Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată. Art.278 ind.1 C.p.p.. Sentința nr. 182/2013. Curtea de Apel ALBA IULIA
Comentarii |
|
Sentința nr. 182/2013 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 12-11-2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA PENALA SI PENTRU CAUZE CU MINORI
SENTINȚA PENALĂ Nr. 182/2013
Ședința publică de la 12 Noiembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. M. M.
Grefier D. M.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia reprezentat prin
M. C. - procuror
Pe rol se află soluționarea plângerii formulată de petenta D. C. împotriva rezoluției adoptată de P. de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia în data de 17.07.2013 în dosarul nr. 551/II/2/2013.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că la dosar s-a depus prin fax precizări din partea intimatelor P. C. E. și Ciubăcan L., având atașată în tabel, situația în legătură cu popririle salariale.
Instanța solicită reprezentantei Ministerului Public să precizeze dacă mai are alte cereri de formulat.
Reprezentanta Ministerului Public învederează că nu mai are alte cereri de formulat, împrejurare față de care instanța acordă cuvântul pentru a
pune concluzii.
Reprezentanta Ministerului Public solicită respingerea cererii ca tardiv formulată. Consideră că și pe fondul cauzei plângerea este nefondată arătând că în rezoluțiile care au fost atacate în mod corect s-a precizat faptul că nu au putut fi reținute infracțiunile pentru care s-a formulat plângere penală în sarcina intimatei.
CURTEA DE APEL
Asupra plângerii de față
I. Constată că prin plângerea formulată de petenta C. D. este contestată rezoluția adoptată de P. de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia în data de 17.07.2013 în dosarul nr. 551/II/2/2013, având ca obiect soluția de neîncepere a urmăririi penale pronunțată de P. de pe lăngă Curtea de Apel AlbaIulia în legătură cu executorul judecătoresc S. F., consilierul juridic P. C. I., Ciubancan L., B. M. și O. P..
Plângerea nu este motivată în fapt și în drept, rezultând din conținutul formulării generale că este nemulțumită de soluția adoptată relativ la acuzațiile pe care le aduce petenta intimaților anterior menționați.
Plângerea a fost inițial înregistrată la Judecătoria Sibiu, care prin sentința penală nr. 493/24.09.2013 și-a declinat competența soluționării aceste plângeri Curții de Apel A. I., raportat la disp. art.28/1 pct.1 lit.b C.pr.pen. cu aplic art. 278/1 alin.1 C.pr.pen.
Dosarul a fost înregistrat la această instanță sub nr._ .
Intimatele P. C. I. și Ciubancan L. au transmis instanței precizări referitoare la actele efectuate în legătură cu contul de salarii al petentei aferent perioadei 2011-2013 din perspectiva titlurilor executorii menționate din filele 13, 14 din dosarul curții. Arată că reținerile din salariul petentei au avut ca temei legal disp. art.728 din Legea 134/2010 privind Codul de procedură civilă, context pentru care solicită respingerea plângerii petentei.
Acuzarea a solicitat pe cale de excepție respingerea ca tardivă a plângerii raportat la data comunicării ultimei soluții (17.07.2013) și data înregistrării plângerii la Judecătoria Sibiu (06.09.2013).
Curtea a respins ca neîntemeiată această excepție și a procedat la analiza pe fond a plângerii justificat de împrejurarea că nu se face dovada comunicării a rezoluției din 17.07.2013, dovada atașată la fila 56 în dosarul nr. 551/II/2/2013 nefiind completată corespunzător de către agentul procedural.
Din conținutul actelor aflate la dosarul de urmărire penală rezultă faptul că plângerea petentei este nefondată din perspectiva acuzațiilor aduse intimaților și a demersurilor efectuate de aceștia în exercitarea atribuțiilor de serviciu.
Plângerea viza potențiala săvârșire de către intimați a infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art.246 C.pen. în contextul în care petentei i-ar fi fost reținut integral salariul într-o procedură de executare silită, reținere abuzivă din perspectiva disp. art. 409 C.pr.pen.
În speță creditoarea Primăria Zlatna a solicitat pe cale execuțională recuperarea unor creanțe fiscale și accesorii în valoare totală de 10.058,65 lei (din care 6392,36 lei reprezentau datoria fiscală și 3.666,29 lei reprezentau cheltuieli de executare). Executorul a instituit popriri pe salariul petentei și pe conturile bancare ale acesteia.
Executorul judecătoresc a inițiat mai multe dosare execuționale: nr.204/2010; 213/2010; 214/2010; 288/2010; 8/2011; 40/2011; 49/2011.
Angajatorul a reținut din salariul petentei maxim 1/3 începând cu luna februarie 2011, sume virate în contul indicat de executorul judecătoresc, operațiunile fiind efectuate de intimatele de ordinul 2 și 3 (în dovedirea aceste împrejurări, suplimentar de probele aflate în dosarul de urmărire penală există dovezile emise de angajator privind situația popririlor petente conform filelor 13,14 din dosarul Curții.).
În anliza efectuată ded procurorul general la plângerea petentei se reține în mod justificat împrejurarea că a existat o disfuncționalitate în activitatea executorului judecătoresc în contextul în care acesta nu a comunicat băncii unde debitoarea încasa prin cont salariul că a solicitat poprirea și la angajator. În acest context banca a efectuat execuția pe cont, existând o dublă executare care, în acest context apare ca nejustificată.
Din datele analizate rezultă că nici petenta debitoare nu a efectuat vreun demers procesual pentru remedierea situației de îndată, această împrejurare neîndeplinind elementele constitutive ale vreunei infracțiuni.
Din perspectiva elementelor constitutive ale infracțiunii prev. de art. 246 C.pen., legiuitorul impune ca latura subiectivă să fie realizată cu intenție directă în sens omisiv sau comisiv cu efecte supra cauzării unor vătămări a intereselor unor persoane.
Din probele aflate la dosar nu rezultă existența laturii subiective în oricare din formele ei, nerezultând vreo faptă care să poată fi apreciată ca abuzivă în raport de actele execuționale efectuate de fiecare dintre intimați.
II. În considerarea acestor împrejurări soluția adoptată în cauză este legală și temeinică, context în care în raport de disp. art. 278/1 alin.8 pct. a teza finală C.pr.pen. va respinge ca nefondată plângerea formulată de petenta D. C. împotriva rezoluției adoptată de P. de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia în data de 17.07.2013 în dosarul nr. 551/II/2/2013.
În baza art. 192 (2) C.pr.pen. obligă petentul să achite statului suma de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Raportat la art. 278/1 alin.10 C.pr.pen. hotărârea are caracter definitiv.
Pentru aceste motive,
În numele legii
HOTĂREȘTE:
Respinge ca nefondată plângerea formulată de petenta D. C. împotriva rezoluției adoptată de P. de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia în data de 17.07.2013 în dosarul nr. 551/II/2/2013.
În baza art. 192 (2) C.pr.pen. obligă petentul să achite statului suma de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 12.11.2013.
Președinte, Grefier,
C. M. M. D. M.
Red. C.M./2ex/05.12.2013
Tehn.DM/05.12.2013
← Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 1084/2013. Curtea... | Rejudecarea după extrădare. Art.522 ind.1 C.p.p.. Decizia nr.... → |
---|