Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Decizia nr. 254/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 254/2015 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 05-03-2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
Dosar nr._
DECIZIA PENALĂ NR. 254/A/2015
Ședința publică din 5 martie 2015
PREȘEDINTE: S. I. M.
Judecător: A. P.
Grefier: D. M. H.
Ministerul Public – P. de pe lângă C. de A. A. I. reprezentat prin: I. N. – procuror
Pe rol se află pronunțarea asupra apelurilor penale formulate de inculpatul A. M. V. și părțile vătămate B. C. V. și soția B. E. împotriva sentinței penale nr.257/03.09.2012 pronunțate de Tribunalul A..
Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
C. DE A.
Asupra apelurilor penale de față,
În deliberare, constată:
P. sentința penală nr. 257/3.09.2012 pronunțată de Tribunalul A. în dosarul nr._, a fost condamnat inculpatul A. M. V., fiul lui V. și V., născut la data de 15 nov. 1974 în loc. D. jud. B., cetățean român, CNP_, fără antecedente penale, la pedeapsa de:
- 10 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II și lit. b Cp pentru săvârșirea infr. de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave prev. de art. 215 al. 1, 3, 5 Cp din 1969 cu aplic. art. 41 al. 2 Cp din 1969.
În baza art. 71 al. 1 Cp din 1969, s-a aplicat inculpatului A. M. V. și pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II și lit. b Cp din 1969, pe durata prev. de art. 71 al. 2 Cp din 1969.
S-au admis în parte acțiunile civile alăturate acțiunii penale și în baza art. 346 al. 1 Cpp rap. la art. 998 și urm. C.civ. nemodificat, a fost obligat inculpatul A. M. V. să plătească: părții civile . P. suma de 30.030 lei și suma de 47.000 € daune materiale; părții civile B. V. suma de 22.000 € daune materiale; părții civile M. A. suma de 22.000 € daune materiale; părții civile M. C. H. suma de 57.000 € daune materiale; părții civile M. M. G. suma de 70.800,43 Ron daune materiale; părții civile D. L. suma de 201.795,27 lei daune materiale; părții civile C. D. I. suma de 30.280 € daune materiale; părții civile C. O. T. suma de 27.516,84 € daune materiale; părții civile G. A. suma de 61.696 Ron daune materiale; părții civile N. D. C. suma de 39.400 € daune materiale; părții civile N. L. T. suma de 43.000 € daune materiale; părții civile O. O. suma de 38.000 € daune materiale; părții civile Ș. G. A. suma de 21.600 € daune materiale; părții civile I. D. O. suma de 25.000 € daune materiale; părții civile B. L. suma de 8000 €; părții civile B. M. O. suma de 38.500 € daune materiale; părții civile N. V. suma de 30.000 € daune materiale; s-a respins restul pretențiilor formulate.
S-a respins acțiunea civilă formulată și precizată de partea civilă Ștei L. A..
S-a constatat că partea vătămată B. C. V. nu s-a constituit parte civilă în cauză.
S-a constatat că partea responsabilă civilmente . A. I. nu mai există, dizolvarea acesteia fiind constatată prin sent. . aug. 2011 a Tribunalului A. și în consecință:
În baza art. 357 al. 2 lit. c Cpp, s-a ridicat măsura sechestrului asigurător dispusă prin ordonanța procurorului din data de 27 oct. 2010 asupra bunurilor mobile și imobile aparținând . pusă în aplicare cf. procesului verbal din data de 3 dec. 2010 încheiat de organele de poliție.
În baza art. 191 Cpp din 1969, a fost obligat inc. A. M. V. la plata sumei de 2100 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului, în care sunt incluse și cele din faza de urmărire penală precum și onorariul parțial acordat apărătorului din oficiu prin Încheierea din data de 2 mai 2011.
În baza art. 189, 191 al. 1 Cpp din 1969, s-a dispus plata sumei de 75 lei reprezentând onorariul traducătorului L. S. G., sumă ce s-a dispus să rămână în sarcina statului.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
P. Rechizitoriul nr. 631/P/2009 din 14.04.2011 al Parchetului de pe lângă Tribunalul A. s-a dispus trimiterea în judecată, în lipsă, a inculpatului A. M. V., pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în convenții cu consecințe deosebit de grave și în formă continuată, prev. de art. 215 al. 1, 3, 5 cu aplic. art. 41 al. 2 Cp DIN 1969 (19 acte materiale).
În actul de sesizare a instanței s-a reținut în esență că în perioada 2006-2008, inculpatul A. M. V., în calitate de administrator al S.C. M. C. S.R.L., a încheiat cu 18 părți vătămate promisiuni de vânzare-cumpărare cu privire la tot atâtea parcele de teren situate în zona străzii Livezii din A. I., angajându-se să construiască pentru beneficiarii semnatari ai promisiunilor, case contra unor sume diferite de bani.
P. felul în care a procedat, inculpatul le-a indus beneficiarilor o reprezentare greșită a realității, lăsându-i să creadă că firma pe care o administra era proprietara terenurilor și deținea toate avizele și aprobările necesare obținerii autorizațiilor de construire și realizării construcțiilor respective, determinându-i astfel pe beneficiari să încheie convențiile respective și să achite fie integral, fie parțial, prețurile stabilite; mai mult, pe parcursul derulării convențiilor, inculpatul a ipotecat terenurile respective în favoarea creditorilor săi și deși în CF s-a înscris interdicția de înstrăinare, care făcea imposibilă finalizarea promisiunilor prin încheierea actelor autentice de vânzare-cumpărare, inculpatul a continuat să pretindă și să încaseze de la beneficiarii promisiunilor tranșe din preț, prejudiciindu-i pe aceștia cu sumele respective.
Examinând actele și lucrările dosarului, Tribunalul a reținut că în perioada 12.04._10, inculpatul A. M. V. a avut calitatea de administrator al S.C. M. C. S.R.L. A. I., iar după 01.04.2010 funcția a fost preluată de tatăl inculpatului, iar acesta a rămas doar asociat unic.
În cursul anului 2006, S.C. M. C. S.R.L. a demarat un proiect investițional având ca obiect construirea unui cartier rezidențial în A. I., zona străzii Livezii, și în acest sens a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare cu .. A. I. pentru 15 parcele de teren înscrise în CF_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_.
Ulterior, în baza contractului autentificat sub numărul 892/07.08.2007, S.C. M. C. S.R.L. a devenit proprietarul parcelelor de teren, dar pentru achitarea prețului convenit a fost nevoie ca S.C. M. C. S.R.L. să contracteze un credit de la Banca Transilvania – Sucursala A. I. garantat cu terenul respectiv conform contractului de ipotecă nr. 1303/PO din 10.09.2007.
În cursul anului 2007, la solicitarea inculpatului A. M. V. s-a încheiat un alt antecontract de vânzare-cumpărare cu ..R.L. pentru alte 31 parcele de teren, vânzarea perfectându-se prin contractul autentificat sub numărul 915/13 august 2007.
În acest contract, care privea terenurile înscrise în CF_ ..._,_ ..._,_,_ ..._, s-a stipulat ca dreptul de proprietate să se întabuleze în favoarea cumpărătoarei S.C. M. C. S.R.L., aceasta urmând să achite prețul până la 13 octombrie 2007, iar în caz contrar, va interveni rezoluțiunea de drept.
Ulterior, firma administrată de inculpat a achitat prețul doar pentru terenurile înscrise în CF_ ..._, astfel că pentru restul de 27 de parcele, părțile au convenit rezoluțiunea contractului nr. 915/13 august 2007 și reînscrierea dreptului de proprietate al S.C. Nik Bau S.R.L. în cartea funciară.
În urma unor discuții avute de inculpatul A. M. V. cu martorul P. L. – administrator al .. A. I., acesta a fost de acord să cumpere de la S.C. Nik Bau S.R.L. cele 27 de parcele și apoi să le vândă firmei inculpatului, iar prețul să se plătească de cumpărătoare până la 31 decembrie 2008.
În acest sens, la 24.04.2008 s-a încheiat între S.C. Nik Bau S.R.L. și .. antecontractul de vânzare-cumpărare nr. 261 și tot atunci, între .. și S.C. M. C. S.R.L., antecontractul nr. 262 pentru cele 27 parcele de teren (care făcuseră anterior obiectul contractului încheiat între S.C. Nik Bau S.R.L. și S.C. M. C. S.R.L.) menționându-se că prețul se va achita integral până la 31 decembrie 2008.
În acest context, în perioada 2006-2008 societatea administrată de inculpatul A. M. V. a încheiat cu mai multe persoane, promisiuni de vânzare-cumpărare având ca obiect case de locuit ce urmau să se construiască în cartierul rezidențial din zona străzii Livezii. Conform clauzelor din cuprinsul promisiunilor de vânzare-cumpărare, prețurile stabilite reprezentau contravaloarea construcției ,,la cheie’’ și a terenului aferent, iar încheierea și autentificarea contractelor de vânzare-cumpărare trebuia să se facă în cel mult o lună de la terminarea lucrărilor și achitarea integrală a prețului. De asemenea, în promisiunile de vânzare-cumpărare s-a prevăzut că prețul pentru fiecare construcție rămâne fix, neputând fi influențat de nimic pe durata contractului, iar imobilele urmau să fie predate cumpărătorilor ca și imobile de-sine-stătătoare, cu garantarea proprietății, scutite de sarcini, ipoteci sau taxe neplătite.
Nici cu ocazia încheierii promisiunilor de vânzare-cumpărare, nici pe parcursul executării construcțiilor la unele imobile, inculpatul A. M. V. nu le-a făcut cunoscut cumpărătorilor-beneficiari faptul că terenurile pe care se construia nu erau plătite societății de la care au fost cumpărate – .. – sau că unele erau grevate de ipoteci pentru garantarea creditelor bancare contractate de S.C. M. C. S.R.L.
1. Astfel, la data de 16 noiembrie 2006 între inculpat, în calitate de administrator al S.C. M. C. S.R.L. și beneficiarul S.C. S.-S. S.R.L. P. s-a încheiat promisiunea de vânzare-cumpărare privind . suprafață de 289,663 mp (CF_) și construirea unei case, stabilindu-se prețul de 77.000 € care trebuia plătit eșalonat: 10.000 € la semnarea promisiunii, 13.000 € la terminarea acoperișului și 54.000 € la recepția imobilului și încheierea actului autentic, lucrarea urmând să fie predată la 1 august 2007.
După ce beneficiara a achitat prețul întreg și a solicitat inculpatului încheierea actului autentic în decembrie 2007 i s-a comunicat că terenul pe care a fost construită casa este ipotecat în favoarea băncii Transilvania pentru garantarea unui credit din care mai e de rambursat suma de 20.000 lei.
Pentru ca inculpatul să achite creditul și să fie radiată ipoteca, beneficiara S.C. S.-S. S.R.L. P. a plătit S.C. M. C. S.R.L. suma de 20.000 lei cu OP 1/9 ianuarie 2008, banii respectivi urmând a fi avuți în vedere la suma ce mai trebuia achitată de același beneficiar pentru construirea unui duplex ce a făcut obiectul promisiunii de vânzare-cumpărare nr. 2019/16 noiembrie 2006.
Cu toate acestea, inculpatul a tergiversat încheierea contractului autentic și s-a ajuns la situația ca Banca Transilvania să inițieze executarea silită și vânzarea imobilului pentru care beneficiara achitase întregul preț. În acest context, beneficiara a aflat de la reprezentanții băncii că firma inculpatului mai avea de achitat nu 20.000 lei, ci 66.000 lei.
Pentru a nu pierde imobilul, beneficiara a achitat băncii 66.000 lei, stabilind cu inculpatul că 18.470 lei sunt în contul prețului pentru duplex, iar 47.530 lei sunt împrumutați firmei S.C. M. C. S.R.L. până la 01.03.2009. Din această sumă, inculpatul a restituit doar 17.500 lei, restul de 30.030 lei reprezentând prejudiciul cauzat părții vătămate S.C. S.-S. S.R.L. P., urmare a promisiunii de vânzare-cumpărare nr. 2018.
Aceeași parte vătămată a mai fost prejudiciată și cu suma de 47.000 € urmare a încheierii unei a doua promisiuni de vânzare-cumpărare, nr. 2019/16 noiembrie 2006, privind . suprafață de 149,888 mp, CF_, și construcția a ½ dintr-o casă tip duplex.
La momentul semnării promisiunii inculpatul i-a ascuns beneficiarei că nu este proprietarul terenului; mai mult, a încasat mai multe tranșe din prețul convenit și cu toate acestea, în 19 decembrie 2007 a contractat un credit de 150.000 € de la Banca Italo-Romena pentru care a garantat printre altele și cu imobilul părții vătămate, creditul nefiind restituit până în prezent.
2. În data de 7 noiembrie 2006, inculpatul, în calitate de administrator al S.C. M. C. S.R.L. a încheiat cu beneficiarul S. L. A. promisiunea de vânzare-cumpărare nr. 1936 privind . suprafață de 303,592 mp, CF_, și construirea unei locuințe familiale, stabilindu-se prețul de 70.000 €; deși acesta a fost achitat integral la 31 octombrie 2007, inculpatul nu a finalizat construcția la termenul stabilit în promisiunea de vânzare-cumpărare, iar pe parcursul ridicării construcției a contractat un credit în valoare de 560.539 lei de la Unicredit Ț. B. S.A. ipotecând imobilul susmenționat.
3. La data de 3 noiembrie 2006 firma inculpatului a încheiat cu partea vătămată M. C. H. promisiunea de vânzare-cumpărare nr. 1897 privind terenul din . de 357,635 mp (CF_) și construirea unei locuințe ce trebuia predată la 01 august 2007, totul la prețul de 77.000 €.
Partea vătămată a plătit mai multe tranșe din preț, ajungând la suma de 57.000 €; în octombrie 2008 nemulțumită de faptul că lucrarea nu era terminată a dorit să o vândă în stadiul în care se afla, dar a aflat cu acea ocazie că imobilul fusese ipotecat anterior (martie 2008) de către inculpat în favoarea Unicredit Ț. B. S.A.
4. La data de 14.08.2006, firma inculpatului a încheiat cu părțile vătămate B. V. și M. A., promisiunea de vânzare-cumpărare nr. 1473 privind ½ din ._) și construirea a ½ dintr-un duplex; prețul stabilit fiind de 44.000 €.
Deși părțile vătămate au achitat 39.400 € din preț, pe parcursul derulării contractului, inculpatul a contractat un credit de 150.000 € de la Banca Italo-Romena pentru care a garantat, printre altele, și cu imobilul susmenționat; mai mult, ulterior contractării creditului, inculpatul le-a solicitat celor două părți vătămate efectuarea plății întrucât în câteva zile se va încheia contractul autentic, prejudiciindu-le astfel cu suma de 44.000 € deoarece creditul nu a fost restituit ulterior.
5. În data de 20 septembrie 2007 firma inculpatului a încheiat cu partea vătămată N. D. C. promisiunea de vânzare-cumpărare nr. 4750 privind ½ din . în CF_ privind construirea a ½ dintr-o casă tip duplex, prețul convenit fiind de 43.000 €. Pe parcursul derulării convenției, inculpatul a ipotecat imobilul în favoarea Băncii Italo-Romena pentru garantarea unui împrumut, dar a ascuns acest fapt părții vătămate N. C., acceptând în continuare tranșele de preț plătite de partea vătămată și care au totalizat 39.400 €.
6. În data de 05.02.2007 firma inculpatului a încheiat cu partea vătămată N. L. T. promisiunea de vânzare-cumpărare nr. 2963 privind ½ din . în CF_, și construirea a ½ dintr-o casă tip duplex, prețul convenit fiind de 43.000 €. Pe parcursul derulării convenției, inculpatul a ipotecat la 19 decembrie 2007 imobilul în favoarea Băncii Italo-Romena, dar a ascuns acest lucru părții vătămate, continuând să-i pretindă și să accepte de la aceasta încă două tranșe din preț, ajungându-se la achitarea integrală a sumei de 43.000 €.
7. În data de 05.04.2007 inculpatul, în calitate de administrator al S.C. M. C. S.R.L. a încheiat cu partea vătămată O. O. A. promisiunea de vânzare-cumpărare nr. 3466 privind ._, și construirea unei locuințe, prețul convenit fiind de 85.000 €.
După achitarea integrală a prețului, partea vătămată a constatat că nu se poate încheia actul autentic, deoarece firma inculpatului nu este proprietara terenului, astfel că a fost nevoită să achiziționeze terenul de la .. și să mai plătească încă 38.000 €.
8. În data de 24.07.2007 s-a încheiat promisiunea de vânzare – cumpărare nr. 4250 cu partea vătămată M. M. G. privind ½ din parcela 38, CF_, și construirea a ½ dintr-o casă tip duplex, prețul convenit fiind de 67.500 €.
Din acesta, partea vătămată a achitat 20.250 € până la momentul în care a aflat că terenul contractat nu aparține S.C. M. C. S.R.L., ci .., care i-a pretins 21.750 € pentru teren, iar pentru că vânzarea nu s-a realizat, partea vătămată a rămas de pagubă cu 20.250 €, cât a achitat firmei inculpatului.
9. La data de 30 noiembrie 2007 s-a încheiat promisiunea de vânzare-cumpărare nr. 5470 cu partea vătămată Schuster G. A. privind ½ din parcela 36, CF_, și construirea a ½ dintr-o casă tip duplex, prețul convenit fiind de 72.000 €. Partea vătămată a achitat din preț suma de 21.600 €, apoi nemulțumită de calitatea și ritmul lucrării, în 22 august 2008, a încheiat cu inculpatul acordul de reziliere și restituire a sumei deja plătite. În aceeași zi, inculpatul a semnat pentru același imobil promisiunea de vânzare-cumpărare cu .., apoi neputând să-i restituie părții vătămate suma plătită de aceasta i-a propus să continue derularea convenției, ascunzându-i faptul că imobilul făcea obiect al promisiunii încheiate și cu ..
10. La data de 24.04.2008 s-a încheiat promisiunea de vânzare-cumpărare nr. 6665 cu partea vătămată I. D. O. privind ½ din parcela 51, CF_, și construirea a ½ dintr-o casă înșiruită pe două nivele, prețul convenit fiind 70.000 €.
Partea vătămată a achitat 25.000 €, iar când a văzut că termenul de finalizare a fost depășit și a făcut verificări cu privire la eliberarea autorizației de construire a constatat că pentru .-a solicitat de către inculpat autorizație deoarece era exclusă din perimetrul construibil, fiind afectată de zona de protecție a unui canal colector. P. urmare, deși cunoștea faptul că pe acea parcelă nu putea construi și nu va putea obține autorizație în acest sens, inculpatul a încheiat convenția cu partea vătămată, asigurând-o că are toate avizele și determinând-o să plătească o parte din preț în sumă de 25.000 €.
11. La data de 19.04.2007 s-a încheiat promisiunea de vânzare-cumpărare nr. 3532 cu părțile vătămate D. L. și D. A., privind ½ din ._, și construcția a ½ dintr-o casă înșiruită pe două nivele, prețul convenit fiind de 57.000 €. Pe parcursul derulării convenției, inculpatul a încheiat cu .. contractul de garanție imobiliară nr. 624/12.06.2008 în baza căruia s-a înscris în CF drept de ipotecă asupra imobilului susmenționat și interdicție de înstrăinare și deși prin aceasta a devenit imposibilă semnarea actului autentic de vânzare către părțile vătămate D., inculpatul a continuat să încaseze tranșe din prețul convenit cu părțile vătămate până la achitarea integrală a sumei de 57.000 €.
12. La data de 16.05.2007 s-a încheiat promisiunea de vânzare-cumpărare nr. 3732 cu partea vătămată C. D. I., privind ½ din . construcția a ½ dintr-o casă înșiruită pe două nivele, prețul convenit fiind de 58.000 €.
Ca și în cazul precedent, pe parcursul derulării convenției, inculpatul a ipotecat imobilul în favoarea .., iar prin actul de adjudecare din data de 20.01.2010 în dosarul execuțional nr. 253/EX/2009 .. a devenit proprietar, partea vătămată rămânând cu paguba de 31.000 €.
13. La data de 18.04.2007 s-a semnat promisiunea de vânzare-cumpărare nr. 3526 cu partea vătămată C. O. T., privind ½ din parcela 26, CF_, și construirea a ½ dintr-o casă înșiruită pe două nivele, prețul convenit fiind de 57.500 €.
Partea vătămată a achitat 23.000 €, moment în care inculpatul a instituit asupra imobilului ipotecă în favoarea .. cu interdicție de înstrăinare și cu toate acestea, ulterior acestui moment, a mai acceptat o plată de la partea vătămată, deși era clar că nu se va mai putea semna actul autentic de vânzare cu aceasta.
14. La de 20.09.2007 s-a încheiat cu partea vătămată B. L. promisiunea de vânzare-cumpărare nr. 4748 privind ._, și construirea unei case înșiruite pe două nivele, prețul convenit fiind de 56.781,27 €.
După ce partea vătămată a achitat 28.390 €, a aflat că firma inculpatului nu era proprietara terenului, fiind nevoită să-l cumpere de la ..
15. La data de 25 octombrie 2007 s-a încheiat cu părțile vătămate B. C. și E. promisiunea de vânzare-cumpărare nr. 5110 privind ½ din . unei case înșiruite, pe două nivele, prețul convenit fiind de 52.807,52 €.
Ca și în cazul precedent, părțile vătămate au aflat pe parcursul derulării convenției, că firma inculpatului nu era proprietara terenului. Întrucât au achitat deja 32.000 €, părțile vătămate au vândut cu 10.000 € construcția în stadiul în care era, proprietarei terenului, .., rămânând de pagubă de 22.000 €.
16. La data de 18.07.2007 s-a semnat cu părțile vătămate B. M. și B. E. promisiunea de vânzare-cumpărare nr. 4216 privind ._ și construirea unei case, prețul convenit fiind de 95.000 €.
După plata primei tranșe din preț, în 18.07.2007, proprietara terenului a devenit .. în urma contractului de vânzare-cumpărare 613, dar inculpatul a ascuns acest aspect părților vătămate și le-a lăsat să plătească în continuare, părțile vătămate fiind nevoite în final să achiziționeze terenul de la .. cu suma de 38.500 €.
17. În data de 21.09.2007 s-a încheiat cu părțile vătămate N. V. și N. A. M., promisiunea de vânzare-cumpărare nr. 4768 privind ._ și construirea unei case, prețul convenit fiind de 100.000 €. După ce părțile vătămate au achitat 34.800 €, au aflat că proprietara terenului nu era S.C. M. C. S.R.L., ci .., astfel că au fost nevoite să-l cumpere de la aceasta.
18. La data de 16 octombrie 2007 s-a încheiat cu partea vătămată G. A., promisiunea de vânzare-cumpărare 4976 privind ._ și construirea unei case tip duplex, prețul convenit fiind de 100.000 €.
După ce partea vătămată a achitat 61.696 lei a aflat că proprietara terenului era .. și nu S.C. M. C. S.R.L., iar pentru . poate elibera autorizație de construire fiind o zonă de protecție a unui canal colector.
Această stare de fapt a fost reținută de instanță pe baza probelor aflate la dosarul cauzei, administrate în faza de urmărire penală și în faza cercetării judecătorești și anume:
- plângerile și declarațiile părților vătămate: A. S. – administratorul S.C. S.-S. S.R.L. P., S. L., M. H., N. D. C., N. L. T., O. O. A., M. M. G., Suster G., I. D. O., D. L. jr. prin împuternicit D. L. sr., C. D., C. O., B. L., B. M., N. V. jr. prin împuternicit N. V. sr., B. C. prin împuternicit B. V., G. A.;
- declarațiile martorilor: C. F., P. L., D. D. A., P. R., P. A., M. E. M., B. N., Chiucișan A., P. M., R. S., O. M., M. I., N. V., B. V.;
- documente depuse de către părțile vătămate G. A., S. L. A. referitoare la imobilele contractate de aceștia;
- promisiunile de vânzare-cumpărare încheiate de cele 19 părți vătămate cu S.C. M. C. S.R.L.;
- contractele de garanție imobiliară încheiate între firma inculpatului și băncile creditoare, contracte care vizau imobilele părților vătămate;
- copii extrase CF pentru imobilele în cauză;
- documente de evidență contabilă ale S.C. M. C. S.R.L.;
- contracte de vânzare-cumpărare încheiate între firma inculpatului și S.C. Nik Bau S.R.L., precum și .. privind imobilele în litigiu;
- declarațiile învinuitului A. M. V. date în faza de urmărire penală.
S-a reținut că faptele inculpatului A. M. V., care în perioada 2006-2008, în calitate de administrator al S.C. M. C. S.R.L. A. I., a indus și menținut în eroare 18 părți vătămate cu ocazia încheierii și apoi pe parcursul derulării unor convenții, cauzându-le un prejudiciu de 624.050 € și 91.726 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune în convenții cu consecințe deosebit de grave și în formă continuată, prev. de art. 215 al. 1, 3, 5 Cp din 1969 cu aplic. art. 41 al. 2 Cp din 1969.
La momentul încheierii convențiilor, inculpatul le-a ascuns părților vătămate că nu era proprietarul terenurilor pe care urmau să fie construite locuințele sau în cazul altor parcele că nu era achitat prețul cu care au fost achiziționate, existând riscul ca ele să revină în proprietatea celui care le-a vândut firmei inculpatului. Această ascundere a situației juridice a terenurilor, prin prezentarea denaturată a realității, a fost esențială în încheierea convențiilor cu părțile vătămate. De asemenea, pe parcursul derulării convențiilor, mai exact al desfășurării lucrărilor de construire a locuințelor, inculpatul a solicitat insistent părților vătămate urgentarea plăților privind prețul și în același timp a contractat credite bancare pe care le-a garantat cu terenurile pentru care părțile vătămate au încheiat promisiunile de vânzare-cumpărare, credite care dacă ar fi fost cunoscute de către părțile vătămate le-ar fi determinat clar pe acestea să nu mai plătească.
Constatând întrunite cerințele art. 345 al. 2 Cpp, Tribunalul a adoptat în cauză o soluție de condamnare a inculpatului A. M. V. și în raport de criteriile de individualizare prev. de art. 72 Cp din 1969, i-a aplicat pedeapsa de 10 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II și lit. b Cp pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și în formă continuată prev. de art. 215 al. 1, 3, 5 Cp din 1969 cu aplic. art. 41 al. 2 Cp din 1969.
Tribunalul i-a aplicat inculpatului minimul special de pedeapsă, întrucât este la prima confruntare cu legea penală, dar nu a reținut lipsa antecedentelor penale ca o circumstanță atenuantă, apreciind că nu se justifică reducerea pedepsei sub minimul special, dat fiind caracterul continuat al faptei, numărul mare al actelor materiale din conținutul infracțiunii săvârșite, precum și conduita inculpatului ulterior începerii urmăririi penale, constând în aceea că s-a sustras parțial de la urmărire penală și total de la judecată.
Totodată, Tribunalul i-a aplicat inculpatului, în baza art. 71 al. 1 Cp din 1969 și pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II și lit. b Cp din 1969, pe durata prev. de art. 71 al. 2 Cp din 1969.
În ceea ce privește pedeapsa complementară și cea accesorie prev. de art. 64 lit. c Cp din 1969, constând în interzicerea de a ocupa o funcție sau o profesie ori de a desfășura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru săvârșirea infracțiunii, Tribunalul a apreciat că nu se justifică și aplicarea acesteia, deoarece Legea 31/1990 a societăților comerciale prevede la capitolul incompatibilități și nedemnități interdicția persoanei care a fost condamnată pentru anumite infracțiuni printre care și cea de înșelăciune, de a fi administrator al unei societăți comerciale.
Cu privire la latura civilă a cauzei, Tribunalul a reținut că părțile vătămate s-au constituit părți civile astfel:
- S.C. S.-S. S.R.L. cu suma de 100.000 €;
- B. V. cu suma de 100.000 €;
- M. A. cu suma de 100.000 €;
- M. C. cu suma de 57.000 €;
- M. M. G. cu suma de 70.800,43 Ron daune materiale și 30.000 Ron daune morale;
- S. L. A. cu suma de 560.539 Ron contravaloarea ipotecii care grevează imobilul său și 50.000 € daune morale;
- D. L. cu suma de 201.795,27 Ron daune materiale și 10.000 € daune morale;
- C. D. I. cu suma de 30.280 € daune materiale și 10.000 € daune morale;
- C. O. T. cu suma de 27.516,84 € daune materiale și 10.000 € daune morale;
- G. A. cu suma de 61.696 lei daune materiale și 10.000 € daune morale;
- N. D. C. cu suma de 39.400 €;
- N. L. T. cu suma de 75.000 €;
- O. O. cu suma de 38.000 €;
- Ș. G. A. cu suma de 21.600 €;
- I. D. O. cu suma de 25.000 €;
- B. L. cu suma de 8.000 €;
- B. M. O. cu suma de 38.500 € daune materiale și 20.000 € daune morale;
- N. V. cu suma de 30.000 €;
Din probele administrate în cauză în faza de urmărire penală, a rezultat că partea civilă S.C. S.-S. S.R.L. a fost prejudiciată cu suma de 30.030 lei și cu suma de 47.000 € datorită faptului că a încheiat două convenții cu S.C. M. C. S.R.L. privind două imobile; partea civilă B. V. a fost prejudiciată cu suma de 22.000 €; partea civilă M. A. cu suma de 22.000 €; partea civilă M. C. H. cu suma de 57.000 €; partea civilă M. M. G. cu suma de 70.800,43 lei; partea civilă D. L. cu suma de 201.795,27 lei; partea civilă C. D. I. cu suma de 30.280 €; partea civilă C. O. T. cu suma de 27.516,84 €; partea civilă G. A. cu suma de 61.696 lei; partea civilă N. D. C. cu suma de 39.400 €; partea civilă N. L. T. cu suma de 43.000 €; partea civilă O. O. cu suma de 38.000 €; partea civilă Ș. G. A. cu suma de 21.600 €; partea civilă I. D. O. cu suma de 25.000 €; partea civilă B. L. cu suma de 8.000 €; partea civilă B. M. O. cu suma de 38.500 € și partea civilă N. V. cu suma de 30.000 €.
Aceste prejudicii având caracter cert și fiind cauzate de către inculpatul A. M. V. prin manoperele frauduloase folosite, fie la încheierea promisiunilor de vânzare-cumpărare cu părțile civile, fie pe parcursul derulării obligațiilor asumate prin respectivele promisiuni, așa cum s-a reținut la starea de fapt, Tribunalul a dispus în baza art. 346 alin. 1 Cpp rap. la art. 998 și următoarele din Codul civil nemodificat, obligarea inculpatului la plata sumelor respective cu titlu de daune materiale.
În ceea ce privește restul pretențiilor civile, ele au fost respinse, întrucât ca daune materiale nu s-a dovedit nimic în plus, iar ca daune morale, infracțiunea de înșelăciune nu se încadrează în categoria infracțiunilor generatoare de prejudicii morale.
În ceea ce o privește pe partea civilă S. L. A., Tribunalul a reținut că aceasta a declarat că și-a recuperat prejudiciul cauzat de către inculpat, dar cu toate acestea are pretenții în sumă de 560.539 lei ce reprezintă contravaloarea ipotecii în favoarea Băncii Unicredit ce grevează imobilul proprietatea sa și în sumă de 50.000 € pentru daune morale. Neacordarea daunelor morale a fost motivată mai sus de către instanță.
În ceea ce privește suma pretinsă cu titlu de daune materiale, Tribunalul a respins cererea părții civile întrucât prejudiciul a fost recuperat și s-a înscris ca proprietar în cartea funciară.
La plata despăgubirilor acordate a fost obligat inculpatul A. M. V. singur, nu în solidar cu S.C. M. C. S.R.L., deoarece aceasta deși a avut calitatea de parte responsabilă civilmente, în momentul de față nu mai există, dizolvarea sa fiind constatată prin sentința comercială 528/F/6 aug. 2011 a Tribunalului A..
Această împrejurare are consecințe și cu privire la măsura sechestrului asigurător care a fost dispusă de procuror la 27 octombrie 2010 asupra bunurilor mobile și imobile ale S.C. M. C. S.R.L.
Instanța fiind obligată conform art. 357 al. 2 lit. c Cpp să se pronunțe asupra măsurilor asigurătorii s-a dispus ridicarea sechestrului asigurator față de împrejurarea că S.C. M. C. S.R.L. care a avut calitatea de parte responsabilă civilmente a fost dizolvată.
Tribunalul a mai constatat că partea vătămată B. C. V., nu s-a constituit parte civilă nici în faza de urmărire penală, nici în instanță.
În ceea ce privește cheltuielile judiciare avansate de stat, Tribunalul l-a obligat, în baza art. 191 Cpp din 1969, pe inculpat la plata acestora, în sumă de 2100 lei, în care sunt incluse cele din faza de urmărire penală, cele din faza de judecată la fond și onorariul parțial acordat avocatului numit din oficiu pentru inculpat până la prezentarea apărătorului ales.
În baza art. 189, 191 al. 1 Cpp din 1969, în sarcina statului s-a dispus să rămână suma de 75 lei reprezentând onorariul acordat traducătorului L. S. G..
Împotriva acestei sentințe, au declarat apel în termenul legal inculpatul A. M. V. și părțile civile B. V. și B. E..
Inculpatul A. M. V. a solicitat prin apărător ales:
- în primul rând, schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de înșelăciune prev. de art. 215 alin. 1, 3, 4 și 5 CP din 1969 cu apl. art. 41 alin. 2 CP din 1969, în infracțiunea de înșelăciune prev de art. 244 alin. 1 CP (o singură infracțiune), pe motivul că legea penală nouă este mai favorabilă, sub aspectul tratamentului încriminator și al tratamentului sancționator. S-a subliniat că instanța este în imposibilitatea de a reține și forma continuată prev. de art. 35 CP și nici concursul de infracțiuni prev. de art. 38 CP, în apelul inculpatului, instanța neputând crea inculpatului o situație mai grea în propria cale de atac. Aceasta, în condițiile în care art. 41 alin. 2 CP din 1969 nu își găsește corespondența în conținutul art. 35 alin. 1 CP, astfel că instanța nu poate reține incidența nici a infracțiunii continuate, nici a concursului de infracțiuni.
- achitarea inculpatului în baza art. 16 lit. b CPP, în ce privește infracțiunea prev. de art. 244 alin. 1 CP, pe motivul că inculpatul nu a acționat cu intenția de a înșela persoanele vătămate cu ocazia încheierii și derulării convențiilor având valoarea unor promisiuni de vânzare – cumpărare, al căror obiect îl reprezentau construirea unor case de locuit. S-a menționat că formularele tipizate ale convențiilor încheiate de . și diverse persoane erau clar determinate prin clauze, iar acestea stabileau că prețul achitat de cocontractant reprezenta contravaloarea construcției finalizate și a terenului aferent. . avea obligația de a încheia și autentifica contractul de vânzare-cumpărare în cel mult o lună de la terminarea lucrărilor și achitarea integrală a prețului.
Din interpretarea juridică a acestor clauze, s-a menționat că rezultă că . se obliga să transmită cumpărătorilor, persoane fizice sau juridice, în cel mult o lună de la finalizarea construcției și plata integrală a prețului, proprietatea asupra construcției și terenului, astfel că doar la acel moment . era obligată să aibă proprietatea asupra bunurilor transmise.
În prima etapă, . a perfectat la sfârșitul anului 2006 un antecontract de vânzare-cumpărare cu ., urmat de încheierea cu . a unui contract de vânzare-cumpărare având ca obiect 15 parcele de teren pe . contract fiind achitat integral de .. În cea de a doua etapă, . a încheiat contractul de vânzare-cumpărare cu . având ca obiect un număr de 31 parcele, prețul contractului urma a fi achitat de cumpărătoare până în data de 13.10.2007.
La sfârșitul anului 2007, datorită crizei imobiliare, . nu a mai putut achita prețul stabilit cu ., s-a stabilit o nouă scadență pentru februarie 2008, însă s-a instituit o ipotecă asupra terenurilor, apoi . a reușit să achite doar prețul a patru parcele, restul de 27 redevenind proprietatea ..
La data de 24.04.2008, . a perfectat pentru cele 27 de parcele un antecontract de vânzare-cumpărare cu ., acesta din urmă a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare cu ., având ca obiect tot cele 27 de parcele. Însă, . a încheiat cu . un contract de vânzare-cumpărare, punând . în imposibilitatea obiectivă de a mai putea transmite proprietatea asupra terenului către cocontractanții săi.
S-a învederat că P. a făcut o confuzie referitor la persoanele vătămate și nr. topografice . A. I. –CF 36-174, 36-182, cu Ștei L. A. CF 36-158, M. C. H.– CF 36-187, B. V. și M. A. – CF 36-174, N. D. C. – CF 36-175, N. L. T. – CF 36-175), terenul aparținea ., cumpărat în virtutea contractului 892/7 august 2007 de la Nik Bau Srl și achitat integral.
Cu privire la celelalte persoane vătămate, D. L. și D. A., C. D., terenurile au fost achitate în 12 iunie 2008 (fila 15 din volumul III U.P.).
Arată că toate clauzele din aceste promisiuni au fost foarte clare și nu s-a pus niciodată problema de un transfer al proprietății, prețul plătit de persoanele vătămate reprezintă contravaloarea construcției finalizate și a terenului aferent.
S-a mai arătat că expertiza contabilă a stabilit că sumele de bani au fost cheltuite pe materiale de construcții, etc. și nu în alte scopuri personale.
La momentul semnării antecontractelor, inculpatul nu a comunicat nici unei părți că ar fi proprietarul terenului. S-a făcut dovada faptului că toți banii transferați de societate în virtutea acestor promisiuni, au fost în exclusivitate destinați lucrărilor specifice, prin raportul de expertiză efectuat.
S-a solicitat ridicarea sechestrului asigurator instituit prin Ordonanța din 27.10.2010 asupra sediului social al ., pentru a se valorifica activul.
Părțile civile B. V. și B. E. au solicitat acordarea daunelor materiale, de la plata cărora instanța de fond i-a exclus.
Verificând legalitatea și temeinicia hotărârii apelate, prin prisma motivelor de apel invocate, precum și din oficiu cu raportare la dispozițiile art. 417 alin. 2 CPP, C. de A. constată că apelul declarat de inculpatul A. M. V. este fondat, iar apelul declarat de persoanele vătămate B. C. V. și B. E. nu este întemeiat, pentru următoarele considerente:
1. Într-o primă analiză, C. de A. reține că instanța de fond a făcut o analiză superficială a materialului probator, a apărărilor inculpatului, precum și a modului în care starea de fapt probată s-ar raporta întrunirii elementelor constitutive ale infracțiunii de înșelăciune deduse judecății. Sentința pronunțată conține o lapidară motivare a soluției de condamnare și a temeiurilor de fapt și de drept care o argumentează.
S-a luat doar act de înscrisurile depuse de părți și de constituirile de parte civilă, s-a procedat la audierea în calitate de martor a numiților B. V. (tatăl persoanei vătămate B. C. V.), N. V. (tatăl persoanelor vătămate N. D. C. și N. V.), C. F. și M. E. M., director economic la .. La solicitarea Parchetului, s-a procedat la audierea martorului P. L..
C. de A. reține următoarele, raportat la probațiunea administrată la instanța de fond:
Din declarația martorei M. E. M. (filele 236-237), s-a reținut că societatea administrată de inculpat a încercat inițial să cumpere terenurile de la două firme, . . nu s-a putut finaliza tranzacția, neîncadrându-se în termenul de plată stabilit, astfel că terenurile au fost cumpărate de . și apoi firma inculpatului a încheiat cu aceasta un contract de vânzare – cumpărare. Persoanele care au semnat promisiunile de vânzare – cumpărare nu și-au pus probleme privind situația juridică a terenurilor, inculpatul urma să cumpere terenurile respective cu credite și din banii încasați în tranșe succesive de la beneficiarii care semnaseră deja promisiunile de vânzare – cumpărare să achite creditele și să devină proprietarul terenurilor.
Martorul P. L. (filele 305-306) a susținut că în cursul anului 2008, inculpatul i-a solicitat ajutorul financiar, pe motivul că nu a reușit să achite contravaloarea unor terenuri pe care le cumpărase de la firma Timbau și pe care începuse edificarea unor locuințe. Martorul a fost de acord să cumpere pe firma sa terenurile, din banii plătiți firma inculpatului să achite datoriile către vânzătorul terenului, iar în privința construcțiilor care erau deja aproape vândute, acestea să fie continuate de inculpat, iar martorul să îl ajute doar financiar. Martorul nu a avut nici o înțelegere cu beneficiarii construcțiilor, urma ca aceștia să achite prețul inculpatului, iar martorul să recupereze banii de la inculpat, pentru ca apoi, odată achitată contravaloarea terenurilor, să se poată perfecta contractele autentice de vânzare – cumpărare. După trecerea a 6 – 7 luni, văzând că firma inculpatului nu reușește să se redreseze financiar, martorul a contactat parte din cumpărătorii de locuințe, pentru a le solicita să achite contravaloarea terenului de sub construcții; unii au achitat, iar alții care achitaseră prețul integral conform înțelegerii, au refuzat să plătească suplimentar pentru teren.
În declarația sa, martorul B. V. (fila 235) – tatăl persoanei vătămate B. C. V. a arătat faptul că în baza promisiunii de vânzare – cumpărare, s-a stabilit prețul pentru construcție și imobil la suma de 52.807,50 euro, din care persoana vătămată a achitat către societatea inculpatului 32.000 euro. Martorul a primit apoi o notificare din partea firmei inculpatului, prin care i se punea în vedere să contacteze . în vedrea cumpărării de la aceasta a terenului aferent locuinței. I s-a solicitat 17.000 euro drept preț al terenului sau preluarea locuinței de către Piflu SRL în stadiul în care era construcția, cu recuperarea unei sume de 10.000 euro. A încheiat un alt contract cu . pentru aceeași locuință, pentru finalizarea căreia și pentru plata terenului achitând în final încă 55.000 euro. Martorul susține că paguba fiului său este de 22.000 euro, bani achitați către ..
Din adresa depusă la dosarul cauzei (fila 172) de către S. P. E. Insolvență S. Hunedoara în calitate de lichidator al debitorului ., a rezultat faptul că prin sentința comercială nr. 112/F/CC/4.04.2011 pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului A., s-a dispus deschiderea procedurii generale a insolvenței împotriva debitorului ., iar prin sentința comercială nr. 528/F/16.08.2011 pronunțată de Tribunalul A. în același dosar, s-a dispus deschiderea procedurii generale a falimentului debitorului ..
În faza de judecată a apelului, s-a dispus audierea părților civile și administrarea probelor la solicitarea inculpatului, în apărarea sa, astfel:
S-a procedat la audierea persoanelor vătămate:
- B. M. O. (fila 126 dosar apel) – susține că la încheierea promisiunii de vânzare – cumpărare, inculpatul i-a prezentat un contract notarial care ar fi atestat dreptul său de proprietate asupra terenului respectiv, de față fiind și contabila M. E.. A achitat apoi contrvaloarea terenului către .. Consideră că la început inculpatul a fost de bună credință, îăn sensul că a intenționat să construiască acea casă.
- B. L. (fila 158 dosar apel) – nu a purtat discuții cu inculpatul despre proprietarul parcelei pe care urma să se construiască casa, aflat ulterior că proprietarul terenului devenise ., de la care a achiziționat terenul. Inculpatul i-a spus că nu a mai reușit să achite banii proprietarului terenului și de aceea, a pierdut dreptul de proprietate asupra acestuia. Nu poate aprecia dacă inculpatul a vut de la bun început intenția de a-l înșela. Inculpatul l-a asigurat că va duce construcția la bun sfârșit, ceea ce nu s-a întâmplat.
- M. C. H. (fila 205 dosar apel) – a susținut că el și soția sa nu s-au considerat înșelați de inculpat, datorită cooperării și disponibilității inculpatului, au finalizat procedura de întabulare, nu mai are nici o pretenție civilă, au depus o declarație notarială de retragere a plângerii penale.
- N. L. T. (fila 207 dosar apel) – și-a retras plângerea penală, consideră că din cauza crizei economice inculpatul nu și-a îndeplinit obligațiile asumate, nu mai are pretenții civile.
- C. D. I. (fila 243 dosar apel) – la încheierea contractului, a vut reprezentarea că terenul aparține ., după care a aflat că proprietarul terenului este ., la început inculpatul i s-a părut de bună credință, apoi și-a schimbat părerea, când lucrările au încetat.
- M. M. G. (fila 244 dosar apel) – inculpatul a stopat lucrărire de construcție, invocând că firma care comercializa materiale a dat faliment, apoi că avea probleme cu banca, după ce l-a acționat în judecată, a aflat că terenul era proprietatea ..
- A. S. (fila 340 dosar apel) – apreciază că inculpatul nu a fost de rea credință, după ce s-a mutat în una din locuințele construite de inculpat, a constatat că terenurile aferente mai multor imobile erau ipotecate în favoarea băncii Transilvania, iar pentru a stinge ipoteca, a chitat suma restantă la bancă, încheind cu inculpatul un contract de împrumut pentru acea sumă de 70.000 lei.
- Ștei L. A. (fila 342 dosar apel) – după momentul în care a cerut inculpatului să perfecteze actele autentice, a aflat la notar din extrasul CF că era instituită o ipotecă asupra terenului și a casei, din luna martie 2008, a radiat ipoteca pe calea unui litigiu civil, nu mai are pretenții de la inculpat.
- O. O. A. (fila 344 dosar apel) – la momentul încheierii promisiunii de vânzare – cumpărare, nu a verificat cine este proprietarul terenului, dar a avut reprezentarea că aparține firmei inculpatului, în toamna anului 2008, după ce se mutase în casă, a solicitat in extras CF și a aflat că terenul era proprietatea ., a achitat apoi contravaloarea terenului către această societate, menține constituirea de parte civilă pentru suma de 38.000 euro, compusă din 17.000 euro valoarea terenului și alte costuri pe care a fost nevoit să le suporte, respectiv comisioane la bănci, împrumuturi, costul utilităților, costul creditului de refinanțare.
- Ș. G. A. (fila 346 dosar apel) – personal nu a verificat situația terenului, menține pretențiile de 21.600 euro.
Persoanele vătămate N. V. și N. A. M. (fila 268 vol. II apel) au depus o declarație în conținutul căreia au arătat că în 2.12.2008, au primit o notificare de la ., pentru a achiziționa terenul aflat în proprietatea .. Au solicitat restituirea prejudiciului de 34.848 euro.
Așa cum rezultă din conținutul promisiunii de vânzare – cumpărare încheiate de persoanele vătămate cu . în 21.09.2007, promitentul s-a obligat să vândă beneficiarului promisiunii un imobil format din teren și construcție, stabilindu-se că unitatea imobiliară va fi predată la cheie în data de 30.06.2009. În conținutul promisiunilor de vânzare – cumpărare, nu s-a menționat nici o clauză în legătură cu proprietarul terenului.
În 4.06.2010, persoanele vătămate N. V. și N. A. M. au încheiat cu . act adițional la promisiunea de vânzare – cumpărare, stabilind pe cale amiabilă rezilierea promisiunii de vânzare – cumpărare, părțile stabilind că în schimbul sumei de 34.848,57 euro plătite cu titlu de avans de către foștii beneficiari ai promisiunii, . va efectua lucrările de amenajări interioare la imobilul ridicat la gri de ..
Martora B. S. G., în legătură cu persoana vătămată B. V. (fila 348 dosar apel) - a fost de față la încheierea promisiunii de vânzare – cumpărare de către partea civilă B. V., inculpatul a prezentat o schiță a zonei, partea civilă a ales terenul pe care să i se ridice casa, nu s-au interesat la acel moment de situația terenului.
Martorul C. D. (fila 615 dosar apel), angajat al Agenției Imobiliare ., a arătat că la încheierea contractului de intermediere între . și ., inculpatul a lăsat să se înțeleagă că este proprietarul terenului pe care urmau să fie construite casele., nu s-au anexat înscrisuri la acel contract de genul extraselor CF.
Martora R. S. (fila 646 dosar apel) arată că nu se consideră înșelată, crede că inculpatul s-a blocat financiar, nu a discutat cu inculpatul cine estew proprietarul terenului.
Martorul C. A. (fila 672 dosar apel) a arătat că a încheiat o promisiune de cânzare – cumpărare pentru o casă de locuit, nu a citit contractul atent, nu a discutat despre situația terenului, a achitat banii pe teren către . și a întocmit contractul de vânzare – cumpărare în formă autentică.
Martorul P. L. (fila 688 dosar apel) a arătat că în calitate de administrator al . l-a ajutat pe inculpat prin aceea că a cumpărat terenurile pe care inculpatul le contractase de la o altă firmă italiană și pe care nu le putuse achita, datorită dificultăților financiare. S-a considerat înșelat de inculpat, prin aceea că inculpatul i-ar fi prezentat o situație nereală asupra încasărilor de la beneficiarii locuințelor, în sensul că banii erau deja încasați și nu mai erau sume de recuperat de la beneficiari.
Martora M. I. A. (fila 691 dosar apel) a arătat că la încheierea promisiunii de vânzare – cumpărare, nu s-a interesat de situația terenului, dar a considerat că totul e în regulă, întrucât de față era o doamnă avocat, contabila firmei și administratorul.
Martorul P. M. S. (fila 720 dosar apel) a arătat că la încheierea antecontractului, nu i s-a prezentat și nu a solicitat un extras de CF cu privire la teren, nu s-a considerat înșelat, a cumpărat terenul de la ..
Martorul D. F. A. (fila 806 dosar apel), salariat la Agenția Imobiliară Casa Pronto, a arătat că a promovat proiectul imobiliar respectiv, dar nu a cerut relații inculpatului legat de situația juridică a terenului. Ulterior a aflat că inculpatul avea încheiat un antecontract de vânzare – cumpărare cu proprietarii terenului.
La solicitarea inculpatului, în cauză s-a dispus efectuarea unei expertize contabile judiciare, cu următoarele obiective:
- dacă sumele de bani ce provin din avansurile achitate de către promitenții cumpărători în baza antecontractelor de vânzare – cumpărare care formează obiectul prezentei cauze se regăsesc în achiziționarea materialelor de construcții și respectiv în orice scop care viza achiziționarea și construcția imobilelor în cauză.
- dacă pentru perioada 2006 – 2010, au fost contractate credite bancare de către ., iar în caz afirmativ, să se indice aceste credite și care a fost destinația sumelor de bani obținute cu acest titlu.
P. raportul de expertiză contabilă judiciară depus la termenul de judecată din 26.01.2015 (filele 1923 și urm. dosar apel), s-au stabilit următoarele:
1. Din analiza documentelor, a rezultat că în perioada 2006-2008 au fost efectuate plăți la furnizori de materii prime pentru construcții, materiale auxiliare, instalații, structuri/ construcții metalice, utilaje, consultanță, servicii, taxe notariale și alte tipuri de activități specifice construcțiilor, atât prin casieria unității, cât și prin conturile bancare.
De asemenea, au fost efectuate plăți în scopul desfășurării activității (salarii, utilități, materiale consumabile, transport, asigurări, publicitate), însă ponderea cea mai mare este reprezentată de plățile efectuate la furnizorii de materii prime pentru construcții, materiale auxiliare, instalații, structuri/ construcții metalice, utilaje, consultanță, servicii, taxe notariale și alte tipuri de activități specifice construcțiilor, așa cum sunt prezentate detaliat în anexa 3, anexa 4 și anexa 5 a raportului de expertiză contabilă.
In ceea ce privește sumele provenite din avansurile achitate de către promitenții cumpărători, acestea au fost prezentate detaliat în anexa 1 și se poate observa că plățile efectuate în această perioadă, au fost efectuate în cea mai mare măsură pentru achiziționarea materialelor pentru construcții, plata lucrărilor de construcție și plata contravalorii unor parcele de teren, după cum sunt prezentate detaliat în anexa 3, anexa 4 și anexa 5 a raportului de expertiză contabilă.
Față de cele arătate mai sus, la primul obiectiv s-a tras concluzia că sumele de bani ce provin din avansurile achitate de către promitenții cumpărători în baza contractelor de vânzare-cumpărare care formează obiectul prezentei cauze, se regăsesc în proporție substanțială în achiziționarea materialelor de construcții și respectiv în achiziționarea de terenuri și construcția imobilelor în cauză.
2. În perioada 2006-2010, au fost contractate credite bancare de către ., de la următoarele bănci: Banca Transilvania, Banca Unicredit Tiriac, Banca Intesa Sanpaolo, Banca Italo Romena, Banca Comerciala R., Credit Europe B. (Sediul Central), R. B. Sucursala A. lulia.
. a contractat mai multe tipuri de credite, prezentate detaliat în anexa 2 a raportului de expertiză.
Referitor la creditele contractate de la Banca Transilvania, s-a observat că în perioada 2006-2007, societatea a contractat de la Banca Transilvania, Sucursala A. lulia, 5 tipuri de credite pentru acoperirea nevoilor curente (credit 1 oră, linie de credit, credit global de exploatare, credit overdraft, alte credite persoane juridice) și un credit imobiliar.
S-a precizat că Banca Transilvania, prin adresa nr.345/ 05.11.2014, a comunicat faptul cădeoarece creditele au fost rambursate în 2008, contractele de credit au fost predate la arhivă și topite. Ca atare, nu s-au putut pune la dispoziție documentele solicitate din acea perioadă, deoarece conform prevederilor cuprinse în Nomenclatorul documentelor de arhivă din BT, aprobate de către Serviciul Județean Cluj al Arhivelor Naționale prin adresa nr._- 13.07.2012, termenul de arhivare pentru aceste documente este de 5 ani.
Destinația sumelor obținute prin contractele de credit de la această unitate bancară nu a putut fi precizată, deoarece nu s-au putut analiza contractele de credit ale BT, ele nefiind identificate nici în dosarul cauzei, nici la sediul societății și nici la sediul BT.
Analizând extrasele de cont ale societății de la BT, s-a observat că operațiunile efectuate reprezintă plăți către furnizori diverși de materii prime de construcții, materiale auxiliare, instalații, structuri/ construcții metalice, utilaje, consultanță, servicii, taxe notariale și alte tipuri de activități specifice construcțiilor, plăți in scopul desfășurării activității (salarii, utilități, materiale consumabile, transport, asigurări, publicitate), precum și rate pentru creditele contractate (credit și dobândă) și comisioane bancare, prezentate detaliat în anexa 3 a raportului de expertiză.
Analizând extrasele de cont ale societății de la Intesa Sanpaolo B., s-a observat că operațiunile efectuate reprezintă plăți către furnizori diverși de materii prime de construcții, materiale auxiliare, instalații, structuri/ construcții metalice, utilaje, consultanță, servicii, taxe notariale și alte tipuri de activități specifice construcțiilor, plăți în scopul desfășurării activității (salarii, utilități, materiale consumabile, transport, asigurări, publicitate), precum și rate pentru creditele contractate (credit și dobândă) și comisioane bancare, prezentate detaliat în anexa 5 a raportului de expertiză.
Referitor la creditele contractate de la Banca Comercială Română, s-a reținut că în perioada februarie-martie 2008, societatea a contractat de la BCR, Sucursala A. I., 3 tipuri de credite ( un contract de credit pentru achitarea obligațiilor bugetare, un contract de credit pentru achitarea furnizorilor de materiale de construcție achiziționate anterior și o linie de credit pentru finanțarea activității curente) și o scrisoare de garanție bancară.
Analizând extrasele de cont ale societății de la BCR, s-a observat că operațiunile efectuate reprezintă plăți restante către furnizorii de materiale pentru construcții și pentru achitarea obligațiilor restante la bugetul de stat.
Referitor la creditele contractate de la Unicredit Tiriac B., s-a reținut că în perioada februarie-martie 2008, societatea a contractat de la Unicredit Tiriac B., Sucursala A. I. 3 tipuri de credite de refinanțare a creditelor de la BT ( o linie de credit pentru achitarea obligațiilor bugetare, două contracte de credit pentru achitarea ratelor restante, un credit de investiții pe termen mediu și un credit pe termen mediu).
Destinația sumelor obținute prin contractele de credit de la Unicredit Tiriac B., a fost refinanțarea creditelor de la BT Sucursala A. I..
Referitor la creditele contractate de la Banca Italo Romena Spa, Sucursala A. I. s-a observat că în decembrie 2007, societatea a contractat de la Banca Italo Romena Spa, Sucursala A. I., 2 linii de credit.
Destinația sumelor obținute prin contractele de credit a fost „Acoperirea cheltuielilor din activitatea curentă”. Analizînd extrasele de cont ale societății de la Banca Italo-Romena, s-a observat că operațiunile efectuate reprezintă plăți către furnizori diverși de materii prime de construcții, materiale auxiliare, plăți în scopul desfășurării activității (salarii, impozite și taxe aferente salariilor, TVA, utilități, asigurări, leasing) și alte operațiuni pentru nevoile curente ale societății.
Referitor la creditul contractat de la Credit Europe B., Sucursala A. I., s-a reținut că în noiembrie 2007, societatea a contractat un credit pentru nevoi nenominalizate.
Destinația sumelor obținute prîn contractul de credit a fost „acoperirea cheltuielilor din activitatea curentă”. Analizând extrasele de cont ale societății, s-a reținut că operațiunile efectuate reprezintă operațiuni privind ratele de credit.
Referitor la creditul contractat de la R. B., Sucursala A. lulia s-a observat că societatea a contractat un credit pe termen scurt.
Destinația sumelor obținute prin contractul de credit de la R. B., Sucursala A. lulia a fost acoperirea nevoilor curente ale societății. Analizând extrasele de cont ale societății, s-a observat că operațiunile efectuate reprezintă plăți către furnizori diverși de materii prime de construcții, materiale auxiliare și alte operațiuni pentru nevoile curente ale societății.
Față de cele arătate mai sus, la al doilea obiectiv al expertizei s-a concluzionat în sensul că sumele de bani ce provin din creditele bancare contractate de către . în baza contractelor de creditare, se regăsesc în proporție substanțială în achiziționarea materialelor de construcții și respectiv in achiziționarea de terenuri și construcția imobilelor în cauză.
Examinând ansamblul probelor administrate în cauză, C. de A. reține următoarele:
În fapt, în cursul anului 2006, S.C.”M. C.” S.R.L. adiministrată de inculpat a demarat un proiect investițional având ca obiect construirea unui cartier rezidențial în Municipiul A. I., . pentru care a încheiat un antecontract de vânzare- cumpărare cu S.C.”Friulpress”S.R.L. A. I., pentru 15 parcele de teren amplasate în zona respectivă.
Terenurile care fac obiectul antecontractului de vânzare-cumpărare (înscrise în CF cu numerele:_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_) au fost dobândite în baza contractului de vânzare-cumpărare încheiat între S.C.”Nik Bau”S.R.L. A. I. și S.C.”M. C.”S.R.L. S.C.”Nik Bau”S.R.L. a dobândit terenurile respective în calitate de asociat persoană juridică la S.C.”Friulpress”S.R.L. A. I., încheind cu S.C.”M. C.” S.R.L. A. lulia contractul autentificat sub nr.892/ 07.08.2007.
Prețul acestui contract de vânzare-cumpărare a fost achitat integral vânzătorului de către S.C."M. C.’S.R.L., contractându-se în acest sens un credit de la Banca Transilvania, Sucursala A. I., pentru a cărui garantare a fost ipotecat terenul care a constituit obiectul contractului de vânzare- cumpărare nr.892/ 07.08.2007(cele 15 parcele de teren).
La începutul anului 2007, administratorul S.C.”M. C.” S.R.L., respectiv inculpatul A. M. V. a solicitat încheierea unui alt antecontract de vânzare- cumpărare între S.C. „M. C.” S.R.L. și S.C.”Nik Bau” S.R.L., al cărui obiect îl constituie 31 de parcele de teren, ulterior întocmindu-se contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.915/ 13.08.2007.
Terenurile care fac obiectul contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.915/ 13.08.2007, au fost înscrise în CF cu nr._,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_, iar în contract s-a menționat faptul că dreptul de proprietate asupra imobilelor terenuri să se intabuleze în cartea funciară (CF) în favoarea societății cumpărătoare, S.C."M. C.” S.R.L., contravaloarea acestora urmând să se achite până cel târziu în data de 13.10.2007, în caz contrar intervenind rezoluțiunea de drept a contractului.
Până la termenul scadent S.C.”M. C.’S.R.L. nu a achitat contravaloarea terenurilor mai sus menționate, iar în perioada următoare a achitat contravaloarea a patru parcele de teren din cele 31 de parcele care au făcut obiectul contractului de vanzare-cumpărare autentificat sub nr.915/ 13.08.2007, înscrise în CF cu nr._,_,_ și_, devenind proprietară a acestora, întocmindu-se contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 623/ 12.06.2008.
P. convenția autentificată sub nr. 1188/ 24.04.2008, încheiată între S.C.”Nik Bau”S.R.L. și S.C."M. Construcf’S.R.L., s-a convenit rezoluțiunea de drept a contractului de vânzare-cumpărare nr.915/ 13.08.2007 și reînscrierea dreptului de proprietate asupra terenurilor neachitate al S.C.”Nik Bau”S.R.L. în cartea funciară.
Administratorul S.C.”PifIu”S.R.L. P. L. a achiziționat de la S.C.”Nik Bau”S.R.L. cele 27 de parcele de teren rămase neachitate, pe care ulterior le-a vândut către S.C.”M. C.”S.R.L., urmând să se achite contravaloarea acestora până în data de 31.12.2008.
Între S.C.”Piflu”S.R.L. și S.C.”M. C.”S.R.L. s-a încheiat antecontractul de vânzare-cumpărare nr.262/ 24.04.2008, având ca obiect 27 de parcele de teren, în cuprinsul căruia s-a menționat că prețul integral al celor 27 de parcele de teren se va achita până în 31.12.2008, însă nu s-a realizat plata acestora la scadență.
În perioada 2006-2008 au fost încheiate și derulate convenții, cu mai multe persoane fizice și juridice, având valoarea unor promisiuni de vânzare-cumpărare al căror obiect l-a reprezentat construirea unor case de locuit care urmau să constituie un cartier rezidențial în municipiul A. I., .>
Potrivit clauzelor inserate în cuprinsul promisiunilor de vânzare-cumpărare, prețurile stabilite reprezentau contravaloarea construcției finalizate (la cheie) și a terenului aferent, urmând ca încheierea și autentificarea contractului de vânzare- cumpărare să se realizeze în termen de cel mult o lună de la terminarea lucrărilor și achitarea integrală a prețului.
De asemenea, s-a prevăzut că prețul rămâne fix pe toată durata contractului, imobilul urmând să fie predat beneficiarului ca și corp imobil de sine stătător, cu garantarea proprietății, scutit de sarcini, ipoteci sau taxe neachitate.
Promitentul-vânzător oferea beneficiarului posibilitatea de a folosi imobilul drept garanție în vederea contractării unui credit imobiliar sau ipotecar, destinat achitării integrale a imobilului respectiv.
Deoarece s-a convenit rezoluțiunea de drept a contractului de vânzare- cumpărare nr.915/ 13.08.2007 și reînscrierea dreptului de proprietate asupra terenurilor neachitate al S.C.”Nik Bau”S.R.L. în cartea funciară, terenurile pe care urmau să fie construite sau se aflau în construcție locuințele, au devenit proprietatea S.C.”PIFLU” S.R.L. sau au fost ipotecate în favoarea unor bănci pentru garantarea creditelor contractate de către S.C.”M. C.”S.R.L.
Pornind de la această stare de fapt, cu raportate la elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune reținute prin actul de inculpare în sarcina inculpatului, se rețin următoarele:
Trimiterea în judecată a inculpatului s-a dispus pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 215 alin. 1, 3, 5 Cp din 1969 cu apl. art. 41 alin. 2 CP din 1969.
Potrivit acestui text încriminator,
(1) Inducerea în eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obține pentru sine sau pentru altul un folos material injust și dacă s-a pricinuit o pagubă, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 12 ani.
(3) Inducerea sau menținerea în eroare a unei persoane cu prilejul încheierii sau executării unui contract, săvârșită în așa fel încât, fără această eroare, cel înșelat nu ar fi încheiat sau executat contractul în condițiile stipulate, se sancționează cu pedeapsa prevăzută în alineatele precedente, după distincțiile acolo arătate.
(5) Înșelăciunea care a avut consecințe deosebit de grave se pedepsește cu închisoare de la 10 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi.
În noua reglementare a actualului Cod Penal, intrat în vigoare în 1.02.2014, infracțiunea de înșelăciune este prevăzută în conținutul art. 244 CP, cu următorul conținut:
(1) Inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obține pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial injust și dacă s-a pricinuit o pagubă, se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.
(3) Împăcarea înlătură răspunderea penală.
Noul legiuitor nu a mai reținut ca variantă a înșelăciunii, înșelăciunea în convenții sau înșelăciunea care a avut consecințe deosebit de grave, prev. de art. 215 alin. 3 și 5 CP din 1969, conținutul acestora regăsindu-se însă parțial în infracțiunea de abuz de încredere prin fraudarea creditorilor sau în variantele descrise în art. 244 alin. 1 și 2 CP.
În situația dedusă judecății, infracțiunea care constituie acuzarea adusă inculpatului se regăsește în noua reglementare în prevederile art. 244 alin. 1 CP.
Sub aspectul elementelor constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, în varianta tip prev. de art. 215 alin. 1 CP din 1969 și preluată în art. 244 alin. 1 CP, se rețin următoarele:
Elementul material al laturii obiective constă în acțiunea de inducere în eroare, adică de amăgire, de surprindere a încrederii persoanei care are deținerea unui bun, inducere în eroare care se realizează prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate.
Mijloacele sau modalitățile concrete prin care subiectul activ îl determină pe subiectul pasiv să creadă neadevărurile prezentate, adică îl induce sau îl menține în eroare ori îi produce iluzia adevărului pot consta în viclenie, șiretenie, manopere frauduloase, uneltiri, trucuri, simulări, disimulări, amăgiri, trucaje, etc.
Înșelăciunea în convenții prezintă particularități față de înșelăciunea tip, ceea ce a determinat ca în vechea reglementare, să fie incriminată separat.
Această formă a înșelăciunii poate fi realizată nu numai printr-o acțiune de inducere în eroare, ci și printr-o acțiune de menținere în eroare. Menținerea în eroare presupune păstrarea în mintea victimei a reprezentării greșite a realității la care aceasta a ajuns, independent de activitatea făptuitorului. Menținerea și inducerea în eroare au fost prevăzute alternativ, ceea ce înseamnă că pentru existența infracțiunii, este suficient să se săvârșească numai una dintre aceste acțiuni.
Atât indicerea în eroare, cât și menținerea în eroare, trebuie să aibă loc cu prilejul încheierii sau executării unui contract, adică de la începerea tratativelor și până la stabilirea acordului de voință, respectiv intervalul de timp în care obligațiile contractuale se găsesc în faza de aducere la îndeplinire până la definitiva executare.
Din cerința săvârșirii unei acțiuni de inducere sau de menținere în eroare, rezultă că neexecutarea obligațiilor ce derivă dintr-un contract încheiat nu constituie infracțiunea de înșelăciune, dacă nu s-a stabilit că s-au folosit manopere dolosive față de creditorul obligației cu ocazia încheierii contractului.
În acest sens, practica judiciară a fost constantă, încă de la momentul pronunțării deciziilor instanței supreme în virtutea Codului Penal anterior celui din 1969 („D. Penal Român, Partea Specială”, O. L. și T. T., București 1997, fila 273, cu trimitere la practica istorică relevantă).
Pe de altă parte, este necesar ca inducerea sau menținerea în eroare să fi avut un rol hotărâtor în determinarea persoanei la încheierea sau executarea contractului în condițiile stipulate.
Determinarea acțiunii de inducere în eroare trebuie să se analizeze în funcție de particularitățile fiecărui caz, pornind de la principiul libertății contractuale, dar și de la reglementările privind eroarea, dolul sau violența ca vicii de consimțământ. Conform art. 960 cod civil anterior (art. 1214 Cod Civil actual), dolul constituie o cauză de nulitate a convenției, când mijloacele viclene întrebuințate de una dintre părți sunt întrebuințate în așa fel, încât este evident că fără acele mașinațiuni, cealaltă parte nu ar fi contractat.
P. rechizitoriul din 14.04.2011, inculpatul A. M. V. a fost trimis în judecată pentru fapta constând în aceea că în perioada 2006 – 2008, în calitate de administrator al ., a indus și menținut în eroare 18 persoane vătămate cu ocazia încheierii și derulării convențiilor având valoarea unor promisiuni de vânzare – cumpărare.
În analiza împrejurărilor concrete ale derulării faptelor și a activității inculpatului, cu ocazia încheierii și derulării contractelor constând în promisiunile de vânzare – cumpărare, C. de A. reține următoarele:
Așa cum rezultă din conținutul promisiunilor de vânzare – cumpărare încheiate de persoanele vătămate cu ., promitentul s-a obligat să vândă beneficiarului promisiunii un imobil format din teren și construcție, stabilindu-se că unitatea imobiliară va fi predată la cheie la o dată ulterioară. Ca atare, în conținutul promisiunilor de vânzare – cumpărare, nu s-a menționat nici o clauză în legătură cu proprietarul terenului.
Mai mult, din declarațiile persoanelor vătămate și ale martorilor, a rezultat că la momentul negocierilor prealabile încheierii promisiunilor de vânzare – cumpărare, între părți nu s-a purtat nici o discuție în legătură cu situația juridică a terenului aferent construcțiilor.
Totodată, nici pe parcursul derulării promisiunilor de vânzare – cumpărare, inculpatul nu a efectuat vreun demers care să poată fi calificat ca acțiune de inducere în eroare a beneficiarilor.
Evoluția încheierii de către inculpat, în numele societății administrate, a convențiilor având ca obiect terenurile în discuție, denotă intenția sa de a achiziționa terenul, aceasta fiind, de altfel, și condiția prealabilă pentru ca promisiunile de vânzare – cumpărare să se fi putut materializa în acte autentice de înstrăinare a imobilelor, teren și construcție.
Din analiza datelor furnizate de raportul de expertiză contabilă judiciară efectuat în cauză, a rezultat că sumele de bani încasate cu titlu de avans de la beneficiarii locuințelor s-au consumat în procesul de edificare a construcțiilor, fiind destinate în proporție substanțială achiziționării de materiale de construcții, respectiv achiziției terenurilor și construcției imobilelor în cauză.
De asemenea, s-a constatat că în demersul de a duce la bun sfârșit proiectul imobiliar, în contextul notoriei crize economice și financiare care a debutat în anul 2007, firma inculpatului s-a îndatorat prin numeroase credite, de la 7 unități bancare, parte din credite având ca destinație refinanțarea altor credite nerambursate.
Pe de altă parte, orice act de comerț, cu atât mai mult contractarea unei locuințe de tip casă, presupune o minimă diligență din partea beneficiarilor, respectiv a persoanelor vătămate de față. Ori, așa cum s-a constatat, în unanimitate acestea au manifestat pasivitate sau lipsă de preocupare, nedepunând nici un interes în sensul de a se informa cu privire la obiectul a ceea ce aveau să achite cu sume de bani relativ substanțiale.
În sine, promisiunile de vânzare – cumpărare nu conțin clauze nelegitime frauduloase sau ascunse. Demersul societății administrate de inculpat, de a promite vânzarea unui bun viitor este unul permis de dispozițiile legale. Ceea ce l-ar fi obligat pe promitent era doar ca la data scadentă a încheierii actelor autentice, promitentul să fie proprietar al imobilelor pe care urma să le înstrăineze.
C. de A. concluzionează că situația creată, cu consecința imposibilității respectării de către promitent a clauzelor contractuale, s-a datorat impasului financiar în care a fost angrenată societatea administrată de inculpat și nicidecum intenției frauduloase a inculpatului, de inducere sau menținere în eroare a persoanelor vătămate, în scopul prejudicierii lor.
Aceste constatări încadrează fapta imputată inculpatului, în condițiile lipsei vinovăției prevăzute de lege pentru infracțiunea de înșelăciune dedusă judecății, ceea ce impune reținerea cauzei de împiedicare a exercitării acțiunii penale, prev. de art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a CPP.
Reținerea acestei cauze de achitare a inculpatului păstrează obligațiile impuse inculpatului, sub aspectul laturii civile, de dezdăunare a părților civile, pentru prejudiciile cauzate prin nerespectarea clauzelor contractuale.
Subsecvent soluției de achitare a inculpatului, întemeiată pe dispozițiile art. 396 alin. 5 CPP, art. 17 alin. 2 și art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a CPP, se reține că solicitarea de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea de înșelăciune din vechea reglementare, în noua încadrare juridică conform art. 244 alin. 1 CP, nu-și mai găsește justificarea.
Totodată, se vor înlătura dispozițiile privind aplicarea pedepselor complementare și accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b CP din 1969, aferente soluției de condamnare desființate.
În ce privește latura civilă a cauzei, C. de A. reține că instanța de fond a omis obligarea părții responsabile civilmente . A. I. prin lichidator E. Insolvență S. D., la plata despăgubirilor civile către părțile civile și la plata cheltuielilor judiciare către stat, în solidar cu inculpatul A. M. V..
Pe de altă parte, dispunându-se obligarea inculpatului la plata despăgubirilor civile (soluție pe care instanța de apel o va menține ca întemeiată) și în vederea reparării acestor pagube, în temeiul art. 249 CPP, se impune menținerea măsurii sechestrului asigurator dispusă prin ordonanța procurorului din data de 27.10.2010, asupra bunurilor mobile și imobile aparținând părții responsabile civilmente ., astfel că sub acest aspect, se va modifica sentința penală apelată.
C. de A. constată că scopul pentru care a fost luată măsura asiguratorie de către procuror, respectiv pentru a evita înstrăinarea bunului care poate servi la repararea pagubei,este încă actual, atâta timp cât prin hotărârea judecătorească pronunțată, inculpatul a fost obligat la plata despăgubirilor civile către părțile civile, în solidar cu partea responsabilă civilmente și va fi actual până la momentul achitării integrale a despăgubirilor civile.
Din modificarea art. 53 din Legea nr. 85/2006, reiese fără dubiu preocuparea legiuitorului de a acorda o protecție sporită persoanelor care pretind despăgubiri pentru prezumtive prejudicii cauzate prin comiterea de infracțiuni și care au calitatea de părți civile în cauzele penale, în contrapondere cu creditorii care se înscriu la masa credală, fiind „vătămați” prin nerespectarea unor clauze contractuale. Astfel, bunurile debitorului pot fi înstrăinate de lichidator libere de orice sarcini, precum ipoteci, garanții reale mobiliare sau drepturi de retenție, de orice fel, ori măsuri asigurătorii, cu excepția măsurilor asigurătorii sau măsurilor preventive specifice, instituite în cursul procesului penal.
Dispoziția legală menționată trebuie interpretată în sensul că nu este împiedicată înstrăinarea bunului imobil în cauză, de vreme ce natura sechestrului este doar una „asiguratorie”, însă o eventuală înstrăinare nu poate fi efectuată decât în scopul garantării reparării pagubei produse prin infracțiune, deci în scopul achitării despăgubirilor civile, în limita solidarității instituite prin hotărârea judecătorească.
În ceea ce privește apelul persoanelor vătămate B. C. V. și B. E., C. de A. constată că numitul B. V. senior a declarat apel împotriva sentinței de față, în 14.09.2012 (fila 7 vol. I dosar apel).
În 10.01.2013, persoanele vătămate B. C. V. și B. E. l-au împuternicit prin procură judiciară pe numitul B. V. senior (fila 104 vol. I dosar apel) să-i reprezinte la C. de A. A. I. în cauza care formează obiectul dosarului penal nr._, la toate termenele de judecată, precum și în fața instanțelor competente a se pronunța în căile de atac.
Cu toate acestea, deși la momentul declarării apelului această procură nu era valabilă și nici nu exista alta care să împuternicească pe numitul B. V. senior la declararea apelului în numele persoanelor vătămate, instanța de apel nu va invalida apelul persoanelor vătămate pe motivul inadmisibilității, procedând la examinarea sa pe fond.
Se constată însă că în faza de urmărire penală, numitul B. V. senior a dat o declarație (fila 217 vol. I urm. pen.), în calitate de mandatar al fiului său B. C. V. și a soției sale B. E., în condițiile în care cele două persoane vătămate erau plecate în Spania. În conținutul acestei declarații, numitul B. V. senior a declarat că se constituie parte civilă împotriva . cu suma de 27.000 euro.
Procura specială la care a făcut referire declarantul, din 2.03.2004, care în aprecierea sa l-a îndreptățit să dea declarație și să formuleze constituirea de parte civilă, aflată la dosarul de urmărire penală vol. II fila 406, îl împuternicea pe numitul B. V. senior ca în numele persoanelor vătămate, să cumpere bunuri mobile și imobile și în acest sens, să se prezinte la toate organele competente unde să depună actele necesare în vederea încheierii contractului de vânzare – cumpărare în formă autentică, să dea declarații, să consfințească la întabulare, să achite prețul, să semneze pentru persoanele vătămate.
Ori, promisiunea de vânzare – cumpărare încheiată de inculpat și persoanele vătămate personal datează din 25.10.2007 (fila 387 vol. II urm. pen.). Convenția de rezoluțiune a acestei promisiuni a fost semnată de numitul B. V. senior în 28.01.2009.
C. de A. constată că în fapt, nu există o constituire de parte civilă valabilă, emanând de la persoanele vătămate, iar împuternicirea depusă de numitul B. V. senior nu-i conferea acestuia dreptul de a reprezenta părțile în instanță în calitate de persoane vătămate sau părți civile sau de a formula o constituire de parte civilă.
Ca atare, în mod întemeiat a reținut instanța de fond că persoana vătămată B. C. V. nu s-a constituit parte civilă în faza de urmărire penală și la instanța de fond.
Această dispoziție a instanței de fond, pe care o va confirma și instanța de control judiciar, nu împiedică persoanele vătămate să-și recupereze eventualele pretenții civile, pe cale unei acțiuni civile separate.
Ca atare, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a CPP, se va admite apelul declarat de inculpatul A. M. V. împotriva sentinței penale nr. 257/3.09.2012 pronunțate de Tribunalul A. în dosarul nr._ .
Se va desființa în parte sentința penală apelată, în ce privește latura penală a cauzei cu referire la soluția de condamnare a inculpatului A. M. V. și în ce privește latura civilă, cu referire la omisiunea obligării în solidar a părții responsabile civilmente . A. I. la plata despăgubirilor civile și a cheltuielilor judiciare și la dispoziția de ridicare a sechestrului asigurator și rejudecând cauza în aceste limite:
Se va respinge cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpatul A. M. V., din infracțiunea de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată, prev. de art. 215 alin. 1, 3, 5 CP din 1969 cu apl. art. 41 alin. 2 CP din 1969, în infracțiunea de înșelăciune, prev. de art. 244 alin. 1 CP.
În temeiul art. 396 alin. 5 CPP, art. 17 alin. 2 și art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a CPP, va fi achitat inculpatul A. M. V. de sub învinuirea săvârșirii infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată, prev. de art. 215 alin. 1, 3, 5 CP din 1969 cu apl. art. 41 alin. 2 CP din 1969.
Se vor înlătura dispozițiile privind aplicarea pedepselor complementare și accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b CP din 1969.
Va fi obligată partea responsabilă civilmente . A. I. prin lichidator E. Insolvență S. D. în solidar cu inculpatul A. M. V. la plata despăgubirilor civile către părțile civile în privința cărora s-a admis acțiunea civilă prin sentința apelată și la plata cheltuielilor judiciare către stat, aferente fazei de urmărire penală și de judecată la instanța de fond.
Se va înlătura dispoziția de ridicare a măsurii sechestrului asigurator dispusă prin ordonanța procurorului din data de 27.10.2010, asupra bunurilor mobile și imobile aparținând părții responsabile civilmente . și menține această măsură asiguratorie.
Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate, în măsura în care nu contravin prezentei decizii.
În temeiul art. 421 pct. 1 lit. b CPP, se va respinge ca nefondat apelul declarat de persoanele vătămate B. C. V. și B. E. împotriva aceleiași sentințe.
În baza art. 272 alin. 1 și art. 273 alin. 4, coroborate cu art. 175 alin. 5 CPP, se va dispune avansarea din fondul cheltuielilor judiciare al Ministerului Justiției, prevăzut de art. 272 alin. 2 CPP, în contul Biroului Local pentru Expertize Judiciare Tehnice și Contabile de pe lângă Tribunalul A., a sumei de 7.520 lei cu titlu de rest onorariu cuvenit doamnei expert contabil B. V..
În baza art. 272 alin. 1 teza ultimă coroborat cu art. 274 alin. 1 CPP, va fi obligat inculpatul A. M. V. în solidar cu partea responsabilă civilmente . A. I. prin lichidator E. Insolvență S. D. să plătească statului suma de 7.520 lei cu titlu de rest onorariu pentru expertiza contabilă încuviințată în apel la cererea inculpatului.
În temeiul art. 275 alin. 2 CPP, vor fi obligate persoanele vătămate B. C. V. și B. E. să plătească statului suma de câte 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare parțiale în apel.
În temeiul art. 275 alin. 3 CPP, restul cheltuielilor judiciare în apel vor rămâne în sarcina statului.
Pentru motivele expuse,
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de inculpatul A. M. V. împotriva sentinței penale nr. 257/3.09.2012 pronunțate de Tribunalul A. în dosarul nr._ .
Desființează în parte sentința penală apelată, în ce privește latura penală a cauzei cu referire la soluția de condamnare a inculpatului A. M. V. și în ce privește latura civilă, cu referire la omisiunea obligării în solidar a părții responsabile civilmente . A. I. la plata despăgubirilor civile și a cheltuielilor judiciare și la dispoziția de ridicare a sechestrului asigurator și rejudecând cauza în aceste limite:
Respinge cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpatul A. M. V., din infracțiunea de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată, prev. de art. 215 alin. 1, 3, 5 CP din 1969 cu apl. art. 41 alin. 2 CP din 1969, în infracțiunea de înșelăciune, prev. de art. 244 alin. 1 CP.
În temeiul art. 396 alin. 5 CPP, art. 17 alin. 2 și art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a CPP, achită pe inculpatul A. M. V. de sub învinuirea săvârșirii infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată, prev. de art. 215 alin. 1, 3, 5 CP din 1969 cu apl. art. 41 alin. 2 CP din 1969.
Înlătură dispozițiile privind aplicarea pedepselor complementare și accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b CP din 1969.
Obligă partea responsabilă civilmente . A. I. prin lichidator E. Insolvență S. D. în solidar cu inculpatul A. M. V. la plata despăgubirilor civile către părțile civile în privința cărora s-a admis acțiunea civilă prin sentința apelată și la plata cheltuielilor judiciare către stat, aferente fazei de urmărire penală și de judecată la instanța de fond.
Înlătură dispoziția de ridicare a măsurii sechestrului asigurator dispusă prin ordonanța procurorului din data de 27.10.2010, asupra bunurilor mobile și imobile aparținând părții responsabile civilmente . și menține această măsură asiguratorie.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate, în măsura în care nu contravin prezentei decizii.
Respinge ca nefondat apelul declarat de persoanele vătămate B. C. V. și B. E. împotriva aceleiași sentințe.
În baza art. 272 alin. 1 și art. 273 alin. 4, coroborate cu art. 175 alin. 5 CPP, dispune avansarea din fondul cheltuielilor judiciare al Ministerului Justiției, prevăzut de art. 272 alin. 2 CPP, în contul Biroului Local pentru Expertize Judiciare Tehnice și Contabile de pe lângă Tribunalul A., a sumei de 7.520 lei cu titlu de rest onorariu cuvenit doamnei expert contabil B. V..
În baza art. 272 alin. 1 teza ultimă coroborat cu art. 274 alin. 1 CPP, obligă pe inculpatul A. M. V. în solidar cu partea responsabilă civilmente . A. I. prin lichidator E. Insolvență S. D. să plătească statului suma de 7.520 lei cu titlu de rest onorariu pentru expertiza contabilă încuviințată în apel la cererea inculpatului.
În temeiul art. 275 alin. 2 CPP, obligă persoanele vătămate B. C. V. și B. E. să plătească statului suma de câte 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare parțiale în apel.
În temeiul art. 275 alin. 3 CPP, restul cheltuielilor judiciare în apel rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 5.03.2015.
Președinte, Judecător,
S. I. M. A. P.
Grefier,
D. M. H.
Red. M.I.S.
Tehnored. D.M.H./MIS/ 2 ex/14.07.2015
J. Fond. I. G.
| ← Lipsirea de libertate în mod ilegal. Art. 189 C.p.. Decizia nr.... | Furtul. Art.208 C.p.. Decizia nr. 278/2015. Curtea de Apel ALBA... → |
|---|
