Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată. Art.278 ind.1 C.p.p.. Sentința nr. 32/2014. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 32/2014 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 05-02-2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA PENALA SI PENTRU CAUZE CU MINORI
SENTINȚA PENALĂ Nr. 32/2014
Ședința publică de la 05 Februarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE S. T.
Grefier A. B.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia reprezentat de
P. A. P.
Pe rol pronunțarea asupra plângerii formulate de petentul C. V. împotriva rezoluției emisă de procuror în dosarul nr. 429/P/2013 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.
Se constată că la dosar s-a depus prin serviciul de registratură al instanței de către petentul C. V. concluzii scrise.
Mersul dezbaterilor și concluziile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de amânarea a pronunțării de la data de 29.01.2014 și care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA DE APEL
Deliberând asupra plângerii formulate în cauză constată următoarele :
Constată că prin rezoluția nr. 427/II/2/2013 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia a fost înaintă spre competentă soluționare și înregistrată la această instanță la data de 27 noiembrie 2013 sub nr. de dosar_ plângerea formulată de petentul C. V. în contradictoriu cu intimații C. S. și D. I., împotriva rezoluției procurorului nr. 429/P/2013 din dosarul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia și împotriva rezoluției nr. 415/II/2/2013 al procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.
În motivarea plângerii petentul arată, în esență, că prin sentința penală nr. 128 din 19 august 2013 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția penală s-a respins plângerea formulată de petentul C. V., în contradictoriu cu intimații C. S. și D. I., plângere formulată împotriva rezoluției procurorului din 10 mai 2013 dată în dosarul nr.429/P/2012 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, în contextul în care niciunul din intimați nu a fost prezent. Prin precizarea depusă la dosar petentul susține, în esență, cu referire la obiectul cauzei, că nu s-au făcut cercetări cu privire la aspectele pe care le-a reclamat referitoare la modalitatea în care a fost instrumentat de către procurorul de caz - intimata C. S. - și subcomisarul D. I. dosarul de urmărire penală, care a determinat condamnarea sa la pedeapsa de 5 ani închisoare .
S-au comunicat dosarele nr. 429/P/2012 și nr.415/II/2/2013 ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia și s-a atașat ds. nr._ al Curții de Apel A. I., secția penală.
Din examinarea actelor și lucrărilor existente la dosar, instanța reține următoarele:
La data de 25.07.2012 a fost înregistrată la P. de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia ( în urma declinării competenței de către P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție) sub nr. 429/P/2012 plângerea penală formulată de petentul C. V. împotriva magistratului procuror C. S. și a subofițerului D. I. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.246 Cod penal.
În plângere, petentul a arătat, în esență, că procurorul de caz și ofițerul de poliție au determinat condamnarea sa la pedeapsa închisorii, încălcându-i cele mai elementare drepturi prevăzute de legea fundamentală și de normele europene prin aceea că nu i s-a dat dreptul la administrarea de probe, iar martorii pe care i-a propus nu au fost audiați.
Prin rezoluția procurorului nr. 429/P/2012 din 10 mai 2013, s-a dispus, în temeiul art.228 alin.4 din Codul de procedură penală și art.10 lit.a din Codul de procedură penală, neînceperea urmăririi penale în cauza privind pe C. S.- prim procuror adjunct la P. de pe lângă Judecătoria Hunedoara și D. I.- subcomisar la IPJ Hunedoara pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.246 din Codul penal.
S-a reținut că, din examinarea actelor premergătoare efectuate în cauză a rezultat faptul că în sarcina subcomisarului D. I. și a procurorului C. S. nu poate fi reținută săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev.de art.246 Cod penal, în cauză fiind incidente dispozițiile art. 10 lit.a din Codul de procedură penală.
S-a arătat că nu există nici un indiciu, în afara susținerilor petentului, că pe parcursul cercetărilor procurorul sau ofițerul de poliție care au instrumentat dosarul să-și fi încălcat în vreun fel atribuțiile de serviciu, în sensul că nu ar fi administrat probe solicitate de petent.
De altfel probatoriul administrat în cauză a fost confirmat de instanța de judecată care a constatat vinovăția petentului pronunțând o soluție de condamnare a acestuia pentru infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată, soluție care a fost menținută și în căile de atac. împotriva sentinței prin care a fost condamnat, petentul a formulat cereri de revizuire care i-au fost respinse ca inadmisibile.
Având în vedere aspectele menționate anterior se constată că în sarcina procurorului și a ofițerului de poliție care au instrumentat cauza nu se poate reține săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, neexistând nici un indiciu că aceștia și - ar fi încălcat în vreun fel atribuțiile de serviciu.
Împotriva acestei rezoluții petentul C. V. a formulat plângere, conform dispozițiilor art.278 Cod procedură penală, iar prin rezoluția procurorului general dată la 27 mai 2013 în dosarul nr. 415/II/2/P/2013 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, plângerea a fost respinsă ca neîntemeiată.
Petentul C. V. a formulat din nou plângere la P. de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, instituție care a trimis plângerea spre soluționare, conform dispozițiilor art.278 ind.1 Cod procedură penală prezentei instanțe.
Plângerea a fost înregistrată sub ds. nr._ .
Prin sentința penală nr. 128 din 19 august 2013 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția penală ds. nr._ s-a respins plângerea formulată de petentul C. V., în contradictoriu cu intimații C. S. și D. I., plângere formulată împotriva rezoluției procurorului din 10 mai 2013 dată în dosarul nr.429/P/2012 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.
Pentru a pronunța această sentință penală Curtea de Apel a reținut, în esență, că petentul nu a adus argumente în sprijinul plângerii sale, respectiv nu a formulat critici împotriva rezoluției procurorului, arătând doar că nu s-au făcut cercetări cu privire la aspectele pe care le-a reclamat și că simplul fapt că petentul este nemulțumit de modul de instrumentare a dosarului de urmărire penală cu nr._/2009 nu echivalează cu o îndeplinire defectuoasă a îndatoririlor de serviciu, iar aspectele invocate în plângerea penală cu privire la faptul că nu i s-a dat dreptul la administrarea de probe, iar martorii pe care i-a propus nu au fost audiați nu sunt susținute de nicio probă și nu au nicio argumentare. Cum, în speță, nu s-au identificat indicii sau alte elemente din care să rezulte că în timpul efectuării actelor procedurale în cadrul soluționării cauzei, intimații ar fi săvârșit vreo faptă de natură a antrena răspunderea lor penală, instanța constată că, în mod justificat, s-a dispus neînceperea urmăririi penale în temeiul dispozițiilor art.10 lit.a Cod procedură penală.
Examinând cauza sub toate aspectele conform art. 278 ind.1 din Codul procedură penală și art. 15 din Legea nr. 255/2013 Curtea de Apel constată că plângerea nu este admisibilă .
Așa cum s-a prezentat anterior rezoluția procurorului nr. 429/P/2013 din dosarul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia și rezoluția nr. 415/II/2/2013 al procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia ( rezoluție prin care s-a menținut rezoluției procurorului nr. 429/P/2013) au fost supuse controlului judiciar urmare a formulării plângerii de către petentul condamnat C. V. în procedura reglementată de art. 278 ind.1 Cod proc.penală.
Prin plângerea dedusă prezentei judecăți petentul condamnat C. V. solicită a fi supuse din nou controlului judiciar, potrivit art. 278 ind. 1 Cod proc.penală, aceleași rezoluții emise de procurorul anchetator și, respectiv, de procurorul general, invocând aceleași motive .
Curtea constată că, în prezenta cauză, petentul a parcurs procedura regelementată de art. 278 ind. 1 Cod proc.penală, fiind pronunțată o soluție definitivă .
În acest context, este inadmisibil ca prin formularea unei noi plângeri penale să fie supuse controlului judiciar aceleași acte emise de procuror .
Așa fiind, Curtea în baza dispozițiilor art. 278 ind. 1 alin 8 lit. a C.p.p. va respinge ca inadmisibilă plângerea formulată de petentul C. V. împotriva rezoluției procurorului nr. 429/P/2013 din dosarul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia și împotriva rezoluției nr. 415/II/2/2013 al procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia pe care le menține.
În baza dispozițiilor art. 192 alin 2 C.p.p. obligă petentul să plătească statului suma de 50 lei cheltuieli judiciare în prezenta procedură.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
În baza dispozițiilor art. 278 ind. 1 alin 8 lit. a C.p.p. respinge ca inadmisibilă plângerea formulată de petentul C. V. împotriva rezoluției procurorului nr. 429/P/2013 din dosarul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia și împotriva rezoluției nr. 415/II/2/2013 al procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia pe care le menține.
În baza dispozițiilor art. 192 alin 2 C.p.p. obligă petentul să plătească statului suma de 50 lei cheltuieli judiciare în prezenta procedură.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, astăzi 05 februarie 2014.
Președinte,
S. T.
Grefier,
A. B.
Red. / Tehnored. S.T.
2 ex./17.02.2014
| ← Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 22/2013. Curtea de... | Ucidere din culpă. Art.178 C.p.. Decizia nr. 10/2014. Curtea de... → |
|---|
