Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Decizia nr. 884/2013. Curtea de Apel ALBA IULIA

Decizia nr. 884/2013 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 23-09-2013

ROMANIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECTIA PENALA ȘI PENTRU

CAUZE CU MINORI

DOSAR NR._

DECIZIA PENALĂ NR.884/2013

Ședința publică din 23 septembrie 2013

Președinte: A. B. -judecător

A. P. -judecător

S. I. M. - judecător

T. C. -grefier

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia reprezentat prin:

I. N. - procuror

Pe rol se află soluționarea recursului declarat de inculpatul Ș. M. împotriva sentinței penale nr. 326/2013 pronunțată de Judecătoria A. I. în dosar nr.­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­_ .

La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților. Se prezintă avocat T. I., apărătorul desemnat din oficiu pentru asistarea juridică obligatorie a inculpatului recurent Ș. M..

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care:

Avocat T. I., apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul recurent Ș. M. solicită încuviințarea efectuării unei expertize contabile pentru stabilirea existenței prejudiciului și a cuantumului acestuia.

În susținerea tezei probatorii a cererii în probațiune arată că instanța de fond a reținut existența a trei sentințe comerciale rămase irevocabile din apel, însă inculpatul nu este parte în aceste cauze, astfel că acestea nu-i pot fi opozabile.

Precizează că în cauză nu a fost stabilită cu certitudine existența și întinderea prejudiciului.

Instanța pune în discuție cererea în probațiune privind efectuarea unei expertize contabile pentru stabilirea existenței prejudiciului și întinderii acestuia, formulată de apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul recurent.

Reprezentantul parchetului solicită respingerea cererii în probațiune învederând că în cauză au fost stabilite cu certitudine existența și întinderea prejudiciului.

Instanța, deliberând, respinge ca nefiind utilă cauzei cererea în probațiune formulată de apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul recurent Ș. M., privind efectuarea unei expertize contabile pentru stabilirea existenței și întinderii prejudiciului, raportat la materialul probator existent la dosar.

Instanța pune în vedere participanților să precizeze dacă mai au alte cereri de formulat.

Apărătorul inculpatului recurent și reprezentantul parchetului învederează că nu mai au alte cereri de formulat, împrejurare față de care instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Avocat T. I., apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul recurent Ș. M., solicită admiterea recursului, casarea sentinței penale atacate și, rejudecând, a se dispune achitarea acestuia în temeiul art. 10 lit. c Cod procedură penală învederând că în mod eronat a apreciat judecătorul fondului asupra laturii penale a cauzei.

Susține că în mod eronat a reținut instanța de fond declarația martorului Ș. A. ca fiind subiectivă întrucât, în realitate, acesta s-a aflat la Pensiunea familiei sale ..

Totodată, susține că latura civilă a cauzei nu a fost dovedită ci doar s-au invocat trei sentințe comerciale privind litigii soluționate între alte părți, neopozabile inculpatului.

Reprezentantul parchetului solicită respingerea recursului inculpatului ca nefondat și a se menține ca legală și temeinică sentința penală atacată întrucât instanța de fond a reținut o corectă stare de fapt și de drept.

CURTEA DE APEL

Asupra recursului penal de față constată:

P. sentința penală nr. 326/18.06.2013, pronunțată de Judecătoria A. I. în dosarul nr._, s-au hotărât următoarele.

În baza art. 215 alin.1 și 2 C.pen., a fost condamnat inculpatul Ș. M. la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în dauna părții vătămate ..

În baza art. 88 Cod penal, s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii de 24 de ore începând cu data de 22.03.2010, începând cu ora.12,10, precum și durata arestării preventive începând cu data de 26.03.2010 și până la data de 12.04.2010.

În baza art .81 și art. 82 din Codul penal, a fost suspendată condiționat executarea pedepsei pe durata termenului de încercare de 5 ani.

În baza art. 359 Cod de procedură penală, i s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor articolului 83 din Codul penal privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.

În baza art. 71 din Codul penal, i s-au interzis acestui inculpat drepturile prevăzute de articolul 64 lit.a) teza aII-a și lit.b) din Codul penal pe durata executării pedepsei, însă interzicerea drepturilor anterior menționate s-a arătat că se suspendă pe perioada suspendării condiționate a executării pedepsei, conform art.71 alin.5 Cod penal.

Sub aspectul laturii civile a cauzei, în baza art.346 Cod de procedură penală, raportat la art.14 Cod de procedură penală și la art.998 Cod Civil, s-a admis acțiunea civilă formulată de partea vătămată mai sus menționată și pe cale de consecință, a fost obligat inculpatul să plătească acestei părți vătămate, suma de 27.995,30 euro sau contravaloarea în lei la cursul BNR la data plății, cu titlu de despăgubiri civile, plus dobânda legală, calculată începând cu data de formulării plângerii penale, 29.12.2009, până la data plății efective.

În baza art. 357 alin. 2 lit. c) din Codul de pr. penală, raportat la art.163 alin.2 Cod pr. penala, a fost desființată Ordonanța de aplicare a sechestrului asigurator instituit de procuror (fila 262 d.u.p) și s-a constatat că prin rechizitoriul nr.5278/P/2009 s-a ridicat sechestrul asigurator instituit în cauză prin ordonanța din 18.01.2010 asupra bunurilor aparținând SC Adrifil Tran..

În temeiul articolului 191, aliniatul 1 din Codul de procedură penală, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 6500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Pentru a pronunța această sentință prima instanță a constatat următoarele:

P. rechizitoriul emis la data de 09.05.2011 în dosar nr. 5278/P/2009 P. de pe lângă Judecătoria A. I. a trimis în judecată pe inculpatul Ș. M. pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 alin.1, 2 C.pen.

În actul de sesizare se arată că inculpatul Ș. M. în data de 22.12.2009, folosindu-se de manopere dolosive, a dirijat și preluat un transport de marfă destinat părții civile . O. de J. în valoare de_,30 euro.

Analizând întreg materialul probator administrat în cauză, în cursul urmăririi penale: referatul de terminare a urmăririi penale și referatul cu propunere de luare a măsurii arestării preventive (f.1-5), ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale și referatul cu propunere de punere în mișcare a acțiunii penale (f.6-8), referate cu propunere de extindere a urmăririi penale, referate de emitere a mandatelor de aducere și ordonanțele (f.9-19), rezoluțiile de începere a urmăririi penale (f.20-23), plângerea penală formulată de . însoțită de dovezi (f.24-30), rezoluția de conexare, ordonanță de declinare și referat de declinare (rf.31-34), plângerea părții vătămate P. J. C., însoțită de dovezi precum și procesul verbal de cercetare la fața locului (f.35-65), planșe foto și proces verbal (f.66-71), adresă constituire parte civilă și documentele aferente, precum și declarația administratorului . (f.72-82), declarații inculpat și învinuiți, precum și procese verbale de aducere la cunoștință a învinuirii (f.83-126), declarațiile martorilor (f.127-143), contract de transport și ofertă de transport Europa (f.144-158), declarații martori (f.159-164),ordonanța de efectuare a unei expertize grafice, procese verbale, precum și raportul de expertiză (f.165-187), acte fiind efectuarea unei expertize informatice și actele necesare, proces verbal pentru recunoaștere și planșe foto (f.188-210), autorizații de percheziție, acte găsite cu ocazia percheziției și procese verbale încheiate cu ocazia percheziției (f.211-232), planșe foto privind telefoanele primite de pe telefonul mobil al utilizatorului P. S. (f.233-242), acte și documente necesare pentru efectuarea transportului de marfă comandat de . O. de J. firmei .-261), ordonanța de sechestru asigurător și referatul de luare a acestei măsuri (f.262-264),acte puse la dispoziție de IPJ Suceava (f.265-276), fotografii și datele de stare civilă a persoanelor care domiciliază în ., Suceava (f.277-289), acte puse la dispoziție de către IGPR referitoare la domiciliul numitei Barba E. și Ș. M. (f.290-296), acte privind restituirea de către . a bunurilor ridicate cu ocazia perchezițiilor efectuate la sediul . și privind restituirea bunurilor către petentul M. G. SRL (f.297-299), acte privind efectuarea transportului de marfă care a fost descărcat de P. S. în Suceava și la . (f.300-329), date privind angajații . (f.330-349), ordonanța de aplicare a unui sechestru asigurător și actele eferente (f.350-360), date existente la dosarul . de la înființare și până în prezent (f.361-410), încheieri, autorizații, referat cu propunere de percheziție domiciliară și informatică (f.411-424), CD-ul și tabel cu autovehiculele înmatriculate în județele B. și Suceava (f.425-468), acte privind bunuri deținute de martorul F. A. P. (f.478-486), ordonanța de reținere și încheierea 25/2010 (f.478-494), date oferite de Oficiul Național al Registrului Comerțului (f.495-503), adrese, procese verbale (f.504-513), fișa de cazier judiciar a inculpatului (f.518), iar în cursul judecății: fișa de cazier judiciar a inculpatului (f.526 și 76 vol.II), declarații martori P. S. (f.545), F. A. P. (f.546), S. M. (f.555), S. M. (f.556), Ș. L. (f.557), O. O. V. (f.563), cererea de extindere a acțiuni penale formulată de SC Adrifil Tran. (f.490 – 492), cererea de constituire de parte civilă a . (f.20 și 35 vol II), copia facturii nr. FSE –_/09/DWE din 23.12.2009 (f. 36-37), declarația martorului Ș. A. (f.41 vol II), răspunsul primit de la . pentru termenul din 16.04.2013 din care rezultă că aceasta se constituie parte civilă cu suma de 27.995,30 euro plus dobânda legală de la data formulării plângerii penale – 29.12.2009 până la data plății efective precum și faptul că factura emisă de expeditorul polonez a fost achitată prin ordin de plată la scadență iar sentința comercială 459/. dosarului execuțional nr. 181/2010 al Biroul Executorului judecătoresc A. T. iar din această sentință s-a recuperat doar suma de 6200 lei cu titlu de onorariu conform procesului verbal de eliberare sumă din 24.02.2012 anexat (f.49-50), răspunsul primit de la . prin care se depun la dosarul cauzei următoarele documente: dispoziție de transfer care dovedește efectuarea plății facturii nr. FSE –_/09/DWE din 23.12.2009 emisă de Food Service din Polonia în sumă de 27.995,30 euro și copia sentinței comerciale nr. 459/. A. (f.51-56), copia sentinței comerciale nr. 459/. A., decizia comercială nr. 13/2011 a Curții de Apel A. I. – Secția Comercială (f.66-68) și decizia nr. 3089/2011 a ICCJ – Secția civilă (f.69-74), prima instanță a reținut următoarea situație de fapt:

La data de 22.12.2009, . O. de J. a lansat o comandă de transport (nr. 167/22.12.2009) către . O. de J. în vederea efectuării unui transport de marfă congelată din orașul Rowa Mazowiecka – Polonia în localitatea O. de J. – România.

Deoarece la această dată . nu deținea nici un camion disponibil, a fost contactat de . vederea preluării comenzii de transport menționate.

Ulterior, . P. a postat comanda pe B. de Transport. La scurt timp, inculpatul Ș. M. l-a contactat pe martorul Pantozi R. – coordonator de transport în cadrul . P. și, pretinzând că este N. I. – administrator la . B., și-a oferit serviciile, solicitând transmiterea comenzii de transport pe adresa de e-mail a societății pretins reprezentate.

În continuare, inculpatul a trimis documentele de funcționare ale . B. pe adresa de e-mail a . P., primind, în schimb, scrisoare de transport în formă electronică.

În același timp, inculpatul, declinându-și o identitate falsă – „N.” – l-a contactat telefonic pe numitul F. A. P. – administratorul SC Adrifil Tran. D., căruia i-a solicitat ajutorul pentru aducerea unei încărcături de carne congelată din Polonia în România ( Suceava).

Fiind de acord cu propunerea formulată, numitul F. A. P. l-a însărcinat pe numitul P. S. – șofer la . D. să se deplaseze în Polonia în vederea transportării mărfurilor amintite.

Reîntors în țară, în data de 25.12.2009, numitul P. S. s-a deplasat la Suceava unde a descărcat marfa transportată în baza indicațiilor telefonice primite de la inculpat. Presoana care a preluat marfa a fost recunoscută de către numitul P. S. cu ocazia prezentării după recunoaștere prin fotografie ca fiind inculpatul Ș. M..

Practic, mai întâi, inculpatul și-a oferit serviciile către . obține comanda de transport, iar apoi s-a adresa la . găsi un transportator.

De reținut faptul că inculpatul Ș. M. apare și în calitate de administrator . 02.04.2009 încheiat între . B. cu . Dărmănești deși, oficial, inculpatul nu a deținut niciodată această calitate.

Cu ocazia percheziției domiciliare efectuate la domiciliul celor doi inculpați Ș., a fost identificată o comandă de transport care a servit inducerii în eroare a . impresiunea ștampilei ., precum și o coală A4 pe care sunt înscrise de mână mai multe mențiuni incriminatoare, respectiv: B623701, B752120 – numere de înmatriculare comunicate către . ocazia acceptării comenzii de transport, transnistorimpex@ g.mai..-mail a societății de transport folosită ca interfață, interfrigo.ro Elit sau M. – beneficiarul transportului de marfă, P. S. – numele conducătorului auto care a efectuat transportul de marfă din Polonia, mai multe numere de telefon și anume –_, nr. telefon utilizat de Plocar S. și_ – nr. telefon utilizat pentru dirijarea transportului. La domiciliul inculpatului a fost găsit și un bilet de loterie pe marginea căruia era menționat numele și numărul de telefon aparținând numitului P. S., data și ora postării comenzii de transport pe internet, precum și cuvântul „FRIG”, reprezentând, probabil, abrevierea de la ..

Pentru a stabilii cine a efectuat scrisul olograf pe verso-ul biletului loto 6/49 și a colii A4 găsite la domiciliul inculpatului, a fost efectuată o expertiză grafică. Din raportul de expertiză nr._ din 24.03.2010 executat în cauză reiese că scrisul olograf existent pe reversul unui bilet loto 6/49 din data de 10.12.2009 și pe coală de hârtie format A4, a fost depus de inculpatul Ș. M..

Cu același prilej, expertul a concluzionat că „cele două ștampile de pe Comandă – contract de transport nr. YNT 1232 din 22.12.2009, aparținând . au fost falsificate prin xerocopiere impresiunii ștampilei originale, decuparea artizanală de pe lângă conturul celor două xerocopii și lipirea acestora pe document”.

Din informațiile primite de la . că la data de 22.12.2009 . a vizualizat anunțul postat pe bursa de transport de ..

Audiat în cauză, în cursul urmăririi penale, numitul F. A. P. a declarat că în data de 22.12.2009 a fost apelat de o persoană necunoscută care s-a recomandat sub numele de „N.” ce folosea nr. de telefon_, arătând că este din Suceava și că vrea să efectueze un transport din Polonia. În continuarea declarației, acesta a menționat că a comunicat persoanei necunoscute numele și numărul de telefon aparținând numitului P. S., angajat în calitate de conducător auto la . de numitul F. A.. Filips A. P. a fost audiat și în fața instanței în calitate de martor iar în esență acesta și-a menținut declarațiile date în cursul urmăririi penale (f.546).

Cu ocazia audierii, în cursul urmăririi penale, numitul P. S. a declarat că, la data de 22.12.2009, în urma discuției telefonice purtate cu numitul F. A. P. a plecat spre Polonia pentru a efectua un transport de carne. Mai departe, acesta a declarat că, pe parcursul călătoriei a fost apelat de o persoană cu accent moldovenesc care folosea numărul de telefon_ și care i-a dat îndrumări în ceea ce privește traseul de întoarcere. Potrivit celor spuse de numitul P., la data de 25.12.2009, a ajuns cu marfa transportată în Suceava, în apropierea magazinului Real, de unde a fost preluată de o persoană ale cărei semnalmente se suprapun cu ale inculpatului: 27-28 ani, puțin plinuț, 1,80 înălțime. Potrivit numitului P., marfa a fost încărcată într-un camion de culoare portocalie. Fiind audiat în fața instanței, P. S., în calitate de martor, și-a menținut declarațiile date în cursul urmăririi penale (f.545).

Declarațiile martorilor S. M. și S. M., date în fața instanței nu au nici o relevanță, nefiind concludente din moment ce nu stabilesc cu certitudine că la data comiterii faptelor de către inculpatul Ș. M., acesta nu ar fi părăsit pensiunea familiei Ș. din Dărmănești (f.555-556).

La fel și declarația martorei Ș. L. nu este concludentă și este subiectivă din moment ce martora arată că nu își explică prezența la domiciliul său a documentelor identificate cu ocazia percheziției domiciliare, documente în care erau consemnate denumiri ale . și numere de telefon ale reprezentanților . B. (f.557).

În același sens este și declarația martorului O. O. V. (f.563).

Martorul Ș. A., fratele inculpatului Ș. M., este singurul care declară că în datele de 24 și 25.12.2009 inculpatul Ș. M. nu a părăsit pensiunea familiei, arătând că nu are explicații pentru acuzațiile aduse fratelui său, declarația acestui martor fiind subiectivă și necoroborându-se cu celelalte probe aflate la dosar (f.41-vol.II).

Cercetările efectuate au stabilit că Barba E. era persoana care deținea calitatea de administrator la . Suceava – societate în numele căreia inculpatul Ș. M. a încheiat un contract de transport cu . B. de la care a primit certificatul de înregistrare și licența de transport în trafic internațional.

Fiind audiat, în cursul urmăririi penale, inculpatul Ș. M. a recunoscut că . are deschis un cont pe bursa de transport, dar a negat că ar fi avut cunoștință despre . și .. De asemenea, inculpatul a contestat că ar fi participat la descărcarea mărfii din data de 25.12.2009 în Suceava, declarația sa fiind, însă, infirmată de cea a numitului P. S. care l-a recunoscut din grup și după fotografii ca fiind persoana căreia, la data de 25.12.2009 i-a predat carnea și produse din carne destinate .. Cu acest prilej, inculpatul a declarat că în cursul anului 2009 a încheiat un contract de transport cu . B., ocazie în care a primit fotocopii de pe licența de transport, certificatul de înregistrare și documente ale capului de tractor.

În legătură cu înscrisurile descoperite la domiciliul său, inculpatul și-a negat orice implicare în redactarea acestora.

În cauză s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală față de numiții F. A. P. și P. S. deoarece probele administrate în cauză nu au putut stabilii vinovăția acestora în comiterea infracțiunii prev. de art. 26 C.pen. raportat la art. 215 alin.1 și 2 C.pen., fiind incident cazul de împiedicare a acțiunii penale prev. de art. 10 lit. d C.pr.pen.

Aceeași soluție s-a dispus și în cazul numitei Barba E. deoarece materialul probator aflat la dosar nu atestă, fără putință de tăgadă, că aceasta ar fi avut cunoștință despre activitățile desfășurate de inculpatul Ș. M. sens în care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală față de aceasta pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 26 C.pen. raportat la art. 215 alin.1 și 2 C.pen., fiind incident cazul de împiedicare a acțiunii penale prev. de art. 10 lit. d C.pr.pen.

În ceea ce-l privește pe inculpatul Ș. A., probatoriu administrat nu a relevat că ar fi avut o contribuție la comiterea infracțiunii de care este acuzat, și s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală, fiind incident cazul de împiedicare a acțiunii penale prev. de art. 10 lit. c C.pr.pen

Periculozitatea inculpatului este relevantă și de circumstanțele comiterii faptelor. Astfel, inculpatul a creat o falsă reprezentare a realității folosindu-se de amprenta contrafăcută a unei ștampile.

Intenția delictuoasă rezultă și din materialitatea comiterii faptelor, respectiv, săvârșirea infracțiunii sub anonimatul INTERNET-ului, știut fiind faptul că spațiul virtual înlesnește posibilitatea de a duce la capăt rezoluția infracțională.

Examinarea bunei credințe a inculpatului trebuie făcută avându-se în vedere că acesta a profitat de anonimatul conferit de spațiul virtual pentru a-și pune în aplicare rezoluția infracțională.

Inculpatul și-a asigurat reușita folosindu-se de calități mincinoase, creând o aparență de veridicitate.

P. rezoluția din data de 07.05.2010, la dosarul de urmărire penală a fost conexat și dosarul nr. 2262/P/2010 având ca obiect plângerea penală formulată de numitul Renguzogulari Nihat referitor la faptul că, prin folosirea unor calități mincinoase și prin falsificarea unor ștampile ale ., inculpatul Ș. M. a deturnat de la destinație bunuri în valoare de 83.000 lei formate din baxuri de carne de pui.

Deoarece în dosarul de urmărire 5278/P/2009 cercetările erau avansate și s-a dispus trimiterea în judecată a lui Ș. M., cu privire la plângerea penală anterior menționată s-a dispus disjungerea cauzei și formarea unui nou dosar.

P. încheierea ședinței publice din 05.03.2013, instanța a constatat că de fapt SC Adrifil Tran. a solicitat extinderea procesului penal cu privire la alte fapte, situație în care doar procurorul putea să solicite extinderea procesului conform art. 336 C.pr.pen. însă în cauza de față procurorul nu a formulat o astfel de cerere iar SC Adrifil Tran. nu este parte în prezenta cauză, cererea sa de constituire de parte civilă fiind făcută cu încălcarea art. 15 alin.2 C.pr.pen. (f.42 vol.II).

În drept, prima instanță a reținut următoarele:

Fapta inculpatului Ș. M. care în data de 22.12.2009, folosindu-se de manopere dolosive, a dirijat și preluat un transport de marfă destinat părții civile . O. de J. în valoare de 27.995,30 euro, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, prev. de art. 215 alin. 1 și 2 C.pen..

P. urmare, prima instanță l-a condamnat pe inculpatul Ș. M., necunoscut cu antecedente penale, la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, în dauna părții vătămate ., în baza art. 215 alin.1 și 2 C.pen., pedeapsă la individualizarea judecătorească a căreia a arătat prima instanță că a avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepselor prevăzute de articolului 72 din Codul penal, respectiv: dispozițiile părții generale a Codului penal, limitele de pedeapsă fixate în partea specială a Codului penal, gradul de pericol social al faptei rezultat în special din cuantumul prejudiciului produs, persoana infractorului care nu a recunoscut comiterea faptei dar care nu are antecedente penale.

În baza art.81 și art.82 din Codul penal, față de lipsa antecedentelor penale și apreciind că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea acesteia în regim de detenție, pi a suspendat condiționat executarea pedepsei pe durata termenului de încercare de 5 ani .

Prima instanță a mai făcut aplicarea art.359 Cod de procedură penală, și a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor articolului 83 din Codul penal privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.

În baza art. 71 din Codul penal, a interzis acestui inculpat drepturile prevăzute de articolul 64 lit.a) teza aII-a și lit.b) din Codul penal pe durata executării pedepsei, însă interzicerea drepturilor anterior menționate s-a arătat că se va suspenda pe perioada suspendării condiționate a executării pedepsei, conform art.71 alin.5 Cod penal.

Sub aspectul laturii civile a cauzei, în baza art.346 Cod de procedură penală, raportat la art. 14 Cod de procedură penală și la art.998 Cod Civil, fiind îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale și având în vedere faptul că prejudiciul cauzat prin comiterea faptei nu a fost recuperat (deși . mai deține un titlu executor cu privire la aceeași sumă și anume, sentința comercială nr. 459/. A., astfel cum a fost modificată prin decizia comercială nr. 13/2011 a Curții de Apel A. I. – Secția Comercială, în dosarul de executare 181/2010 al B. A. T., s-a recuperat doar suma de 6.200 lei cu titlu de cheltuieli de executare, fără a se executa vreun leu din suma acordată părții vătămate prin acel titlu executor), a admis acțiunea civilă formulată de partea vătămată mai sus menționată și pe cale de consecință, a obligat inculpatul să plătească acestei părți vătămate suma de 27.995,30 euro sau contravaloarea în lei la cursul BNR la data plății, cu titlu de despăgubiri civile, plus dobânda legală, calculată începând cu data de formulării plângerii penale-29.12.2009-până la data plății efective.

În baza art.357 alin.2 lit.c) din Codul de pr. penală, raportat la art.163 alin.2 Cod pr. penala, prima instanță a desființat Ordonanța de aplicare a sechestrului asigurator instituit de procuror (fila 262 d.u.p) având în vedere că așa cum rezultă din procesul verbal de la fila 267 d.u.p. motocicleta Honda asupra căreia s-a instituit sechestru a fost vândută până la aplicarea sechestrului, de către inculpat, iar în cadrul ., inculpatul nu are calitate de asociat sau administrator și a constatat că prin rechizitoriul nr.5278/P/2009 s-a ridicat sechestrul asigurator instituit în cauză prin ordonanța din 18.01.2010 asupra bunurilor aparținând SC Adrifil Tran..

Prima instanță a făcut și aplicarea art. 191, aliniatul 1 din Codul de procedură penală, obligându-l pe inculpat la plata sumei de 6.500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Împotriva acestei sentințe a declarat, în termen, recurs inculpatul.

Inculpatul nu și-a motivat recursul și, legal citat, nu s-a prezentat pentru a-și susține personal recursul.

Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpat a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței penale atacate și, rejudecând, a se dispune achitarea acestuia în temeiul art. 10 lit. c Cod procedură penală învederând că în mod eronat a apreciat judecătorul fondului asupra laturii penale a cauzei.

A susținut că în mod eronat a reținut instanța de fond declarația martorului Ș. A. ca fiind subiectivă întrucât, în realitate, acesta s-a aflat la Pensiunea familiei sale ..

Totodată, a mai susținut că latura civilă a cauzei nu a fost dovedită ci doar s-au invocat trei sentințe comerciale privind litigii soluționate între alte părți, neopozabile inculpatului.

Reprezentantul parchetului a solicitat respingerea recursului, cu motivarea că sentința recurată este legală și temeinică.

Analizând recursul pe baza motivelor invocate și a celor ce pot fi luate în considerare din oficiu, Curtea reține că acest nu este fondat, pentru următoarele considerente:

Contrar celor afirmate de apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpat, prima instanță a reținut o corectă stare de fapt, pe care a încadrat-o, de asemenea, în mod corect în drept, astfel cum aceasta rezultă din ansamblul materialului probatoriu administrat în cauză, interpretat în concordanță cu prevederile art. 62 și urm din Codul de procedură penală.

Astfel, rezultă fără putere de tăgadă manoperele dolosive ale inculpatului, constând în aceea că, atribuindu-și nume („N.”, N. I.) și calități false (administrator la .), folosindu-se de documente false (comadă de transport cu ștampile false), a indus în eroare pe reprezentanții . preluat comanda de transport și documentele aferente acesteia – scrisoarea de transport) și pe reprezentanții SC Adrifil Tran. (când a angajat transportul cărnii congelate din Polonia și când a dirijat acest transport la Suceava), totul cu scopul de a prejudicia pe partea vătămată ., beneficiara de drept a transportului în discuție.

Manoperele dolosive rezultă, cum prima instanță corect a reținut, din coroborarea declarațiilor martorilor Pantozi R. (reprezentant al .), F. A. P. (reprezentantul SC Adrifil Tran.) și P. S. (șoferul SC Adrifil Tran.), acest din urmă martor fiind cel care a efectuat transportul și care, la indicațiile inculpatului, a livrat carnea, destinată de drept părții vătămate ., la Suceava, unde a fost descărcată în prezența inculpatului. Deosebit de importante sunt declarațiile acestui martor, care, de altfel, l-a și recunoscut pe inculpat ca fiind cel care a participat la descărcarea mărfii.

Nu în ultimul rând, declarațiile martorilor se coroborează și cu înscrisurile găsite la inculpat în urma percheziției (comanda de transport care a servit inducerii în eroare a . impresiunea ștampilei .; o coală A4 pe care sunt înscrise de mână mai multe mențiuni incriminatoare, respectiv: B623701, B752120 – numere de înmatriculare comunicate către . comenzii de transport, transnistorimpex@ g.mai..-mail a societății de transport folosită ca interfață, interfrigo.ro Elit sau M. – beneficiarul transportului de marfă, P. S. – numele conducătorului auto care a efectuat transportul de marfă din Polonia, mai multe numere de telefon și anume –_, nr. telefon utilizat de Plocar S. și_ – nr. telefon utilizat pentru dirijarea transportului; un bilet de loterie pe marginea căruia era menționat numele și numărul de telefon aparținând numitului P. S., data și ora postării comenzii de transport pe internet, precum și cuvântul „FRIG”, reprezentând, probabil, abrevierea de la .), ștampilele de pe comanda de transport fiind false iar scrisul de pe coală și de pe biletul de loterie aparținând inculpatului (cum rezultă din raportul de expertiză nr._ din 24.03.2010 executat în cauză).

În aceste condiții, prima instanță a procedat în mod corect atunci când a înlăturat ca nesincere declarațiile martorilor nu numai pentru că acestea ar fi subiective, date fiind relațiile de prietenie sau de rudenie cu inculpatul dar și pentru că nu se coroborează cu celelalte probe mai sus arătate.

Apărarea inculpatului în sensul că sentința comercială nr. 459/. A. (definitivă prin decizia comercială nr. 3089/2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă) prin care SC Adrifil Tran. este obligată să plătească . contravaloarea mărfii în baza normelor referitoare la Convenția privitoare la transportul internațional de mărfuri (CMR) nu-i poate fi opozabilă deoarece nu a fost parte în proces nu are nici o relevanță în prezenta cauză, prima instanță stabilind obligația de plată a inculpatului pe baza răspunderii delictuale.

În speță ar fi fost de discutat dacă și SC Adrifil Tran. a avut calitatea de parte vătămată, însă, în lipsa recursului acestei persoane, Curtea, văzând dispozițiile art. 3858 alin. 1 din Codul de procedură penală, este oprită a analiza acest aspect, rămânând SC Adrifil Tran. calea unei acțiuni la instanța civilă.

Curtea mai reține că prima instanță a realizat un proces de individualizare a pedepsei și a modalității de executare a acesteia în deplină concordanță cu criteriile prev. de art. 72 și cu scopurile prev. de art. 52 din Codul penal.

Pentru toate aceste considerente, văzând și dispozițiile art. 38515 pct. 1 lit. b din Codul de procedură penală, Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul Ș. M. împotriva sentinței penale nr. 326/18.06.2013, pronunțată de Judecătoria A. I. în dosarul nr._ .

În baza art. 192 alin. 2 din Codul de procedură penală, Curtea va obliga inculpatul să plătească statului suma de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în recurs.

Curtea va acorda onorariul apărătorului din oficiu al inculpatului în recurs, în sumă de 200 lei, stabilită cf. art. 5 lit. a din Protocolul privind onorariile apărătorilor din oficiu și care, potrivit art. 189 alin. 1 din Codul de procedură penală, va fi avansată din fondul special destinat al Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul Ș. M. împotriva sentinței penale nr. 326/18.06.2013, pronunțată de Judecătoria A. I. în dosarul nr._ .

În baza art. 192 alin. 2 din Codul de procedură penală, obligă inculpatul să plătească statului suma de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în recurs.

Acordă onorariul apărătorului din oficiu al inculpatului în recurs, în sumă de 200 lei, care va fi avansată din fondul special destinat al Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 23.09.2013.

PREȘEDINTE,JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

A. B. A. P. S. I. M.

GREFIER

T. C.

Red. BA/Tehnored. CT

2 ex, 07.10.2013

J.F. S. P. I. C.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Decizia nr. 884/2013. Curtea de Apel ALBA IULIA