Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 399/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 399/2015 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 14-04-2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA PENALA SI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIE PENALĂ Nr. 399/A/2015
Ședința publică de la 14 Aprilie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. M. M.
Judecător D. G.
Grefier L. B.
Parchetul de pe lângă C. de A. A. I. reprezentat prin
M. C. - procuror
Pe rol se află soluționarea apelurilor declarate de P. de pe lângă J. C.și inculpatulM. V. împotriva sentinței penale nr. 182/03.12.2014 pronunțată de J. C. în dosar penal nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul apelant M. V., asistat de apărătorul ales, avocat T. I..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Se constată că la dosarul cauzei au fost înregistrate motivele de apel formulate de inculpatul M. V., în conformitate cu disp. art. 412 alin. 4 C. pr. pen.
Avocat T. I., apărătorul ales al inculpatului apelant M. V. depune la dosarul cauzei împuternicire avocațială.
Întrebat fiind inculpatul apelant M. V. precizează că cunoaște motivele de apel formulate de P. de pe lângă J. C. și arată că este de acord să presteze muncă în folosul comunității. De asemenea arată că menține declarațiile date în cauză și nu înțelege să formuleze precizări suplimentare.
Întrebate fiind părțile și reprezentanta parchetului arată că nu au cereri de formulat, împrejurare față de care instanța acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentanta Ministerului Public solicită admiterea apelului formulat de P. de pe lângă J. C., desființarea în parte a sentinței penale atacate și în rejudecare să se stabilească în mod corect legea penală mai favorabilă, dată fiind împrejurarea că fapta este comisă în luna mai 2012. Precizează că în situația în care se va considera că actualul Cod penal este mai favorabil, având în vedere că acesta privește alternativ și pedeapsa amenzii pentru infracțiunea dedusă judecății, precum și instituția amânării aplicării pedepsei, solicită majorarea pedepsei amenzii, raportat la limitele prevăzute de textul nou de lege pentru această infracțiune. În situația în care se va considera, raportat la fapta comisă și la alcoolemia inculpatului la data săvârșirii faptei, că se impune o soluție cu închisoare, solicită a se constata că dispozițiile Codului penal anterior sunt mai favorabile, raportat la modalitatea de executare care s-ar impune în cauză, respectiv suspendare condiționată în baza art. 81 C. pen. anterior.
Avocat T. I., apărătorul ales al inculpatului apelant M. V. solicită admiterea apelului, desființarea sentinței penale atacate și în rejudecare să se dispună achitarea inculpatului. Apreciază că la dosarul cauzei nu există probe din care să rezulte că inculpatul ar fi săvârșit faptele pentru care a fost condamnat de instanța de fond.
Arată că deși instanța de fond de fond a apreciat ca lege penală mai favorabilă dispozițiile noului Cod penal, a dispus condamnarea inculpatului, în baza vechilor reglementări, în temeiul art. 87 alin. 1 OUG 195/2002.
Apreciază că în cauză legea penală mai favorabilă sunt noile dispoziții legale.
Precizează că în toate declarațiile date, inculpatul a evidențiat că nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina sa, în condițiile în care acesta s-a aflat pe bancheta din dreapta a autoturismul oprit, așteptând pe soția sa, care condusese mijlocul de transport în acel loc și care se afla la o rudă. Solicită a se avea în vedere că cheile mașinii se aflau la soția inculpatului.
Arată că prin depoziția martorului T. G., dată în fața instanței de fond, acesta a evidențiat, contrar celor susținute inițial, faptul că autoturismul în care se afla inculpatul, care se afla pe locul din dreapta, era oprit la momentul la care martorul a ajuns împreună cu organele de poliție la fața locului. De asemenea solicită a se avea în vedere că martorul inițial a declarat că l-a văzut pe inculpat într-o locație pe teritoriul comunei H., iar în fața instanței de fond a declarat că l-a văzut pe acesta pe raza județului Cluj, distanța dintre cele două locații fiind de aproximativ 20 km.
Adaugă faptul că relațiile dintre inculpat și martorul T. G. sunt relații de dușmănie, în condițiile în care inculpatul a fost reclamat de martor de cel puțin 20 de ori, și solicită a se avea în vedere că procesul verbal de cercetare de la fața locului nu a fost semnat de către martor, iar în momentul la care a fost întrebat în fața instanței de fond, de ce nu a semnat procesul verbal de cercetare la fața locului, acesta a precizat că cele consemnate în actul de cercetare nu corespund cu cele întâmplate.
Precizează că la reconstituirea la fața locului, efectuată la 8 luni de zile de la momentul constatării, a fost adus același martor care ulterior a declarat că a fost chemat, a semnat câteva documente, în condițiile în care la momentul la care a ajuns la fața locului, erau încheiate acele documentele pe care le-a semnat.
Concluzionând, raportat la cele învederate consideră că nu se poate reține în sarcina inculpatului săvârșirea infracțiunii, în condițiile în care probele nu evidențiază faptul că inculpatul ar fi condus autoturismul și pe cale de consecință solicită admiterea apelului și achitarea inculpatului.
În ceea ce privește apelul declarat de P. de pe lângă J. C. solicită admiterea acestuia în parte, doar cu privire la aplicarea legii penale mai favorabile. Apreciază ca fiind injustă susținerea că inculpatul a tergiversat recoltarea probelor biologice, având în vedere că acesta s-a supus de la început la testarea cu etilotestul și s-a prezentat în vederea recoltării probei de sânge, și arată că nu ține de atitudinea inculpatului faptul că această probă a fost recoltata la un interval de 2 ore,.
Reprezentanta Ministerului Public, în ceea ce privește apelul declarat de inculpatul M. V. solicită admiterea acestuia doar în ceea ce privește aplicarea globală a legii penale mai favorabile. Apreciază că solicitarea de achitare a inculpatului este nefondată, având în vedere procesele verbale de constatare a infracțiunii întocmit de agenții de poliție din care rezultă în mod clar că inculpatul a fost oprit în trafic, aspect confirmat în cursul urmăriri penale și de martorul T., care ulterior și-a schimbat poziția, având în vedere împrejurarea că acesta are calitatea de inculpat într-un dosar în care parte vătămate este inculpatul M..
Având ultimul cuvânt inculpatul M. V. solicită admiterea apelului.
C. DE A.
I. Constată că prin sentința penală nr. 182/03.12.2014 pronunțată de J. C. în dosar penal nr._ a fost condamnat inculpatul M. V. - fiul lui T. și S., născut la data de 27.09.1964 în ., cetățean român, studii 10 clase și școala profesională fără ocupație, căsătorit, stagiul militar satisfăcut, domiciliat în comuna H. . jud. A., CI-AX-_ eliberat de SPCLEP Cîmpeni CNP_, la:
- 1800 lei amendă penală pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 87 al. 1 OUG 195/2002 - corespondent cu art. 336 al. 1 cod penal, ( amenda reprezintă echivalentul a 180 de zile amendă, a câte 10 de lei / zi amendă), cu aplicarea art. 5 Noul cod penal.
I s-a adus la cunoștință inculpatului dispozițiile art. 63 Cod penal privind înlocuirea amenzii penale cu închisoarea .
Potrivit art. 114 din OUG 195/2002 s-a dispus comunicarea prezentei hotărâri rămase definitive cu IPJ A. pentru a dispune asupra anulării permisului de conducere al inculpatului.
Potrivit art. 274 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul să achite în favoarea statului suma de 1600 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat în cadrul cărora sunt cuprinse și cheltuielile din faza urmăririi penale .
În considerente instanța de fond a reținut următoarele:
Din interpretarea probelor administrate in faza urmăririi penale si a judecații rezultă la data de data de 17.05.2012 martorul T. G. văzându-l pe învinuitul M. V. consumând băuturi alcoolice într-un local din locul numit Moara Dracului și văzând că este cu mașina, cunoscând că trebuie să se deplaseze spre centrul comunei H. a sesizat prin serviciul 112 acesta aspect comunicându-i-se că va fi contactat de polițiștii din zonă . Polițiști din cadrul Secției 10 Poliție Rurală A. s-au deplasat în .-au întâlnit cu martorul și împreună s-au deplasat cu autoturismul din dotare către Moara Dracului pe drum întâlnindu-se cu autoturismul condus din sens opus de către învinuitul M. V. aproximativ orele 19,00 . Polițistul P. T. a oprit mașina poliției și a făcut semn de oprire autoturismului marca Dacia cu nr._ condus de învinuit deplasându-se apoi la autoturismul acestuia. învinuitul după ce a oprit autoturismul a prezentat actele pentru control polițistului. Sesizând că învinuitul este sub influența băuturilor alcoolice aceștia l-au condus la sediul Postului de Poliție A. unde l-au testat cu aparatul etilotest acesta indicând valoarea de 0,80 mg/l în aerul expirat. învinuitul a refuzat să dea declarație cu privire la cele constatate fapt ce a dus la întârzierea prezentării la spital. învinuitul a fost condus la Spitalul Cîmpeni unde i s-au recoltat 2 probe de sânge la orele 21,25 și 22,25. Buletinele de analiză toxicologică alcoolemie 1321/IX/575 și 1322/IX/576 au evidențiat o alcoolemie de 1,45 g %o respectiv 1,30 g %o .
Din raportul de expertiză medico legală calcul retroactiv al alcoolemiei 1158/LX/d/41 efectuat de IML Cluj N. efectuat în cauză rezultă că la ora evenimentului rutier învinuitul a avut o alcoolemie mai mare de 0,80 g%o cu o valoare teoretică apropiată de 1,75 g%o.
Fiind audiat, inculpatul la data de 26 mai 2014, a arătat că își menține declarațiile date în faza de cercetare penală, declarația dată a fost scrisă personal nefiind exercitată nici un fel de influență asupra acestuia. A mai arătat că este în relații de dușmănie cu martorul T. G., motivul fiind faptul că nu i-a permis să se căsătorească cu fiica acestuia . Existând o starea conflictuală între cei doi, a mai arătat că martorul T. G. a sesizat de mai multe ori organele statului cu mai multe plângeri, acestea fiind în mare parte nefondate.
Starea de fapt reținută de instanță se dovedește prin următoarele mijloace de probă:
- procesul verbal de constatare a infracțiunii
- procesul verbal de recoltarea probelor biologice buletinul de examinare clinică
- buletinul de analiză toxicologică alcoolemie
- procesele verbale de reconstituire și planșa fotografică
- declarațiile martorului T. G.
- raportul de expertiză medico legală recalculare alcoolemie
Din datele de la dosar rezulta in afara oricărei îndoieli rezonabile ca fapta pentru care s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatului exista, constituie infracțiune si a fost săvârșită de inculpat.
Fapta inculpatului M. V. care la data de 17.05.2012 a condus pe DN 1 R pe raza comunei H. autoturismul marca Dacia cu nr. de înmatriculare AB 04 HA V având o alcoolemie de peste 0,80 g %o respectiv 1,75 g %o constituie infracțiunea prev. de art. 87 alin. 1 OUG 195/2002.
Având in vedere ca de la momentul trimiterii in judecata inculpatului si pana la momentul soluționării cauzei a intrat in vigoarea un alt cod penal, instanta este obligata sa verifice conform art 5 NCP daca noua dispozitie constituie sau nu lege penala mai favorabila. Analizându-se acest aspect instanța a constatat ca pentru infracțiunea prev la art 87 alin 1 din OUG 195/2002 sancțiunea este închisoarea de la 1 la 5 ani, iar pentru aceeași fapta incriminata conf. art. 336 CP pedeapsa este închisoare de la 1 la 5 ani sau amenda de la 1800 la_ lei, astfel ca dispozițiile din NCP sunt mai favorabile in condițiile in care se prevede sancțiunea amenzii alternativ cu cea a închisorii pentru aceeași fapta.
Conținutul infracțiunii prevăzută de art. 87 al. 1 din OUG 195/2002 se regăsește în dispozițiile art. 336 al. 1 cod penal.
Procedând la individualizarea judiciară a pedepsei potrivit art. 74 cod penal, în vigoare raportat la condițiile complete de săvârșire a faptei, respectiv la împrejurarea că, inculpatul nu posedă antecedente penale, instanța a apreciat că stabilirea unei pedepse cu amendă penală cu executare este suficientă pentru a asigura reeducarea inculpatului.
Cuantumul amenzii urmează a fost determinat conform criteriilor prevăzute de art. 61 al. 4 lit.”c” din Codul penal la 1800 lei (180 zile amendă a câte 10 lei / ziua amendă), cu executare.
În baza art. 404 cod procedură penală, i s-a adus la cunoștință inculpatului prevederile art. 63/1 cod penal privind înlocuirea pedepsei amenzii cu pedeapsa închisorii, dacă cu rea credință nu execută pedeapsa amenzii .
Față de considerentele de mai sus, instanța a dispus condamnarea inculpatul M. V., la 1800 lei amendă penală, cu executare, ( 180 zile amendă a câte 10 lei / ziua amendă) pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art. 87 al. 1 din OUG 195/2002, și regăsită în art. 336 al. 1 cod penal, cu aplicarea prevederilor art. 5 Cod penal.
Potrivit art. 114 din OUG 195/2002, s-a dispus comunicarea prezentei hotărâri rămase definitive cu IPJ A., pentru anularea permisului de conducere a inculpatului.
În baza art. 274 cod penal, s-a obligat inculpatul să plătească suma de 1600 lei cheltuieli judiciare efectuate în cursul urmăririi penale și la instanța de fond, avansate de stat.
II. Împotriva acestei hotărâri a declarat apel în termenul prev. de art. 410 C. pr. pen. P. de pe lângă J. C. și inculpatul M. V.
II. 1 P. de pe lângă J. C. invocă aspecte de netemeinice a pedepsei pe care o apreciază ca greșit individualizată din perspectiva atitudinii procesuale manifestate de inculpat, care nu a recunoscut comiterea faptei și a tergiversat recoltarea probelor biologice, coroborat cu valoarea alcoolemiei stabilită prin expertiză de 1,70 g‰.
Arată că martorul T. G. a fost trimis în judecată pentru infracțiuni de violare de domiciliu și distrugere având interesul de a pleda în favoarea inculpatului în contextul‚ în care la urmărire penală a declarat că inculpatul, la momentul opririi în trafic, era singur în autovehicul.
II.2 Inculpatul M. V. solicită achitarea pentru lipsa probelor care să susțină acuzația reținută în sarcina sa. Ca motive de nelegalitate invocă modalitatea greșită de stabilire a legii penale mai favorabile în contextul în care instanța de fond a apreciat că legea nouă este mai favorabilă inculpatului și a dispus condamnarea la pedeapsa amenzii în baza legii penale vechi.
Criticile de netemeinicie vizează neanalizarea probelor care evidențiază faptul că autoturismul în care se afla inculpatul staționa în momentul în care la fața locului au sosit organele de poliție (declarația inculpatului, a soției sale, a martorului T. G. de la instanța de judecată) care trebuie coroborate cu actul de reconstituire efectuat de autorități.
Susține că probele administrate de acuzarea nu dovedesc, fără putință de tăgadă, că a comis infracțiunea de care este acuzat.
III. Examinând hotărârea penală atacată prin prisma motivelor de apel invocate și potrivit exigențelor impuse de art. 417 și urm. C. pr. pen., C. constată fondat apelul declarat de P. de pe lângă J. C. pentru următoarele considerente:
Reevaluând probele administrate în cele două cicluri procesuale C. reține legalitatea hotărârii din perspectiva soluției adoptate, în sensul reținerii vinovăției inculpatului M. V. cu privire la care s-a dovedit dincolo de orice îndoială rezonabilă că a comis infracțiunea de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice sub influența băuturilor alcoolice, peste limita prevăzută de lege.
Fapta a fost săvârșită de inculpatul apelant în data de 17.012.2012, iar acuzația la data comiterii era reglementată de disp. art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 rep.
Cu privire la aplicarea legii penale în timp,potrivit art. 5 alin. 1 din Codul penal „în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă”. Având în vedere că de la data săvârșirii pretinselor fapte și până la soluționarea cauzei a intrat în vigoare Codul penal prin efectul Legii nr. 187/2012, C. de apel a analizat reglementările incidente în cauză din perspectiva ambelor coduri, în mod global, având în vedere Decizia nr. 265 din data de 6 mai 2014 pronunțată de C. Constituțională, publicată în Monitorul Oficial nr. 372/20.05.2014.
Prin Decizia nr. 265/06.05.2014 a Curții Constituționale, publicată în Monitorul Oficial nr. 372/20.05.2014, s-a constatat că dispozițiile art. 5 din Codul penal sunt constituționale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile.
Criteriile în baza cărora se stabilește legea penală mai favorabilă sunt: conținutul infracțiunii (vor fi avute în vedere elementul material al infracțiunii în forma de bază, variantele agravate, elementele circumstanțiale agravante, existența unor condiții suplimentare de incriminare etc.); existența unor impedimente la punerea în mișcare sau exercitarea acțiunii penale sau a unor cauze de nepedepsire; pedeapsa și prescripția.
În urma comparării celor două legi sub aceste aspecte C. de apel, în propria-i analiză, a apreciat că legea penală mai favorabilă este OUG nr. 195/2002 rep., iar motivele care determină această concluzie sunt: forma de executare reglementată de dispoziția Codului penal anterior din perspectiva nereglementării acestei modalități în norma actuală, raportat la circumstanțele cauzale care determină instanța de control judiciar să reevalueze tipul pedepsei și forma de executare, chiar dacă pedepsele reglementate de legea în vigoare la data judecării oferă oportunitatea aplicării amenzii penale.
Judecătorul instanței de fond a stabilit că mai favorabile sunt dispozițiile Codului penal în raport posibilitatea de a aplica pedeapsa amenzii care nu este prevăzută în vechea reglementare.
C. de apel a procedat la reindividualizarea judiciară a pedepsei din perspectiva criteriilor prevăzute de legiuitor, în raport de care a evaluat incidența normei penale speței analizate.
Probele au dovedit că inculpatul a avut un comportament procesual nesincer, că a angrenat în această atitudine și alte persoane omițând faptul că în faza urmăririi penale a fost consemnată declarația martorului T. G., care a anunțat la apelul de urgență 112 comportamentul infracțional și a descris în fața reprezentantului autorității judiciare în data de 26.10.2012 modul în care s-au derulat faptele. C. opinează că declarația acestui martor dată la urmărire penală corespunde realității în considerarea faptului că este administrată la un moment mai apropiat de data presupusei fapte, că prezintă o descriere laborioasă a detaliilor și comportamentul manifestat de fiecare din persoanele implicate în gestionarea situației.
Împrejurarea că la instanța de judecată a prezentat aspecte care generează confuzie sub aspectul stabilirii stării de fapt reprezintă o împrejurare ce poate fi determinată de informația transmisă de acuzare în motivele de apel, referitoare la trimiterea sa în judecată pentru comiterea a două infracțiuni în dosarul Judecătoriei C. nr._ în care persoana vătămată este inculpatul M. V..
În acest context C. stabilește că pedeapsa de 1 an închisoare corespunde exigențelor impuse de art. 52 C. pen.
Dată fiind lipsa antecedentelor penale fapta este apreciată ca o atitudine neconformă comportamentului normal social al inculpatului, împrejurare față de care fiind îndeplinite condițiile reglementate de art. 81 C. pen. va dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului M. V. pe durata unui termen de încercare de 3 ani.
În baza art. 83 C.p. va atrage atenția inculpatului asupra posibilității revocării suspendării condiționate a executării pedepsei în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni intenționate, în perioada termenului de încercare.
Va menține celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate în măsura în care nu contravin prezentei decizii.
IV. Pentru motivele invocate anterior criticile de netemeinicie și nelegalitate invocate de către inculpatul apelant au fost respinse ca nefondate de către instanța de control judiciar. Inculpatul nu a dovedit netemeinicia acuzațiilor prin redarea fragmentată a unor pasaje din declarațiile invocate în motivele de apel, esențiale în stabilirea vinovăției sale fiind actele procesuale efectuate de reprezentantul autorității și declarația de la urmărire penală a martorului T. G., consemnată sub prestare de jurământ conform dovezii de la filele 34-36 dosar urmărire penală.
În baza art. 275 al. 2 C.pr.pen. va obliga inculpatul să plătească statului suma de 250 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în apel.
Onorariul parțial pentru apărătorul desemnat din oficiu, în sumă de 50 lei, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru aceste motive,
În numele legii
Decide:
Admite apelul declarat de P. de pe lângă J. C. împotriva sentinței penale nr. 182/3.12.2014 pronunțată de J. C. și în consecință:
Desființează sentința penală atacată numai sub aspectul aplicării legii penale mai favorabile inculpatului M. V. și, procedând la o nouă judecată a cauzei:
Stabilește ca lege mai favorabilă inculpatului M. V. legea penală veche ( C.pen. 1969 ).
În baza art. 87 al. 1 din OUG 195/2002 condamnă pe inculpatul M. V. – fiul lui T. și S., născut la data de 27.09.1964 în ., cetățean român, studii 10 clase + șc. prof., fără ocupație, căsătorit, stagiul militar satisfăcut, domiciliat în com. H., ., jud. A., C.I. AX_, eliberat de SPCLEP C., CNP_, la 1 an închisoare.
În baza art. 81, 82 C.p. dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului M. V. pe durata unui termen de încercare de 3 ani.
În baza art. 83 C.p. atrage atenția inculpatului asupra posibilității revocării suspendării condiționate a executării pedepsei în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni intenționate.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate în măsura în care nu contravin prezentei decizii.
Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul M. V. împotriva aceleiași sentințe penale.
În baza art. 275 al. 2 C.p.p., obligă pe inculpat să plătească statului suma de 250 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în apel.
Onorariul parțial pentru apărătorul desemnat din oficiu, în sumă de 50 lei, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 14.04.2015.
Președinte, Judecător,
C. M. M. D. G.
Grefier
L. B.
Red/tehn CM/LB
05.06.2015/2 exp
Jud fond C. Ș. D.
| ← Lovire sau alte violenţe. Art.193 NCP. Decizia nr. 368/2015.... | Asocierea pentru săvârşirea de infracţiuni. Art. 323 C.p..... → |
|---|
