Omor calificat. At. 175 C.p.. Decizia nr. 298/2014. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 298/2014 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 17-04-2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA PENALA SI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIE PENALĂ Nr. 298/A/2014
Ședința publică de la 17 Aprilie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. E. C.
Judecător L. C.
Grefier V. C. V.
Parchetul de pe lângă C. de A. A. I., reprezentat de:
Procuror: A. F.
Pe rol se află soluționarea apelurilor declarate de P. de pe lângă T. S., inculpații F. R. – S., C. D. – I. și M. Z. și părțile civile O. I. și O. N. împotriva sentinței penale nr. 123/20.09.2013 pronunțată de T. S. în dosarul penal nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă:
- inculpatul F. R. – S. asistat de avocat ales Baco M.;
- inculpatul M. Z. asistat de avocat oficiu Tomșiț T. în substituirea avocatei Tomșiț D.;
- inculpatul C. D. I. asistat de avocat ales R. M.,
- părțile civile O. I. și O. N..
Procedura de citare a fost îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care instanța constată că inculpații F. R. – S., M. Z. și C. D. I. s-au împăcat cu persoanele vătămate O. I. și O. N..
Întrebată fiind reprezentanta parchetului a învederat faptul că, în raport de poziția procesuală a părților care s-au împăcat și la aspectele concrete de producere a infracțiunii, nu mai susține cererea de schimbare a încadrării juridice astfel cum a fost precizată în motivele scrise de apel.
Inculpații F. R. – S., M. Z. și C. D. I., întrebați fiind de către instanță, având pe rând cuvântul au precizat că nu doresc să dea declarații în fața instanței de apel.
Instanța, constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat, a acordat cuvântul în dezbateri.
Reprezentanta parchetului a susținut apelul declarat de P. de pe lângă T. S., a solicitat admiterea acestuia înțelegând să-l modifice în favoarea inculpaților, nu susține cererea de schimbare a încadrării juridice întrucât instanța de fond a dat o încadrarea juridică corectă în raport de modalitatea concretă de comitere a infracțiunii, de numărul de zile relativ redus pentru îngrijiri medicale, de faptul că nu a fost pusă în pericol viața persoanelor vătămate, de starea de prietenie dintre părți și că doar starea de beție i-a adus în această situație.
Astfel, în ce privesc infracțiunile de vătămare corporală și lovire sau alte violențe, reprezentanta parchetului solicită a se pronunța o hotărâre de încetare a procesului penal în temeiul art . 396 alin.6 raportat la art. 16 lit.g C.pr.penală ca urmare a împăcării părților.
Referitor la infracțiunea de ultraj, față de împrejurarea că pentru infracțiunea cu consecințe mai grave a intervenit împăcarea părților, conflictul dintre părți a tulburat ordinea și liniștea publică însă s-a adus o atingere minimă valorilor sociale, solicită achitarea inculpaților în temeiul art. 18/1 din vechiul cod penal și aplicarea amenzii administrative.
Avocat Baco M. a susținut apelul declarat de inculpatul F. R. – S. și a solicitat admiterea acestuia, desființarea sentinței penale atacate și rejudecând, în temeiul art. 396 alin.6 raportat la art. 16 lit.g C.pr.penală a se pronunța o hotărâre de încetare a procesului penal ca urmare a împăcării părților.
Vizând infracțiunea prev. de art. 321 cod penal anterior, a solicitat admiterea apelului declarat de inculpat și P. de pe lângă T. S. și pe cale de consecință a se dispune achitarea inculpatului în temeiul art . 18/1 cod penal anterior și a se aplica sancțiunea administrativă a amenzii.
Avocatul ales al inculpatului C. D. I. a susținut apelul declarat de inculpat, a solicitat admiterea acestuia, desființarea sentinței penale atacate și rejudecând, a se face aplicarea art. 5 cod penal și în temeiul art . 396 alin.6 raportat la art. 16 lit.g C.pr.penală a se pronunța o hotărâre de încetare a procesului penal ca urmare a împăcării părților pentru infracțiunile de vătămare corporală și lovire sau alte violențe, iar în ce privește infracțiunea prev. de art. 371 cod penal a solicitat achitarea inculpatului în temeiul art. 18/1 cod penal anterior și aplicarea unei amenzi administrative care ar fi suficientă.
Pentru inculpatul M. Z., avocatul desemnat din oficiu a solicitat încetarea procesului penal în temeiul art . 396 alin.6 C.pr.penală raportat la art. 16 lit.g C.pr.penală pentru infracțiunile de lovire sau alte violențe și vătămare corporală iar în ce privește infracțiunea de tulburare a ordinii și liniștii publice apreciază că aceasta ar fi absorbită de infracțiunea de lovire și alte violențe pentru care s-a solicitat încetarea procesului penal.
În subsidiar, pentru infracțiunea de tulburare a ordinii și liniștii publice a solicitat achitarea inculpatului în temeiul art. 18/1 cod penal anterior și aplicarea unei amenzi administrative.
Părțile civile O. N. și O. I. având pe rând cuvântul au solicitat încetarea procesului penal întrucât s-au împăcat cu inculpații.
Reprezentanta parchetului a formulat concluzii de admitere a apelurilor declarate de inculpați și părțile civile și a se lua act de împăcarea părților.
Inculpații M. Z., F. R. – S. și C. D. – I. având pe rând ultimul cuvânt au învederat instanței că regretă faptele comise.
C. DE A.
Asupra apelurilor penale de față;
În deliberare, constată că prin sentința penală 123/20.09.2013 pronunțată de T. S. în dosar penal nr._:
Au fost admise cererile formulate de inculpați de schimbare a încadrării juridice din infracțiunile de tentativă la omor calificat prev. de art. 20 C.p. raportat la art. 174 al. 1, 2, art. 175 al. 1 lit. i C.p. cu aplicarea art. 75 lit. a C.p., în infracțiunile de vătămare corporală prev. de art. 181 alin. 1 C.p. cu aplicarea art. 75 lit. a C.p., și în consecință:
Au fost condamnați inculpații:
F. R.-S. la:
- 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală prev. de art. 181 alin. 1 C.p. cu aplicarea art. 75 lit. a C.p., art. 78 C.p.,
- 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe prev. de art. 180 al. 1, 2 C.p. cu aplicarea art. 75 lit. a C.p., art. 78 C.p.,
- 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice prev. de prev. de art. 321 al. 1 C.p. cu aplicarea art. 75 lit. a C.p., art. 78 C.p.,
În baza art. 33 lit. a, art. 34 C.p. s-a aplică inculpatului F. R.-S. pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare sporită la 3 ani 4 luni închisoare.
C. D.-I. la:
- 1 an 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală prev. de art. 181 alin. 1 C.p. cu aplicarea art. 75 lit. a C.p., art. 78 C.p.,
- 10 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe prev. de art. 180 al. 1, 2 C.p. cu aplicarea art. 75 lit. a C.p., art. 78 C.p.,
- 1 an 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice prev. de art. 321 al. 1 C.p. cu aplicarea art. 75 lit. a C.p., art. 78 C.p.,
În baza art. 33 lit. a, art. 34 C.p. s-a aplicat inculpatului C. D.-I. pedeapsa cea mai grea de 1 an 4 luni închisoare sporită la 1 an 8 luni închisoare.
În baza art. 83 C.p. s-a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 300/11.11.2009 a Judecătoriei Mediaș, definitivă la 24.05.2011 și s-a dispus executarea în întregime a pedepsei, care nu se contopește cu pedeapsa aplicată prin prezenta, urmând ca inculpatul să execute în final pedeapsa totală de 2 ani 2 luni închisoare.
M. Z. la:
- 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală prev. de art. 181 alin. 1 C.p. cu aplicarea art. 37 lit. b C.p., art. 75 lit. a C.p., art. 80 C.p.,
- 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe prev. de art. 180 al. 1, 2 C.p. cu aplicarea art. 37 lit. b C.p., art. 75 lit. a C.p., art. 80 C.p.
- 1 an 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice prev. de art. 321 al. 1 C.p. cu aplicarea art. 37 lit. b C.p., art. 75 lit. a C.p., art. 80 C.p.
În baza art. 33 lit. a, 34 C.p. s-a aplicat inculpatului M. Z. pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare sporită la 3 ani 4 luni închisoare.
În baza art. 71 C.p. s-a interzis inculpaților exercitarea drepturilor civile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b C.p.
În baza art. 7 din Legea 76/2008 s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpați în vederea introducerii profilului genetic în baza de date a S.N.D.G.J., după eliberarea din penitenciar.
În baza art. 313 din Legea nr. 95/2006, au fost obligați inculpații în solidar la plata sumei de 1625,61 lei plus dobânzi și penalități de întârziere până la achitarea sumei datorate, către partea civilă S. C. Județean de Urgență S..
În baza art. 313 din Legea nr. 95/2006, au fost obligați inculpații în solidar la plata sumei de 389,64 lei plus dobânzi și penalități de întârziere până la achitarea sumei datorate, către partea civilă S. de Ambulanță Județean S..
În baza art. 14, 346 C.p.p. au fost obligați inculpații în solidar la plata sumelor de 10.000 lei cu titlu de daune morale și de 1430 lei despăgubiri materiale către partea civilă O. N., precum și la plata sumei de 4.000 lei cu titlu de daune morale către partea civilă O. I..
Au fost respinse celelalte pretenții civile formulate de părțile civile.
În baza art. 191 al. 1, 2 C.p.p. au fost obligați inculpații F. R. S., C. D. I. și M. Z. la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Determinând vinovăția inculpaților în limitele infracțiunilor expuse în actul de sesizare prima instanță a reținut următoarele:
1. În fapt:
În noaptea de 12/13.01.2013, începând cu ora 21,30 părțile vătămate O. I. și O. N. au petrecut în barul din .. 88, județul S., administrat de C. I.-M., alături de alți tineri, locație în care, cu aproximație la ora 0,20-0,30, a intrat un grup de mai multe persoane - printre care erau și inculpații M. Z., F. R.-S. și C. D.-I. - venite de la un botez sărbătorit la un restaurant din orașul Ocna Sibiului, județul S.. După ce au intrat în bar, s-au așezat, alături de cei cu care au venit de la botez, la una dintre mesele din încăpere, la capătul opus celui la care era poziționată masa părților vătămate. Până în jurul orei 1,30 programul din bar s-a desfășurat normal, fără incidente, moment la care între partea vătămată O. N. și inculpatul F. R.-S. s-a produs o altercație verbală, generată de gestul inculpatului care, după ce i-a luat părții vătămate pălăria din cap și și-a așezat-o pe propriul cap, i-a restituit-o brutal, în sensul că i-a așezat-o pe față și l-a împins cu brațul, dezechilibrându-l. Imediat între frații O. și cei trei inculpați incidentul a degenerat. Instanța nu a putut stabili cu exactitate ce s-a întâmplat din cauza declarațiilor contradictorii și oscilante ale celor audiați, însă a luat în considerare în principal declarațiile date de părți și martori în faza de urmărire penală - prin urmare, la scurt timp după conflict, majoritatea dintre aceștia confirmând declanșarea incidentului de către inculpatul F. și agresarea părților vătămate, cu pumnii și picioarele, de către inculpați. După aprecierea celor prezenți, incidentul a durat timp de aproximativ 15-20 de minute, martorii evidențiind că inculpații M. Z., F. R.-S. și C. D.-I. au lovit părțile vătămate, cu pumnii și picioarele, în pofida încercărilor făcute de câțiva dintre tinerii prezenți în bar de a aplana diferendul. Violențele petrecute, conflictul ce a avut loc a indus un sentiment de temere și nesiguranță celor peste 20 persoane prezente în bar, parte dintre ele părăsind locația speriate. În urma violențelor la care a fost supusă, partea vătămată O. N. a fost policontuzionată și a suferit un traumatism cranio-cerebral, cu hematom epicranian fronto-parietal stâng și fractură de piramidă nazală, leziuni traumatice care au impus spitalizarea victimei și au necesitat 24-25 de îngrijiri medicale. Constatarea medico-legală efectuată părții vătămate a concluzionat că leziunile prezentate pot data din 12/13.01.2013, au fost produse prin lovire repetată cu corpuri dure și cădere pe un plan dur, dar nu i-au pus viața în primejdie.
Cu privire la partea vătămată O. I. constatarea medico-legală a reținut că acesta a prezentat leziuni traumatice produse prin lovire cu corpuri dure, lovire cu corpuri ascuțite și cădere pe plan dur, care au necesitat 8-9 zile de îngrijiri medicale.
Pe parcursul altercației, parte din obiectele de inventar din bar au fost distruse sau deteriorate, distrugeri cu privire la care administratorul barului - C. I.-M. a precizat că nu dorește să formuleze plângere împotriva persoanelor care le-au generat.
Această stare de fapt a rezultat din actele și lucrările dosarului, instanța acordând prioritate relatărilor date la scurt timp după incident ( și nu după mai multe luni după diferend) și în măsura coroborării între ele a mijloacelor de probă în sensul prevederilor art. 63 C.p.p.
2. Starea de fapt expusă mai sus a fost reținută în considerarea materialului probator administrat atât în cursul urmăririi penale: procesul-verbal de cercetare la fața locului; raportul de constatare medico-legală nr. 20/II/a/9 din 17.01.2013 al Serviciului de Medicină Legală Județean S. în care sunt prezentate leziunile traumatice prezentate de partea vătămată O. N.; certificatul medico-legal nr. I/a/48 din 14.01.2013 al Serviciului de Medicină Legală Județean S. cu privire la leziunile traumatice suferite de partea vătămată O. I.; certificatul medico-legal nr. I/A/56 din 15.01.2013 al Serviciului de Medicină Legală Județean S. cu privire la leziunile traumatice prezentate de inculpatul F. R.-S.; declarațiile părților civile O. I., O. N.; actele medicale prezentate de părțile vătămate, respectiv fișa prezentare urgență și buletin de examinare computer tomograf în cazul părții vătămate O. I. și bilet de ieșire, buletin de examinare computer tomograf și scrisoare medicală pentru partea vătămată O. N.; declarațiile martorilor C. I.-M., D. S.-A., B. L., C. D., G. N., C. I.-S., S. A.-B., R. A.-M., C. I., F. M.-D.; declarațiile inculpaților; cazierele inculpaților; cât și în mod nemijlocit în cursul cercetării judecătorești: declarațiile părților civile O. N. și O. I. (f. 43,46), declarațiile martorilor D. S. A., B. L., G. N., R. A. M., C. D., C. I. S., S. A. B., P. S. O. C. D., F. M. D., C. I., C. I., (f. 64-74, 83-89, 98-99, 119-121, 152-154), confruntări între martorii G. N., P. O., C. I. și B. L. (f. 197-199), referate de evaluare presentențiale inculpaților (f. 55-63).
3. Cu privire la cererile inculpaților de schimbare a încadrării juridice a faptelor:
În literatura juridică s-a subliniat în mod unanim că tentativa la omor se deosebește de vătămarea corporală numai sub aspectul laturii subiective, întrucât în situația infracțiunii de omor, latura subiectivă se caracterizează prin intenția de a ucide (animus necandi), și nu prin intenția generală de a cauza vătămarea integrității corporale sau sănătății unei persoane!
Totodată, în jurisprudență s-a stabilit că intenția de a ucide trebuie dedusă din materialitatea acțiunii comise, luându-se în considerare toate datele de fapt. Așa fiind, instanța consideră că împrejurările concrete ale speței de față (numărul și intensitatea loviturilor aplicate victimei O. N. reflectate și în numărul de 24-25 al zilelor de îngrijiri medicale necesare pentru vindecare; relațiile dintre părți anterioare săvârșirii faptei – care nu erau de dușmănie; faptul că inculpații în acțiunile lor nu au apelat la obiecte ) nu caracterizează intenția celor trei inculpați de a suprima viața părții vătămate O. N., nu demonstrează că inculpații au acționat cu intenția de a ucide. De asemenea, sub aspectul laturii obiective, în cazul omorului acțiunea infracțională trebuie să fie orientată spre un rezultat specific, spre un scop bine determinat: moartea victimei, însă în prezenta cauză instanța conchide că acțiunile inculpaților nu au prezentat forța distructivă, aptă și necesară să cauzeze moartea părții vătămate. Mai mult, și raportul de constatare medico-legală a concluzionat că leziunile suferite de partea vătămată O. N. nu au pus viața acestuia în primejdie (f. 56 d.u.p.).
Singurul martor P. S. O. a relatat că i-ar fi solicitat (doar) inculpatului F. „să nu mai dea în părțile civile că le omoară”, dar martorul a învederat acest aspect doar la 9 luni după comiterea faptei (f. 198), nici măcar la prima sa audiere de către instanță (f. 88-89) iar susținerea sa nu se coroborează cu alte mijloace de probă, mijloace de probă care să caracterizeze într-un mod cert intenția inculpaților de a suprima viața victimei O. N..
Pentru aceste motive, apreciind că ansamblul probator administrat în cauză nu a probat dincolo de orice dubiu, existența intenției inculpaților de a ucide partea vătămată O. N., tribunalul urmează să admită cererea și să dispună schimbarea încadrării juridice a faptelor din infracțiunile de tentativă la omor calificat prev. de art. 20 C.p. raportat la art. 174 al. 1, 2, art. 175 al. 1 lit. i C.p. cu aplicarea art. 75 lit. a C.p., în infracțiunile de vătămare corporală prev. de art. 181 alin. 1 C.p. cu aplicarea art. 75 lit. a C.p., ansamblul probator administrat au conturat întrunirea elementelor lor constitutive.
Referitor la solicitările inculpaților de achitare în temeiul prevederilor art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. c C.p.p., se constată că aceste cereri nu sunt întemeiate, având în vedere că în mod constant atât jurisprudența cât și doctrina au decis că în ipoteza în care mai multe persoane au aplicat numeroase lovituri victimei, există coautorat, nefiind necesar pentru determinarea contribuției juridice a fiecărui participant, a se stabili gravitatea loviturilor aplicate de fiecare coautor în parte.
În ceea ce privește cererea inculpatului F. de a se reține în favoarea sa scuza provocării se consideră neîntemeiată, nefiind întrunite cerințele pretinse de prevederile art. 73 lit. b C.p. în condițiile în care din întreg probatoriul cauzei a rezultat cu certitudine că incidentul dedus judecății a fost declanșat chiar de gestul inițial al inculpatului în legătură cu pălăria părții vătămate O. iar cel care susține că a reacționat la o provocare nu trebuie să fi avut în prealabil el însuși o atitudine provocatoare. Astfel, scuza provocării ar fi putut fi invocată doar dacă starea de provocare ar fi fost exclusiv generată de atitudinea părții vătămate O., nu și când atitudinea victimei a fost la rândul ei generată de conduita inculpatului. Pentru aceste motive, deși pe parcursul urmăririi penale, inculpatul F. R.-S. a depus un certificat medico-legal (care a atestat că la examinarea din 15.01.2013, la nivelul lobului urechii drepte avea o plagă de 1,8 cm. lungime, o echimoză în aceeași zonă și excoriație suprasprâncenos stânga, leziuni care datau din noaptea de 12/13.01.201 și au necesitat 8-9 zile de îngrijiri medicale), această împrejurare nu va fi considerată relevantă juridic în cauza dedusă judecății.
Cu privire la apărarea inculpatului M. Z. prin apărătorul său, conform căreia la data incidentului avea un braț imobilizat, se apreciază că nu poate primită această susținere ca esențială sau fondată. Sub primul aspect, se constată că, astfel după cum rezultă din declarațiile martorului B. L. (f. 68), dar și inclusiv din propriile relatări (f. 87-88 d.u.p.), inculpatul M. Z. a lovit cu mâna liberă și prin urmare împrejurarea că ar fi avut brațul bandajat nu apare ca fiind relevantă. Sub al doilea aspect, se observă că în dovedirea acestei apărări nu au putut fi depuse acte medicale iar mai mulți martori (P. S. O., S. A. B., C. I. S., G. N., R. A., C. D.) au arătat că inculpatul nu avea brațul imobilizat. Mai mult chiar, în faza de urmărire penală și prin urmare la scurt timp după incident, nici unul dintre martori ori dintre coinculpați nu au semnalat această împrejurare.
4. În drept, faptele inculpaților săvârșite în împrejurările descrise mai sus au fost calificate ca întrunind elementele constitutive ale infracțiunilor prev. de:
- art. 181 alin.1 cod penal cu aplicarea art. 75 lit.a cod penal;
- art . 180 alin.1, 2 cod penal cu aplicarea art. 75 lit.a cod penal;
- art. 321 alin.1 cod penal cu aplicarea art. 75 lit.a cod penal, cu reținerea dispozițiilor art . 37 lit.b cod penal în ce-l privește pe incu7lpatul M. Z..
5. Latura civilă a cauzei:
În ce privește pretențiile civile formulate de către unitățile spitalicești în cauză sunt incidente disp. art. 313 din Legea nr. 395/2006 astfel încât inculpații urmează a fi obligați în solidar la plata sumei de 1625,61 lei plus dobânzi și penalități de întârziere până la achitarea sumei datorate, către partea civilă S. C. Județean de Urgență S..
Conform art. 313 din Legea nr. 95/2006, inculpații urmează a fi obligați în solidar la plata sumei de 389,64 lei plus dobânzi și penalități de întârziere până la achitarea sumei datorate, către partea civilă S. de Ambulanță Județean S..
În ceea ce privește pretențiile civile formulate de părțile civile O., constatând că sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale prevăzute de art. 1349 cu referire la art. 1357 din Noul Cod Civil, văzând și dispozițiile art. 14, 346 C.p.p.. urmează a fi admise în parte acțiunile civile formulate de părțile civile O. N. și O. I.. Soluția preconizată se impune, întrucât cererile părților civile de acordare a sumelor de 2000 de lei – reprezentând contravaloarea hainelor distruse și a lanțului dispărut, respectiv 500 de lei – reprezentând contravaloarea hainelor distruse, nu au fost dovedite cu probele administrate în cauză. De asemenea, nici adeverința depusă (f. 211) nu a probat cuantumul cert al unui eventual prejudiciu material cauzat victimelor din punct de vedere al veniturilor nerealizate. Pe de altă parte, urmează a se acorda suma de 1.430 lei despăgubiri civile către partea civilă O. N., având în vedere conținutul raportului de expertiză medico-legală (cu referire la avulsia coroanei protetice dentare 12) complinit cu chitanțele provenind de la un cabinet de medicină dentară - de la filele 200, 201, 202. În ceea ce privește înscrisurile de la f. 204 (taxa pentru obținerea certificatului medico-legal de către O. I.), f. 207 (bon fiscal carburanți), se constată că acestea nu reprezintă despăgubiri civile, ci cheltuieli judiciare care însă nu au fost solicitate de părțile civile.
Referitor la daunele morale pretinse, se consideră că sumele de 10.000 lei, respectiv 4.000 lei reprezintă cuantumuri justificate ce au fost apreciate în raport de leziunile cauzate fiecărei părți civile, de numărul de zile de îngrijiri medicale necesar pentru vindecare, de suferințele produse. Așa fiind, inculpații urmează să fie obligați în solidar la plata sumelor de 10.000 lei cu titlu de daune morale și de 1430 lei despăgubiri materiale către partea civilă O. N., precum si la plata sumei de 4.000 lei cu titlu de daune morale către partea civilă O. I.; urmând a fi respinse celelalte pretenții civile formulate de părțile civile.
Împotriva sentinței au declarat apel în termenul legal prev. de art. 363 C.pr.penală anterior P. de pe lângă T. S., părțile civile O. N. și O. I. și inculpații M. Z., F. R. S. și C. D. I. aducându-i critici pentru nelegalitate și netemeinicie sub următoarele aspecte:
I. P. de pe lângă T. S., motive expuse în memoriul scris depus la dosar la filele 12-14:
- hotărârea instanței de fond este nelegală întrucât în mod greșit a fost schimbată încadrarea juridică din tentativă la infracțiunea de omor calificat prev. de art. 20 cod penal raportat la art . 174 alin.1 și 2 cod penal și art . 175 alin.1 lit.i cod penal cu aplicarea art. 75 lit.a cod penal în infracțiunea de vătămare corporală prev. de art. 181 cod penal cu aplicarea art. 75 lit.a cod penal;
În acest sens instanța fondului a ajuns la concluzia greșită că faptele inculpaților nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă de omor apreciind în mod eronat că în raport de modul de a acționa al acestora, d intensitatea și numărul de lovituri aplicate victimelor, de numărul leziunilor suferite în urma agresiunii, faptei de tentativă de omor îi lipsește elementul volitiv intențional.
Se susține că instanța a ignorat jurisprudența constantă a instanțelor în această materie și care a stabilit în mod unitar că intenția de a ucide rezultă din materialitatea actului de agresiune, in regiunile anatomice vizate, intensitatea cu care sunt aplicate loviturile, împrejurările în care s-a produs actul de violență indiferent dacă potrivit actelor medico legale, leziunile au pus sau în primejdie viața victimelor.
- hotărârea instanței de fond este netemeinică prin prisma pedepselor aplicate inculpaților, acestea fiind prea blânde în raport de dispozițiile art. 52 și 72 cod penal, cu persoana și conduita inculpaților.
În acest sens chiar în condițiile în care instanța de fond a schimbat încadrarea juridică și a condamnat inculpații pentru infracțiune de vătămare corporală, pedepsele nu au fost judicios individualizate în condițiile în care din considerentele hotărârii rezultă că s-au avut în vedere gradul de pericol mediu al faptelor săvârșite dar și consecințele grave produse și urmările mai grave care s-ar fi putut produce, faptul că inculpații nu și-au asumat răspunderea pentru faptele comise în contextul în care toți cei trei inculpați nu se află la primul conflict cu legea penală, aplicându-se și circumstanțe agravante legale prev. de art. 75 lit.a cod penal.
La termenul din 17 aprilie 2014, P. a reformulat motivele de apel arătând că înțelege să renunțe la critica adusă schimbării încadrării juridice a faptelor și să solicite a se lua act de împăcarea părților în raport de infracțiunile reținute de către prima instanță.
În ce privește infracțiunea de tulburare a ordinii și liniștii publice solicită a se constata că aceasta nu atinge pragul de gravitate impus de art. 17 cod penal anterior astfel încât în cauză se impune reținerea ca lege mai favorabilă legea veche și adoptarea unei soluții de achitare în temeiul art. 19 din Legea nr. 255/2013.
II. Părțile civile O. I. și O. N., motive expuse în memoriul scris depus la dosar la f. 29-31:
- în mod greșit instanța fondului a schimbat încadrarea juridică a faptei din tentativă la infracțiunea de omor calificat prev. de art. 20 raportat la art. 174 alin.1, 2, și art. 175 lit.i cod penal în infracțiunea prev. de art. 181 cod penal, faptă pentru care li s-a aplicat inculpaților din prezenta cauză pedepse mult prea blânde;
- sub aspectul laturii civile a cauzei instanța a acordat despăgubiri ce sunt incompatibile cu principiul reparării integrale a recuperării prejudiciului cauzat prin infracțiune. Astfel, persoanele vătămate au fost supuse unor traume fizice și psihice ce impun o reparație echitabilă și integrală, care să reflecte consecințele grave ale infracțiunii asupra sănătății acestora.
III. Inculpatul C. D. I. – motive expuse în scris la f. 38 – 41 dosar:
- în ce privește infracțiunea prev. de art . 181 cod penal comisă în dauna persoanei vătămate O. N. în cauză se impune achitarea inculpatului de sub acuzația săvârșirii acestei fapt, raportat la ansamblul actelor medicale eliberate în urma examinării persoanei vătămate O. N. și prin care se concluzionează că viața sa nu a fost pusă în primejdie
- vizând infracțiunea prev.de art . 180 alin.2 cod penal comisă în dauna persoanei vătămate O. I., vinovăția inculpatului a fost reținută în urma unor interpretări eronate a probelor existente la dosar și care nu confirmă exercitarea de către acesta a actelor de agresiune asupra victimei O. I.
- referitor la infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, soluția ce se impune a fi adoptată este una de achitare întrucât incidentul dintre părți nu a produs o stare de temere în rândul consumatorilor din localul unde s-a derulat incidentul. Relevante în acest sens fiind depozițiile martorilor S. A. B. și C. I..
IV. Inculpații F. R. S.și M. Z. nu au depus memoriu cu motive de apel.
C. face precizarea că motivele de apel au fost reformulate atât de către inculpați cât și de către părțile civile în urma manifestării neechivoce de voință a părților de a se împăca astfel încât în unanimitate aceștia au solicitat a se lua act de acest aspect și a se pronunța o soluție de încetare a procesului penal în temeiul art. 396 alin.1, 6 raportat la art. 16 lit.g C.pr.penală.
Pe parcursul procedurilor în fața instanței de apel la dosarul cauzei au fost depuse o . înscrisuri autentice și sub semnătură privată prin care persoanele vătămate O. N. și O. I. arată că renunță în totalitate la pretențiile față de inculpații F. R. S., C. D. I. și M. Z. că s-au înțeles cu aceștia (f.64, 74, 75.)
Verificând, în temeiul art . 420 alin.8 C.pr.penală, hotărârea atacată pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei, în raport cu aspectele critice expuse de către P. de pe lângă T. S., părțile civile și inculpați, C. constată următoarele:
1. Instanța fondului a reținut o bază factuală corectă, în mod obiectiv fundamentată pe ansamblul probator administrat în cursul urmăririi penale: procesul-verbal de cercetare la fața locului; raportul de constatare medico-legală nr. 20/II/a/9 din 17.01.2013 al Serviciului de Medicină Legală Județean S. în care sunt prezentate leziunile traumatice prezentate de partea vătămată O. N.; certificatul medico-legal nr. I/a/48 din 14.01.2013 al Serviciului de Medicină Legală Județean S. cu privire la leziunile traumatice suferite de partea vătămată O. I.; certificatul medico-legal nr. I/A/56 din 15.01.2013 al Serviciului de Medicină Legală Județean S. cu privire la leziunile traumatice prezentate de inculpatul F. R.-S.; declarațiile părților civile O. I., O. N.; actele medicale prezentate de părțile vătămate, respectiv fișa prezentare urgență și buletin de examinare computer tomograf în cazul părții vătămate O. I. și bilet de ieșire, buletin de examinare computer tomograf și scrisoare medicală pentru partea vătămată O. N.; declarațiile martorilor C. I.-M., D. S.-A., B. L., C. D., G. N., C. I.-S., S. A.-B., R. A.-M., C. I., F. M.-D.; declarațiile inculpaților; cazierele inculpaților; cât și în mod nemijlocit în cursul cercetării judecătorești: declarațiile părților civile O. N. și O. I. (f. 43,46), declarațiile martorilor D. S. A., B. L., G. N., R. A. M., C. D., C. I. S., S. A. B., P. S. O. C. D., F. M. D., C. I., C. I., (f. 64-74, 83-89, 98-99, 119-121, 152-154), confruntări între martorii G. N., P. O., C. I. și B. L. (f. 197-199), referate de evaluare presentențiale inculpaților (f. 55-63).
2. C. arată că prima instanță a realizat o evaluare judicioasă a probelor de la dosarul cauzei, în conformitate cu exigențele impuse de art. 63 alin.2 C.pr.penală, stabilind în mod clar și neechivoc vinovăția inculpaților în limitele infracțiunilor reținute în sarcina acestora conform noii calificări juridice date faptei de tentativă la omor calificat expusă în actul de sesizare și care a fost încadrată în textul de lege prev. de art.181 C.pen cu aplicarea art,75 lit.a cod penal precum și a infracțiunilor prev. de art.180 al.2 C.pen cu aplicarea art,75 lit.a cod penal și art. 321 al. 1 C.p. cu aplicarea art. 75 lit. a cod penal
3. C. va reține la rândul său sub aspectul bazei factuale că:
- în noaptea de 12/13 ianuarie 2012 pe fondul consumului de alcool în barul administrat de Cățofan I. M. din . prezența mai mulor persoane, inculpații M. Z., F. R. S. și C. D. I., împreună, au aplicat lovituri repetate cu pumnii și picioarele părțxii vătămate O. N., violențe soldate cu producerea unor leziuni traumatice printre care și fracturi ale oaselor craniene în urma cărora victima a fost spitalizată și a necesitat acordarea de îngrijiri medicale calificate.
- în aceleași circumstanțe de timp și de loc, cei trei inculpați au exercitat acte de agresiune și asupra părții vătămate O. I. cauzându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare un număr de 8-9 zile de îngrijiri medicale;
- prin conduita lor agresivă, manifestată în prezența unui număr de aproximativ 20 persoane precum și prin cuvintele și expresiile triviale folosite, actele și gesturile ca care s-au dedat și manifestările avute, inculpații au adus atingere bunelor moravuri și au indus o stare de temere și insecuritate persoanelor care le-au perceput.
4. Realizând propriul demers analitic în raport cu ansamblul materialului probator administrat atât în cursul urmăririi penale cât și în mod nemijlocit și contradictoriu în faza cercetării judecătorești, C. reține că prima instanță a procedat în mod corect și argumentat schimbând încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpaților prin actul de sesizare din infracțiunea de tentativă la omor calificat în infracțiunea de vătămare corporală prev. de art. 181 cod penal anterior.
În acest sens prima instanță a analizat judicios toate circumstanțele cauzei și în raport de acestea a stabilit în mod convingător că acțiunilor inculpaților le lipsește intenția de a ucide, chiar indirectă.
Relevante în acest sens sunt atât actele medicale de la dosarul cauzei cât și ansamblul depozițiilor testimoniale coroborate cu declarațiile inculpaților.
Fără a nega sau minimaliza amplitudinea și gravitatea acțiunilor celor trei inculpați C. apreciază că în cauză nu poate fi reținută mai presus de orice îndoială rezonabilă intenția chiar indirectă, de a suprima viața victimei.
S-a statuat constant în practica judiciară faptul că intenția de a ucide rezultă din materialitatea actelor de agresiune caracterizate prin intensitatea loviturilor, numărul acestora, zonele anatomice vizate, însă în speța de față C. consideră că în mod corect jurisdicția inferioară, analizând ansamblul circumstanțial existent la dosar, a apreciat asupra împrejurării că acțiunile acestora nu au prezentat forța distructivă aptă și necesară să cauzeze moartea cu atât mai mult cu cât actele medicale concluzionează că leziunile corporale suferite de persoana vătămată O. N. nu au pus în pericol viața acestuia.
4. C. face următoarele precizări în raport cu noile dispoziții procedurale:
4.1. La 1 februarie 2014 au intrat în vigoare legile nr. 286/2009 privind Codul penal și nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală precum și legile de punere în aplicare a acestora.
4.2. Conform dispozițiilor art. 5 cod penal în cazul în care de la data săvârșirii infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei a intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea penală mai favorabilă.
În acest sens, revine Curții obligația de a stabili care dintre dispozițiile legale prevăzute de cele două legi succesive sunt mai favorabile inculpaților.
4.3. În ce privește infracțiunea de vătămare corporală prev. de art. 181 cod penal C. arată că aceasta se regăsește în Codul penal în vigoare în norma de incriminare prev. de art. 193 alin.2 și este sancționată cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani sau amendă.
Având în vedere sancțiunile penale alternative precum și faptul că în ce privește această infracțiune aplicarea unei pedepse nu este însoțită în mod automat și obligatoriu de aplicarea pedepselor accesorii astfel cum prevedea vechea reglementare C. arată că noua reglementare este mai favorabilă inculpaților astfel încât prin reținerea disp. art. 5 cod penal fapta va fi încadrată în disp. art. 193 alin.2 cod penal cu reținerea disp. art. 77 lit.a cod penal
Se impune a fi făcută precizarea raportat la această infracțiune că potrivit disp. art. 193 alin.3 Cod penal acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
4.4. Referitor la infracțiunea de lovire prev. de art . 180 alin.1,2 cod penal anterior săvârșită în dauna persoanei vătămate O. I., C. arată că această faptă se regăsește în norma de incriminare prev. de art. 193 alin.2 cod penal astfel încât vechea reglementare este vădit favorabilă inculpaților prin prisma limitelor de pedeapsă (de la 6 luni la 5 ani sau amendă față de 3 luni la 2 ani sau amendă conform vechii reglementări).
Ca atare, prin aplicarea art. 5 cod penal va fi reținută ca lege penală mai favorabilă vechea reglementare. C. face precizarea că potrivit art. 180 alin.4 C.pr.penală împăcarea părților înlătură răspunderea penală.
4.5. Referitor la infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice prev. de art. 321 Cod penal anterior C. arată că în noua reglementare această infracțiune este incriminată în textul de lege prev. de art. 371 cod penal – tulburarea ordinii și liniștii publice.
Raportat la limitele de pedeapsă, noua reglementare este vădit favorabilă inculpaților astfel încât prin reținerea disp. art. 5 cod penal va fi reținută în sarcina inculpaților infracțiunea de tulburare a ordinii și liniștii publice prev. de art. 371 cod penal.
5. C. arată că atât inculpații cât și persoanele vătămate și-au manifestat în mod clar și neechivoc dorința de a se împăca în ce privește infracțiunea de lovire prev. de art. 180 alin.1, 2 cod penal anterior, iar referitor la infracțiunea de lovire sau alte violențe prev. de art. 193 alin.2 cod penal persoanele vătămate au înțeles să-și retragă plângerea, instanța urmând să interpreteze intenția acestora de a se împăca în sensul conferit de lege.
6. Față de cele ce preced C. constată că în cauză sunt incidente disp. art. 16 alin.1 lit.g C.pr.penală astfel încât conform dispozițiilor art. 396 alin.1, 6 C.pr.penală urmează a pronunța o soluție de încetare a procesului penal pornit împotriva inculpaților:
F. R. – S. pentru săvârșirea infracțiunilor prev de:
- art. 193 alin.2 cod penal cu aplicarea art. 77 lit. a cod penal și art. 5 cod penal, în dauna părții vătămate O. N.
- art. 180 alin.1, 2 cod penal anterior cu aplicarea art. 75 lit.a cod penal anterior și art. 5 cod penal în dauna părții vătămate O. I.,
ca urmare a retragerii plângerii persoanelor vătămate O. N. și O. I..
C. D. - I. pentru săvârșirea infracțiunilor prev de:
- art. 193 alin.2 cod penal cu aplicarea art. 77 lit. a cod penal și art. 5 cod penal în dauna părții vătămate O. N.
- art. 180 alin.1,2 cod penal anterior cu aplicarea art. 75 lit.a cod penal anterior și art. 5 cod penal în dauna părții vătămate O. I.,
ca urmare a retragerii plângerii persoanelor vătămate O. N. și O. I..
M. Z. pentru săvârșirea infracțiunilor prev de:
- art. 193 alin.2 cod penal cu aplicarea art. 77 lit. a cod penal și art. 5 cod penal în dauna părții vătămate O. N.
- art. 180 alin.1, 2 cod penal anterior cu aplicarea art. 75 lit.a cod penal anterior și art. 5 cod penal în dauna părții vătămate O. I.,
ca urmare a retragerii plângerii persoanelor vătămate O. N. și O. I..
7. În ce privește infracțiunea de tulburare a ordinii și liniștii publice prev. de art. 371 cod penal C. apreciază că în raport de circumstanțele concrete ale cauzei, de urmările produse și de soluția ce urmează a fi adoptată în legătură cu faptele ce au constituit obiectul principal al acuzațiilor, nu se justifică aplicarea unor pedepse celor trei inculpați.
Având în vedere ansamblul probelor administrate în cauză cu referire specială la depozițiile testimoniale și declarațiile persoanelor vătămate se poate concluziona că faptele inculpaților nu ating pragul de gravitate specific unei infracțiuni astfel cum aceasta este definită de vechea reglementare și care va fi reținută ca fiind mai favorabilă,(art. 17 cod penal anterior). Astfel, C. va aprecia că prin acțiunile lor inculpații au adus o atingere minimă valorilor sociale ocrotite de lege și care nu necesită în mod imperios aplicarea unor pedepse.
C. constată că în cauză sunt incidente disp. art. 19 din Legea nr. 255/2013 și care prevăd că atunci când în cursul procesului se constată că în privința unei fapte comise anterior intrării în vigoare a Codului penal sunt aplicabile disp. art. 18/1 cod penal anterior ca lege penală mai favorabilă, procurorul dispune clasarea iar instanța dispune achitarea în condițiile Codului de procedură penală.
Ca urmare, C. în temeiul ar. 396 alin.(1), (5) C.pr.penală cu raportare la art. 19 din Legea nr. 255/2013 urmează a dispune achitarea inculpaților F. R. – S., C. D. – I. și M. Z..
8. În ce privește latura civilă a cauzei C. constată incidente disp. art. 25 alin.5 C.pr.penală urmând a lăsa nesoluționate acțiunile civile formulate de către părțile civile O. N. O. I., S. C. Județean de Urgență S., S. de Ambulanță Județean S..
9. Față de cele ce preced în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a C.pr.penală C. va admite apelurile declarate de P. de pe lângă T. S., inculpații M. Z., F. R. – S., C. D. – I. și părțile civile O. I. și O. N. desființând în totalitate hotărârea atacată cu consecințele prevăzute mai sus.
În temeiul art art. 275 pct. 2 lit.d C.pr.penală va obliga pe persoanele vătămate O. I. și O. N. să plătească statului suma de câte 50 lei cheltuieli judiciare la instanța de fond.
În baza art. 275 C.pr.penală va obliga pe fiecare dintre cei trei inculpați să plătească statului suma de câte 450 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în fața instanței de fond.
Onorariile apărătorilor desemnați din oficiu pentru cei trei inculpați în fața instanței de fond în cuantum total de 600 lei, vor fi avansate din fondurile Ministerului Justiției.
În baza art. 275 alin.3 C.pr.penală cheltuielile judiciare avansate de stat în apel vor rămâne în sarcina acestuia.
Pentru aceste motive,
În numele legii
Decide:
Admite apelurile declarate de P. de pe lângă T. S., inculpații M. Z., F. R. – S., C. D. – I. și părțile civile O. I. și O. N. împotriva sentinței penale nr.123/20.09.2013 pronunțată de T. S. în dosar penal nr._
Desființează în totalitate sentința penală atacată și procedând la o nouă judecată, prin aplicarea art . 5 alin.1 cod penal:
I. În baza art. 396 alin.1, 6 C.pr.penală raportat la art. 16 alin.1 lit.g C.pr.penală încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului F. R. – S. pentru săvârșirea infracțiunilor prev de:
- art. 193 alin.2 cod penal cu aplicarea art. 77 lit. a cod penal și art. 5 cod penal, în dauna părții vătămate O. N.
- art. 180 alin.1, 2 cod penal anterior cu aplicarea art. 75 lit.a cod penal anterior și art. 5 cod penal în dauna părții vătămate O. I.,
ca urmare a retragerii plângerii persoanelor vătămate O. N. și O. I..
În baza art. 396 alin.1, 5 C.pr.penală cu raportare la dispozițiile art. 19 din Legea nr. 255/2013 dispune achitarea inculpatului F. R. - S. de sub acuzația săvârșirii infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri prev. de art. 375 cod penal, cu aplicarea art. 77 lit.a și art. 5 cod penal.
II. În baza art. 396 alin.1, 6 C.pr.penală raportat la art. 16 alin.1 lit.g C.pr.penală încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului C. D. - I. pentru săvârșirea infracțiunilor prev de:
- art. 193 alin.2 cod penal cu aplicarea art. 77 lit. a cod penal și art. 5 cod penal în dauna părții vătămate O. N.
- art. 180 alin.1,2 cod penal anterior cu aplicarea art. 75 lit.a cod penal anterior și art. 5 cod penal în dauna părții vătămate O. I.,
ca urmare a retragerii plângerii persoanelor vătămate O. N. și O. I..
În baza art. 396 alin.1, 5 C.pr.penală cu raportare la dispozițiile art. 19 din Legea nr. 255/2013 dispune achitarea inculpatului C. D. - I. de sub acuzația săvârșirii infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri prev. de art. 375 cod penal, cu aplicarea art. 77 lit.a și art. 5 cod penal.
III. În baza art. 396 alin.1, 6 C.pr.penală raportat la art. 16 alin.1 lit.g C.pr.penală încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului M. Z. pentru săvârșirea infracțiunilor prev de:
- art. 193 alin.2 cod penal cu aplicarea art. 77 lit. a cod penal și art. 5 cod penal în dauna părții vătămate O. N.
- art. 180 alin.1, 2 cod penal anterior cu aplicarea art. 75 lit.a cod penal anterior și art. 5 cod penal în dauna părții vătămate O. I.,
ca urmare a retragerii plângerii persoanelor vătămate O. N. și O. I..
În baza art. 396 alin.1, 5 C.pr.penală cu raportare la dispozițiile art. 19 din Legea nr. 255/2013 dispune achitarea inculpatului M. Z. de sub acuzația săvârșirii infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri prev. de art. 375 cod penal, cu aplicarea art. 77 lit.a și art. 5 cod penal.
IV. În baza art . 25 alin.5 C.pr.penală lasă nesoluționate acțiunile civile formulate în cauză de părțile civile O. N. O. I., S. C. Județean de Urgență S., S. de Ambulanță Județean S..
V. În baza art. 275 pct. 2 lit.d C.pr.penală obligă pe persoanele vătămate O. I. și O. N. să plătească statului suma de câte 50 lei cheltuieli judiciare la instanța de fond.
VI. În baza art. 275 C.pr.penală obligă pe fiecare dintre cei trei inculpați să plătească statului suma de câte 450 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în fața instanței de fond.
Onorariile apărătorilor desemnați din oficiu pentru cei trei inculpați în fața instanței de fond în cuantum total de 600 lei, vor fi avansate din fondurile Ministerului Justiției.
VII. În baza art. 275 alin.3 C.pr.penală cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina acestuia.
Onorariile apărătorilor din oficiu pentru inculpații F. R. - S. și C. D. I. în cotă procentuală, de câte 75 lei pentru fiecare și pentru inculpatul M. Z. în cuantum de 300 lei vor fi avansate din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 17 aprilie 2014.
Președinte, Judecător,
M. E. C. L. C.
Grefier,
V. C. V.
Minuta și dispozitivul prezentei hotărâri au fost îndreptate prin încheierea penală din 15 mai 2014.
Red. MEC/06.05.214
Tehnored. VV 2 ex/15.05.2014
j.f. A. B.
| ← Vătămare corporală din culpă. Art.196 NCP. Decizia nr.... | Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 883/2014.... → |
|---|
