Infracţiuni la regimul silvic. Legea nr.46/2008. Decizia nr. 714/2014. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 714/2014 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 30-09-2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
Dosar nr._
DECIZIA PENALĂ NR.714/A/2014
Ședința publică din 30 Septembrie 2014
PREȘEDINTE S. I. M.
Judecător A. D. B.
Grefier T. C.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă C. de A. A. I. este reprezentat de procuror – I. N.
Pe rol se află pronunțarea asupra apelurilor penale formulate de P. de pe lângă J. C. și inculpatul B. I. împotriva sentinței penale nr. 69/2014 pronunțată de J. C. în dosar nr. _ .
Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din data de 22.09.2014, care face parte integrantă din prezenta decizie.
C. DE A.
Asupra apelurilor penale de față:
În deliberare, constată:
Prin sentința penală nr. 69/19.05.2014 pronunțată de J. C. în dosarul nr._ , a fost condamnat inculpatul B. I., fiul lui N. și A., născut la data de 31.03.1955, în orașul C., jud. A., domiciliat în .. 535, jud. A., posesor al CI, ..X. nr._,având CNP_, cetățenie română, 8 clase și profesională, fochist la .. I-VII1, C., căsătorit, stagiu militar satisfăcut, la pedeapsa de:
- 500 lei amendă penală pentru comiterea infracțiunii de tăiere fără drept de arbori din fondul forestier național, prev. de art.108 al.1 lit.a din Legea 46/2008, în condițiile art.5 cod penal
- 200 lei amendă penală pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere prev. de art.253 al.1 cod penal, cu aplicarea art.5 cod penal. art.74 lit. c cod penal 1969.
Potrivit art. 33 lit. a Cod penal 1969 și art. 34 lit. c Cod penal 1969 cu aplicarea art. 5 Cod penal, s-a aplicat inculpatului pedeapsa rezultantă de 500 lei amendă penală (50 de zile amendă, fiecare zi amendă - 10 lei).
S-a atras atenția inculpatului că dacă cu rea-credință nu execută pedeapsa amenzii, în tot sau în parte, numărul zilelor de amendă neexecutate se înlocuiește cu un număr corespunzător de zile cu închisoarea.
S-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă S. I. și a fost obligat inculpatul să îi plătească acesteia suma de 660,55 lei (588, 34 lei plus 72,21 lei) cu titlul de prejudiciu.
În temeiul art.276 al.2 cod procedură penală, a fost obligat inculpatul să plătească părții civile suma de 700 lei cheltuieli de judecată.
În baza art. 274 alin. 1 C. proc. pen., a fost obligat inculpatul la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Prin sentința apelată, s-au reținut următoarele:
Prin rechizitorul Parchetului de pe lângă J. C. din 3.10.2013 emis în dosar nr. 1149/P/2012, a fost trimis în judecată inculpatul B. I., cercetat în stare de libertate, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. art. 108 alin. 1 lit. „a” din Legea nr. 46/2008 – codul silvic și de art.253 al.1 cod penal.
S-a reținut că inculpatul B. I. în cursul lunii octombrie 2012, a tăiat, din locul numit Huberești, din .. Vidra, de pe proprietatea părții vătămate S. I., doi arbori de esență rășinoase, specia molid, nemarcați, cauzând un prejudiciu de 588,34 lei cu T.V.A, de peste 5 ori prețul mediu al unui metru cub de material lemnos, pe
picior, care, la data constatării era de 105,4 lei, cu T.V.A.
Cu ocazia cercetării la fața locului, pe terenul lui S. I. au fost găsiți 7 bușteni în lungime de 4 m crestați cu lama unui ferăstrău mecanic.
Cauza a fost înregistrată pe rolul instanței sub dosar nr._ .
Din actele și lucrările de la dosar, instanța a reținut în fapt următoarele:
În urma cercetărilor efectuate s-a stabilit că numitul B. I. a cumpărat o suprafață de teren de 1 hectar, cu vegetație forestieră, de la numita P. C., suprafață care a fost pusă în posesie în UP V Vidra, la data de 14.11.1995 în baza Legii 18/1991 în locul numit Huberești, din .. Vidra.
Cu ocazia cercetării la fața locului, organele de poliție împreună cu organele silvice din cadrul Ocolului Silvic Valea Arieșului și angajați din cadrul 1TRSV Cluj, a fost identificată suprafața de teren cu vegetație forestieră pe care a cumpărat-o, aceasta fiind delimitată vizibil cu vopsea de culoare roșie și împrejmuită cu sârmă ghimpată, având forma geometrică a unui dreptunghi, în conformitate cu fișa tehnică de punere în posesie. Se învecinează cu pădurea Composesoratului pe 3 laturi, iar latura a patra se învecinează cu un teren cu fânaț pe care se află arbori de esență rășinoase care aparține numitului S. I., pentru care acesta a prezentat actul de proprietate și cu terenul numitei G. L. pe care se află de asemenea, arbori de esență rășinoase.
Pe terenul numitului S. I. au fost identificate un număr de 20 de cioate, din care 18 erau marcate cu ciocanul silvic al Ocolului Silvic Valea Arieșului, iar două nemarcate, materialul lemnos rezultat în urma tăierii ilegale neaflându-se la fața locului. Despre cioatele care erau marcate, numitul S. I. a declarat că au fost tăiate de el după ce reprezentantul O.S Valea Arieșului, teh. silvic T. N. a marcat arborii în urma cererii depuse la Ocolul Silvic Valea Arieșului, întocmindu-se act de punere în valoare în acest sens (APV, nr_ emis de același ocol silvic).
Despre cele două cioate nemarcate, acesta a declarat că au fost tăiate și transportate cu ajutorul unui tractor, de către inculpatul B. I. în luna octombrie 2012, fapt ce rezultă și din declarația martorului J. C. I..
Martorul J. C. I. a menționat în declarație că în luna octombrie 2012, se afla în locul numit Huberești cu vitele la pășunat pe un teren învecinat cu terenul părții vătămate S. I.. În jurul orelor 17,00, l-a văzut pe inculpat pe care îl cunoaște foarte bine, când a venit cu tractorul, a coborât și cu ajutorul unui ferăstrău mecanic a tăiat de pe picior doi arbori de pe terenul persoanei vătămate, după care a acoperit cioatele cu pământ cu ajutorul sapei pe care o avea montată în spatele tractorului. După tăiere, a legat cei doi arbori căzuți și fără să-i mai curețe de crengi și a plecat pe drumul sătesc care trece pe lângă locuința sa.
Tot cu ocazia cercetării la fața locului, pe terenul persoanei vătămate S. I. au fost găsiți 7 bușteni în lungime de 4 m fiecare care erau distruși prin crestare cu lama.
S-a apreciat că starea de fapt sus reținută reiese din întregul context probatoriu administrat în cauză, respectiv: procesul verbal de cercetare la fața locului, schița locului, planșele fotografice, calculul valoric al prejudiciului, copiii acte de proprietate, act de punere în valoare, autorizație de exploatare, declarația martorului J. C. I., declarațiile inculpatului care parțial recunoaște săvârșirea faptelor.
Conform fișei de cazier, comunicată de Inspectoratul de Poliție al Jud. A., rezultă că inculpatul nu are antecedente penale.
Pentru determinarea prejudiciului suferit ca urmare a crestării arborilor de către inculpat, s-a dispus efectuarea unei expertize silvice care a stabilit că cuantumul acestuia este de 72,21 lei (filele 48-58 dosar).
În drept, s-a reținut că:
Fapta inculpatului B. I. careîn cursul lunii octombrie 2012, a tăiat, din locul numit Huberești, din .. Vidra, de pe proprietatea părții vătămate, S. I., doi arbori, de esență rășinoase, specia molid, nemarcați, cauzând un prejudiciu de 588,34 lei cu T.V.A, de peste 5 ori prețul mediu al unui metru cub de material lemnos, pe picior, care, la data constatării era de 105,4 lei, cu T.V.A., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tăiere ilegală de arbori, faptă prevăzută și pedepsită de art.108 alin.1 lit.a, din Legea nr. 46/2008, Codul Silvic.
Fapta inculpatului B. I. care, intenționat, a distrus 7 bușteni prin crestare cu lama unui ferăstrău mecanic, proprietate a persoanei vătămate, S. I., întrunește elemente constitutive ale infracțiunii de distrugere prev. de art.253 al.1 cod penal.
Sub aspectul pedepsei principale, instanța a reținut că limitele de pedeapsă prevăzute de noul cod penal sunt mai mici și prin urmare, această reglementare este mai favorabilă pentru inculpat, în raport de care s-a stabilit pedeapsa.
La individualizarea pedepselor aplicate inculpatului, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 C. pen., respectiv împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal și nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială. De asemenea se vor aplica pentru infracțiune de distrugere circumstanțele atenuante prev. de codul penal 1969.
S-a rețineutcă inculpatul a săvârșit atât tăierea de arbori, cât și infracțiunea de distrugere, pe fondul unui conflict mai vechi cu persoana vătămată privind proprietatea terenului pe care erau arborii tăiați nemarcați și ca un mod de răzbunare împotriva acesteia.
Având în vedere aceste aspecte, precum și faptul că inculpatul a recunoscut săvârșirea infracțiunii de distrugere, instanța a apreciat că pedepsele de 500 lei și 200 lei amendă penală pentru infracțiunile reținute sunt suficiente pentru atingerea scopurilor educativ și de exemplaritate ale sancțiunii, dându-i posibilitatea îndreptării atitudinii față de comiterea de infracțiuni și resocializarea sa pozitivă.
Potrivit art. 33 lit. a Cod penal 1969 și art. 34 lit. c Cod penal 1969 cu aplicarea art. 5 Cod penal, s-a aplicat inculpatului pedeapsa rezultantă de 500 lei amendă penală (50 de zile amendă, fiecare zi amendă - 10 lei), întrucât dispozițiile referitoare la concursul de infracțiuni mai favorabile sunt cele din vechea reglementare.
În baza art.63 cod penal, s-a atras atenția inculpatului că dacă cu rea-credință nu execută pedeapsa amenzii, în tot sau în parte, numărul zilelor de amendă neexecutate se înlocuiește cu un număr corespunzător de zile cu închisoarea.
În baza art.20 Cod procedură penală și 397 cod procedură penală, s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă S. I. și a fost obligat inculpatul să îi plătească acesteia suma de 660,55 lei (588, 34 lei plus 72,21 lei) cu titlul de prejudiciu, conform expertizei silvice efectuate și calculul valoric al prejudiciului.
În temeiul art.276 al.2 cod procedură penală, a fost obligat inculpatul să plătească părții civile suma de 700 lei cheltuieli de judecată, din care 400 lei onorariu avocat și 300 lei onorariu expert.
În baza art. 274 alin. 1 C. proc. pen., a fost obligat inculpatul la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Împotriva acestei sentințe, au declarat apel în termenul legal P. de pe lângă J. C. și inculpatul B. I..
P. a criticat sentința apelată, pentru următoarele motive:
- în mod greșit s-au reținut circumstanțele atenuante prev. de art. 74 lit. c CP din 1969 după ce în prealabil s-a aplicat amenda penală pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere, reținând în temeiul art. 5 CP, ca legea mai favorabilă, încadrarea juridică și pedeapsa prev. de art. 253 alin. 1 CP.
- Instanța a stabilit în nod eronat cuantumul amenzii prin sistemuo zilelor amendă
- Instanța a menționat în mod greșit că se va înlocui, în caz de neexecutare a amenzii, numărul zilelor de amendă neexecutate cu un număr corespunzător de zile cu închisoarea.
Inculpatul B. I. a solicitat prin apărător ales reducerea amenzii penale spre minimul special, întrucât a recunoscut comiterea faptei și reducerea despăgubirilor civile la suma de 64 lei, întrucât realizează un venit lunar de 800 lei. Personal, la declararea apelului, inculpatul a solicitat respingerea pretențiilor civile ca fiind nedovedite.
Verificând legalitatea și temeinicia hotărârii apelate, prin prisma motivelor de apel invocate, precum și din oficiu cu raportare la dispozițiile art. 417 alin. 2 CPP, C. de A. apreciază că apelul declarat de P. de pe lângă J. C. este fondat, iar cel declarat de inculpatul B. I. este nefondat, pentru următoarele considerente:
1. Într-o primă analiză, C. de A. apreciază că instanța de fond a reținut în mod întemeiat o corectă stare de fapt și o încadrare juridică legală, apreciind justificat vinovăția inculpatului, cu privire la comiterea celor două infracțiuni.
2. C. de A. constată că după pronunțarea sentinței apelate, a fost publicată Decizia nr. 265/6.05.2014 a Curții Constituționale, (publicată în M.Of. nr. 372/20.05.2014), potrivit căreia dispozițiile art. 5 CP s-au interpretat ca fiind constituționale, în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive, în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile.
Această decizie obligatorie impune aplicarea legii penale mai favorabile în mod global, prin alegerea și aplicarea unei singure legi ca fiind apreciată mai favorabilă, cu privire la toate infracțiunile vizate în procesul de condamnare și toate instituțiile juridice aplicabile acestora.
În aplicarea acestui raționament, C. de A. apreciază că legea penală mai favorabilă inculpatului este reglementarea în vigoare până la momentul intrării în vigoare a noului CP, respectiv până în 1.02.2014. Aceasta, întrucât se impune a se aplica global legea mai favorabilă, și în privința tratamentului sancționator al concursului de infracțiuni.
Astfel, potrivit art. 108 alin. 1 lit. a din Legea nr. 46/2008 în forma sa în vigoare la data comiterii faptei (30.10.2012), pedeapsa prevăzută de lege era închisoarea de la 6 luni la 4 ani sau amenda.
Potrivit aceluiași text de lege în vigoare în prezent, pedeapsa prevăzută de lege era închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amenda.
În privința infracțiunii de distrugere, în încadrarea juridică prev. de art. 217 alin. 1 CP din 1969, pedeapsa era închisoarea de la 1 lună la 3 ani sau amenda, iar în încadrarea juridică prev. de art. 253 alin. 1 CP, pedeapsa este închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda.
Luând în considerare faptul că instanța de fond s-a orientat la aplicarea sancțiunii amenzii, fapt pe care și C. de A. îl apreciază întemeiat și ținând seama de tratamentul sancționator al concursului de infracțiuni mai favorabil în baza CP din 1969, C. de A. constată că în concret, legea penală mai favorabilă inculpatului este cea în vigoare anterior datei de 1.02.2014, respectiv CP din 1969.
Ca atare, se va constata că infracțiunea de distrugere prev. de art. 253 alin. 1 CP își găsește corespondentul în prevederile art. 217 alin. 1 CP din 1969, încadrare juridică pentru care a fost trimis în judecată inculpatul și care e apreciată ca fiind mai favorabilă inculpatului.
3. C. de A. apreciază nejustificată reținerea de către instanța de fond, în favoarea inculpatului, a circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 lit. c CP din 1969 în privința infracțiunii de distrugere și în totală contradicție cu scopul reținut al comiterii faptei, și anume din răzbunare, datorită unui conflict mai vechi dintre inculpat și persoana vătămată. Simpla recunoaștere a comiterii faptei nu poate determina, în opinia instanței de control judiciar, reținerea circumstanței atenuante, cu efectul reducerii pedepsei sub minimul special.
C. va valorifica atitudinea de recunoaștere a inculpatului, în procesul de individualizare a pedepsei, în sensul că va aplica acestuia, pentru infracțiunea de distrugere, pedeapsa amenzii la valoarea minimului special prevăzut de lege, conform art. 63 alin. 3 teza a II-a CP din 1969, apreciind că în acest cuantum, sancțiunea aplicată este aptă să ducă la împlinirea dublului scop, educativ și represiv al pedepsei.
În privința infracțiunii de tăiere fără drept de arbori, prev. de art. 108 alin. 1 lit. a din Legea nr. 46/2008, cu apl. art. 5 CP, ținând seama de criteriile de individualizare prev. de art. 74 CP, C. de A. consideră justificat cuantumul pedepsei de 500 lei amendă, acesta fiind proporțional cu gravitatea faptei comise și apt să răspundă exigențelor împlinirii scopului pedepsei.
Pentru aceleași considerente expuse, C. de A. apreciază neîntemeiat motivul de apel al inculpatului B. I., prin care solicită reducerea pedepsei aplicate. Oricum, s-au aplicat pentru cele două infracțiuni, pedepse cu amenda, la limita minimului special prevăzut de lege pentru faptele comise.
4. Stabilind pedeapsa amenzii în conformitate cu prevederile CP din 1969, C. de A. va înlătura modul de calcul al amenzii, în baza zilelor amendă, așa cum prevăd dispozițiile CP actual.
5. Aplicând tratamentul sancționator al concursului de infracțiuni prev. de art. 34 lit. c CP din 1969, se vor contopi pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 500 lei amendă penală, pe care o C. de A. o va spori cu 200 lei amendă penală, stabilind pedeapsa rezultantă de 700 lei amendă penală.
6. C. constată că potrivit dispozițiilor art. 14 alin. 1 lit. b din Legea nr. 187/2012, dacă amenda a fost aplicată după data intrării în vigoare a noului CP pentru infracțiuni comise anterior acestei date, înlocuirea pedepsei amenzii cu pedeapsa închisorii se face potrivit dispozițiilor din legea în baza căreia s-a aplicat amenda.
Ca atare, se impune a se înlătura aplicarea art. 63 CP, respectiv mențiunea privind înlocuirea pedepsei amenzii cu pedeapsa închisorii, în caz de neexecutare cu rea credință a pedepsei amenzii.
În aplicarea art. 14 alin. 1 lit. b din Legea nr. 187/2012, se va atrage atenția inculpatului asupra prevederilor art. 63/1 CP din 1969, conform cărora în caz de sustragere cu rea credință de la executarea amenzii, instanța poate înlocui această pedeapsă cu pedeapsa închisorii în limitele prevăzute pentru infracțiunea săvârșită, ținând seama de partea din amendă care a fost achitată.
7. C. de A. apreciază neîntemeiată solicitarea inculpatului prin apărător ales, de a se respingere a pretențiilor civile sau de reducere a cuantumului despăgubirilor civile, la suma de 64 lei.
Astfel, prejudiciul cauzat prin fapta de tăiere fără drept a celor doi arbori de esență rășinoase de pe terenul persoanei vătămate a fost evaluat la suma de 588,34 lei (fila 24 dosar urm. pen.). Acest prejudiciu este cert, el fiind reținut în sarcina inculpatului, ca urmare a aprecierii vinovăției sale, în privința infracțiunii de tăiere fără drept a celor 2 arbori.
Ca atare, în pofida nerecunoașterii de către inculpat a comiterii acestei infracțiuni, nu este justificată solicitarea inculpatului de înlăturare a obligației sale de la plata acestei sume.
Prejudiciul cauzat prin distrugerea prin crestare a celor 7 arbori deja tăiați a fost calculat prin raportul de expertiză tehnică efectuat în faza de judecată (fila 52 dosar fond), prin raportare la prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, fiind stabilit la suma de 64,468 lei. Prin tăieturile oblice care s-au efectuat pe bușteni, aceștia au fost declasați în lemn de foc.
Pentru aceste motive, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a și pct. 1 lit. b CPP,
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de P. de pe lângă J. C. împotriva sentinței penale nr. 69/19.05.2014 pronunțate de J. C. în dosarul nr._ .
Desființează sentința penală atacată, sub aspectul laturii penale a cauzei, în ce privește: modalitatea de aplicare a legii penale mai favorabile, modul de calcul al amenzii penale, încadrarea juridică și reținerea de circumstanțe atenuante în privința infracțiunii de distrugere, cuantumul amenzii penale aplicate, neaplicarea unui spor de pedeapsă, aplicarea art. 63 CP și neaplicarea art. 63/1 CP din 1969 și rejudecând cauza în aceste limite:
Înlătură modalitatea de calcul a amenzii penale conform art. 61 CP, prin raportare la zile amendă.
Descontopește pedeapsa rezultantă de 500 lei amendă penală aplicată inculpatului B. I., în pedepsele componente de:
- 500 lei amendă penală pentru comiterea infracțiunii de tăiere fără drept de arbori din fondul forestier național, prev. de art. 108 alin. 1 lit. a din Legea nr. 46/2008, cu apl. art. 5 CP.
- 200 lei amendă penală pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere, prev. de art. 253 alin. 1 CP, cu apl. art. 5 CP și art. 74 lit. c CP din 1969.
Face aplicarea globală a legii penale mai favorabile, conform art. 5 CP și în interpretarea dată prin Decizia nr. 265/2014 a Curții Constituționale, astfel:
Menține pedeapsa de 500 lei amendă penală pentru comiterea infracțiunii de tăiere fără drept de arbori din fondul forestier național, prev. de art. 108 alin. 1 lit. a din Legea nr. 46/2008, cu apl. art. 5 CP.
Constată că infracțiunea de distrugere prev. de art. 253 alin. 1 CP își găsește corespondentul în prevederile art. 217 alin. 1 CP din 1969, încadrare juridică pentru care a fost trimis în judecată inculpatul și care e apreciată ca fiind mai favorabilă inculpatului.
Înlătură circumstanța atenuantă prev. de art. 74 lit. c CP din 1969, reținută în privința infracțiunii de distrugere.
Majorează pedeapsa aplicată inculpatului pentru infracțiunea de distrugere, prev. de art. 217 alin. 1 CP din 1969 cu apl. art. 5 CP din 1969, de la 200 lei amendă penală, la 500 lei amendă penală.
În baza art. 33 lit. a, 34 lit. c CP din 1969, contopește pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 500 lei amendă penală, pe care o sporește cu 200 lei amendă penală, stabilind pedeapsa rezultantă de 700 lei amendă penală.
Înlătură aplicarea art. 63 CP, respectiv mențiunea privind înlocuirea pedepsei amenzii cu pedeapsa închisorii, în caz de neexecutare cu rea credință a pedepsei amenzii.
În aplicarea art. 14 alin. 1 lit. b din Legea nr. 187/2012, atrage atenția inculpatului asupra prevederilor art. 63/1 CP din 1969, conform cărora în caz de sustragere cu rea credință de la executarea amenzii, instanța poate înlocui această pedeapsă cu pedeapsa închisorii în limitele prevăzute pentru infracțiunea săvârșită, ținând seama de partea din amendă care a fost achitată.
Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul B. I. împotriva sentinței penale nr. 69/19.05.2014 pronunțate de J. C. în dosarul nr._ .
În baza art. 275 alin. 2 CPP, obligă pe inculpatul apelant să plătească statului suma de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare parțiale în apel.
În baza art. 276 alin. 1 CPP, obligă pe inculpatul apelant la plata sumei de 700 lei către partea civilă S. I., cu titlu de cheltuieli judiciare în apel.
În baza art. 275 alin. 3 CPP, restul cheltuielilor judiciare în apel rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 30.09.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
S. I. M. A. D. B.
GREFIER,
T. C.
Red. MIS
Tehnored. CT 2 ex/21.12.2014
J.F. A. C.
| ← Plângere soluţii de neurmărire/netrimitere judecată. Art.340... | Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Decizia nr. 792/2014. Curtea de... → |
|---|
