelor morale de la_ lei acordate de către instanța de fond la 30000euro echivalent în lei la data plății pentru partea civilă S. I. (bunica paternă a victimei).
De asemenea, s-a solicitat obligarea inculpatei la plata integrală a cheltuielilor de judecată efectuate de partea civilă C. I. O., la fond, în sumă de 3200 lei în loc de 1700 lei cât a acordat prima instanță.
În motivarea recursurilor, s-a arătat în esență, că daunele morale acordate de către instanța de fond sunt destul de scăzute, având în vedere valoarea morală lezată, intensitatea dramei sufletești pe care au trăit-o și o trăiesc în continuare părțile civile, practica judiciară a instanțelor în cazuri similare precum și limita despăgubirilor stabilite prin lege pentru asigurătorul de răspundere civilă obligatorie pentru anul 2011. S-a solicitat să se aibă în vedere faptul că victima era fiul, fratele și nepotul părților civile și avea doar 23 de ani la producerea accidentului, era o persoană deosebită care a avut rezultate bune atât la școală cât și la facultate iar părțile civile în loc să participe la un eveniment fericit, respectiv la o eventuală căsătorie au fost nevoiți să participe la o înmormântare. Victima era pe cale a îmbrățișa o carieră sportivă, o carieră fotbalistică fiind legitimat ca fotbalist la Club sportiv FC Hunedoara aflându-se în probe și la alt club, o carieră cu multe satisfacții sociale și financiare de care nu ar fi beneficiat doar el ci și s-ar fi răsfrânt și asupra părților civile.
S-a mai arătat că daunele morale trebuie acordate în funcție de importanța valorii morale lezate în speță nefiind vorba de compensarea unei suferințe oarecare. Potrivit Ordinului nr. 5/2010 limitele de despăgubire sunt până la un nivel de 3.500.000 euro, echivalent în lei la cursul BNR. În cauză nu se pune problema îmbogățirii fără just temei a părților civile, fiind vorba de stabilirea de despăgubiri în urma unui fapt juridic ilicit cauzator de prejudicii.
Prin recursul formulat, . – R. SA a solicitat reducerea cuantumului daunelor morale acordat de prima instanță, părților civile C. I. O., Cirobea C. I. și C. V. și respingerea cererilor de acordare a daunelor morale formulate de părțile civile C. C. A., C. I., C. S. și S. I., iar în subsidiar, reducerea cuantumului acestor daune.
În expunerea motivelor de recurs s-a arătat, în esență că pentru acordarea de despăgubiri civile este necesar să se stabilească prin probe certe existența prejudiciului, cât și valoarea acestuia, iar cuantumul prejudiciului moral suferit nu trebuie să ducă la îmbogățirea fără justă cauză a părților civile.
În ceea ce îi privește pe bunicii victimei, s-a arătat că prejudiciul moral este prezumat a fi cauzat membrilor de familie: ascendenți, descendenți și soț, iar numai moștenitorii decedatului pot solicita acordarea de daune morale.
Examinând sentința atacată prin prisma criticilor aduse, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și din oficiu, sub toate aspectele de legalitate și temeinicie, conform art. 385/6 Cod procedură penală, însă în limitele consacrate de acest articol, recursurile declarate vizând exclusiv modul de soluționare a laturii civile, Curtea de apel constată următoarele :
În fapt, în noaptea de 19/20.02.2011 în jurul orei 04,00 în timp ce a condus autoturismul proprietate personală marca BMW cu nr. de înmatriculare_, pe DC 51 A, inculpata S. Toderița A. a pierdut controlul volanului izbindu-se cu partea laterală dreapta a autoturismului de un stâlp de susținere al rețelei electrice, în urma acestui accident rezultând decesul numitului C. C. I..
Prin urmare, raportat la ansamblul materialului probatoriu administrat în cauză, se constată că în mod corect prima instanță a stabilit îndeplinirea condițiilor răspunderii civile delictuale.
În ceea ce privește cuantumul despăgubirilor civile acordate în cauză, Curtea de apel reține că în cauză s-au constituit părți civile părinții victimei C. I. O. și C. V., fratele victimei - C. C. A., bunicii paterni ai victimei C. I. și C. S. precum și bunica maternă a acesteia numita S. I..Aceștia au solicitat cu titlu de daune morale suma de 80.000 euro pentru fiecare ( părțile civile C. I. O., C. V. și C. C. A.) și respectiv 30.000 euro pentru fiecare( părțile civile C. I., C. S. și S. I.).
Curtea de Apel consideră că este de necontestat faptul că prin fapta inculpatei, chiar săvârșită din culpă, s-au produs familiei victimei grave suferințe morale iremediabile, cu repercusiuni asupra stării de psihice a acestora, cauzate de decesului, fiului, fratelui, respectiv nepotului părților civile.
Sub acest aspect, instanța de recurs apreciază ca nefondată critica societății de asigurare în sensul că prejudiciul moral este prezumat a fi cauzat doar ascendenților, descendenților și soțului și că moștenitorii decedatului pot solicita acordarea de daune morale.
Aceasta, deoarece prejudiciul moral cauzat ca urmare a decesului fratelui, respectiv a nepotului nu poate fi condiționat de existența vocației succesorale, ci rezultă din legăturile afective existente între persoanele care se pretind vătămate și victimă, fiind evident că pierderea suferită de aceștia constituie un prejudiciu în sensul prevăzut de dispozițiile art.998, art.999 C.civil ( în vigoare la data săvârșirii faptei).
Referitor la stabilirea cuantumului daunelor morale, Curtea reține că, spre deosebire de despăgubirile pentru daune materiale, care sunt supuse unei riguroase probațiuni, cuantumul despăgubirilor pentru daune morale nu se probează, ci se stabilește pe baza unei evaluări a organului judiciar.
În cazul infracțiunilor contra persoanei, această evaluare, pentru a nu fi una pur subiectivă ori pentru a nu tinde către o îmbogățire fără just temei, trebuie să aibă în vedere suferințele fizice și morale susceptibil în mod rezonabil a fi fost cauzate prin fapta inculpatei și toate consecințele acesteia, astfel cum sunt relevate de actele medicale ori de alte probe administrate.
Raportat la aceste criterii, în cauza de față, și având în vedere pe de altă parte faptul că sumele de bani acordate cu titlu de daune morale trebuie să aibă efecte compensatorii, ele neputând constitui nici amenzi excesive pentru autorii daunelor și nici venituri nejustificate pentru victimele acestora, instituția răspunderii civile delictuale neputându-se transforma într-un izvor al îmbogățirii fără just temei, Curtea de Apel apreciază că stabilirea cuantumului daunelor morale la sumele de_ lei,_ lei, respectiv_ lei pentru părțile civile este proporțională, adecvată și suficientă în raport cu trauma produsă familiei victimei, nejustificându-se nici reducerea acestora, nici acordarea unor sume mai mari.
Prin urmare, se constată că instanța de fond apreciat în mod just cuantumul acestor daune, raportându-se la intensitatea traumelor psihice suferite, prin raportare la gradul de rudenie avut cu victima și a legăturii afective existente, dar și la limitarea impusă de principiul îmbogățirii fără just temei.
Recursul părții civile C. I. O. este fondat însă sub aspectul cuantumul cheltuielilor de judecată efectuate de acesta în primă instanță.
Astfel, din chitanțele depuse la dosar ( filele 185, 186 și respectiv 62) rezultă că partea civilă a efectuat cheltuieli în cuantum de 3200 lei, constând în onorariul apărătorului ales în faza de urmărire penală și în faza de judecată.
În ceea ce privește solicitarea părților civile de a se dispune obligarea societății de asigurare S.C. E. R. A. – R. SA la în solidar cu inculpata la plata despăgubirilor civile, se constată că în mod corect prima instanță a constatat calitatea de asigurător a acestei societăți, având în vedere temeiurile juridice diferite ale răspunderii asigurătorului și ale răspunderii inculpatei, a primului fiind contractuală iar a celei de a doua delictuală, temeiuri care exclud aplicarea față de aceștia a principiului solidarității.
În îndeplinirea atribuțiilor ce-i revin în cadrul legal instituit prin art.4142 din Codul de procedură penală, Înalta Curte de Casație și Justiție, constituită în Secții Unite, a adoptat decizia nr.I din 28 martie 2005, prin care, a admis recursul declarat în interesul legii de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, stabilind, în aplicarea dispozițiilor art.54 alin.4 și art.57 din Legea nr.136/1995 privind asigurările și reasigurările în R., cu modificările ulterioare, că „societatea de asigurare participă în procesul penal în calitate de asigurător de răspundere civilă.
De asemenea prin decizia nr.29/16 noiembrie 2009 Înalta Curte de Casație și justiție a respins recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în legătură cu angajarea răspunderii juridice civile a asigurătorului în procesul penal în ipoteza asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule, reținând că soluția dată în interesul legii prin decizia menționată( nr.I/2005), precum și considerentele avute în vedere la adoptarea ei relevă neîndoielnica rezolvare completă a chestiunilor de drept în privința cărora s-a susținut prin acest nou recurs în interesul legii că instanțele judecătorești nu ar avea un punct de vedere unitar în aplicarea dispozițiilor legale referitoare la limitele răspunderii juridice civile a asigurătorului, în procesul penal, în cazul asigurărilor obligatorii de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule.
Prin urmare, critica recurenților părți civile cu privire la obligarea asigurătorului la plata despăgubirilor civile este nefondată.
Pentru toate aceste motive și având în vedere dispozițiile art.385 ind.15 pct.2 lit.d C.proc.pen., va fi admis recursul declarat de partea civilă C. I. O. împotriva sentinței penale nr.58/5.04.2012 pronunțată de Judecătoria Hunedoara în dosar nr._, va fi casată în parte hotărârea atactă numai sub aspectul cuantumului cheltuielilor judiciare acordate și rejudecând în aceste limite:
Se va majora cuantumul cheltuielilor judiciare acordate părții civile recurente C. I. O. de la suma de 1700 lei la suma de 3200 lei.
În baza art.385 ind.15 pct.1 lit.b C.proc.pen., se vor respinge recursurile formulate de părțile civile C. V., C. C. A., C. I., C. S., S. I. și asiguratorul . – R. SA.
Se vor menține în rest dispozițiile sentinței penale atacate.
În baza art.193 alin.6 Cod procedură penală va fi obligată inculpata la plata cheltuielilor judiciare în sumă de 400 lei ocazionate în recurs, către recurentul C. I. O., sumă ce reprezintă parte din onorariul apărătorului ales și din cheltuielile de transport, corespunzător pretențiilor admise.
În baza art.192 alin.2 vor fi obligați recurenții C. V., C. C. A., C. I., C. S., S. I. și asiguratorul . – R. SA la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în recurs, în sumă de câte 50 de lei fiecare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de partea civilă C. I. O. împotriva sentinței penale nr.58/5.04.2012 pronunțată de Judecătoria Hunedoara în dosar nr._ pe care o casează în parte numai sub aspectul cuantumului cheltuielilor judiciare acordate și rejudecând în aceste limite:
Majorează cheltuielile judiciare acordate părții civile recurente C. I. O. de la suma de 1700 lei la suma de 3200 lei.
Respinge recursurile formulate de părțile civile C. V., C. C. A., C. I., C. S., S. I. și asiguratorul . – R. SA.
Menține în rest dispozițiile sentinței penale atacate.
În baza art.193 alin.6 Cod procedură penală obligă asiguratorul la plata cheltuielilor judiciare în sumă de 1200 lei ocazionate în recurs, către recurentul C. I. O..
În baza art.192 alin.2 obligă recurenții C. V., C. C. A., C. I., C. S., S. I. și asiguratorul . – R. SA la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în recurs, în sumă de câte 50 de lei fiecare.
Suma de 50 lei reprezentând onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 18.06.2012.
Președinte, Judecător, Judecător,
A. I. P. A. B. E. B.
Grefier,
L. A.
Red. P.I.A./tehnored. L.A
2 ex. /02.07.2012
J.F.T. G.
| ← Omor calificat. At. 175 C.p.. Decizia nr. 79/2012. Curtea de... | Vătămarea corporală gravă. Art. 182. Decizia nr. 784/2012.... → |
|---|
