Plângere soluţii de neurmărire/netrimitere judecată. Art.340 NCPP. Decizia nr. 544/2014. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 544/2014 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 10-09-2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA PENALA SI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ Nr. 544/2014
Ședința publică de la 10 Septembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE S. T.
Grefier C. M. N.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă C. de A. A. I. este reprezentat de procuror A. P..
Pe rol fiind soluționarea contestației formulată de petentul T. S. împotriva încheierii penale nr. 24/CCP din 16 iulie 2014 pronunțată de T. S., Secția penală în dosarul nr._ .
La apelul nominal, făcut în cauză, se constată lipsa părților.
Procedura este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care instanța constată că nu sunt cereri de formulat, împrejurare față de care acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentanta Ministerului Public solicită respingerea contestației ca inadmisibilă, învederând că hotărârea primei instanțe este definitivă, fără cale de atac.
C. DE A.
Deliberând asupra contestației de față, reține următoarele:
Constată că prin încheierea penală nr. 24/CCP din 16 iulie 2014 pronunțată de T. S., Secția penală în dosarul nr._ . s-a respins ca inadmisibilă contestația formulată de petentul T. S., împotriva încheierii penale nr. 205/28.05.2014 pronunțată de Judecătoria S. în dosarul nr._ - având ca obiect plângerea formulată de petent în contradictoriu cu intimatul N. M. împotriva ordonanței Parchetului de pe lângă Judecătoria S. din data de 24.02.2014, dispusă în dosarul nr. 4258/P/2013.
Pentru a pronunța această hotărâre judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului S. a reținut următoarele:
Prin încheierea penală nr. 205/28.05.2014 pronunțată de Judecătoria S. în dosarul nr._, în baza art.341 alin.6 lit.a) C.proc.pen. a fost respinsă plângerea formulată de petentul T. S. împotriva ordonanței Parchetului de pe lângă Judecătoria S. dată în 24.02.2014 în dosarul nr.4258/P/2013 ca neîntemeiată și a fost menținută soluția atacată.
În baza art.275 alin.2 C.pr.pen. a fost obligat petentul la plata sumei de 50 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunța această soluție, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei S. a reținut că prin ordonanța din 16.07.2013, dată în dosarul penal nr.4582/P/2012 a Parchetului de pe lângă Judecătoria S. s-a dispus:
- în temeiul art.11 pct. 1 lit. b rap. la art.10 lit. b ind. 1 din C. proc. pen din 1968 scoaterea de sub urmărire penală și aplicarea unei amenzi administrative de 1000 lei față de învinuiții T. S. și N. M. pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe prevăzută de art.180 alin. 2 din C. pen. din 1969 și respectiv pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe prevăzută de art.180 alin. 2 din C. pen. din 1969 și amenințare prevăzută de art.193 din C. pen. din 1969;
- în temeiul art.11 pct. 1 lit. b din C. proc. pen din 1968 rap. la art.10 lit. c din C. proc. pen din 1968 scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului N. M., pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere, prevăzută de art.217 alin.1 C. pen. 1968, deoarece fapta nu a fost săvârșită de acesta și disjungerea cauzei, în vederea continuării cercetării față de autori necunoscuți.
Cu privire la infracțiunea de distrugere prevăzută de art.217 alin.1 din C. pen. din 1969 s-a reținut că în datele de 6.08.2012 și 07.08.2012, persoane necunoscute au zgâriat și au lovit aripa dreaptă a autoturismul VW Golf, cu nr înmatriculare_, aparținând persoanei vătămate T. S., prejudiciul produs fiind estimat la 2400 lei, existând un dubiu ce profită învinuitului.
Împotriva acestei soluții petenții T. S. și N. M. au făcut plângeri, ambele plângeri fiind respinse prin ordonanța P. procurorului adjunct din cadrul Parchetului de pe lângă T. S. din data de 27. 08. 2013 din dosar nr.667/II/2/2013.
În urma disjungerii cauzei ce a format obiectul dosarului de urmărire penală nr.4582/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria S. s-a format dosarul de urmărire penală nr.4258/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria S..
În acest dosar, la data de 19.09.2013 P. de pe lângă Judecătoria S. a confirmat rezoluția de începere a urmăririi penale față de învinuitul N. M. pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere prevăzută de art.217 alin.1 din C. pen. din 1969 .
Împotriva ordonanței procurorului din data de 16.07.2013 dată în dosarul nr.4582/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria S. au formulat plângere la Judecătoria S. la data de 05.09.2013 petentul N. M., înregistrată sub nr._/306/2013, iar la data de 09.09.2013, petentul T. S., înregistrată sub nr._/306/2013.
Cele două plângeri au fost conexate, fiind soluționate ambele în dosarul cu nr._/306/2013.
Prin încheierea din data de 19.12.2013, definitivă, pronunțată în dosarul nr._/306/2013 de către Judecătoria S. s-a dispus, în baza art.278 ind. 1 alin. 8 lit. c) C.pr.pen. din 1968 au fost admise plângerile petenților N. M. și T. S. împotriva ordonanței procurorului din data de 16.07.2013 dată în dosar nr.4582/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria S. menținută prin ordonanța prim procurorului adjunct din cadrul Parchetului de pe lângă T. S. din data de 27. 08. 2013 din dosar nr.667/II/2/2012.
Au fost desființate soluțiile procurorului privind scoaterea de sub urmărire penală a petenților-intimați.
A fost reținută cauza spre judecare.
S-a pus în mișcare acțiunea penală față de inculpatul N. M. pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe prev. de art.180 alin. 2 Cod penal și a infracțiunii de amenințare prev de art.193 alin.1 C.pen. și față de inculpatul T. S. pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe prev. de art.180 alin. 2 Cod penal.
Prin ordonanța Parchetului de pe lângă Judecătoria S. dată în 24.02.2014 în dosarul nr.4258/P/2013 s-a dispus, în temeiul art.315 alin.1 lit. b) C. proc. pen., art.16 alin.1 lit. c), i) C.proc.pen.:
1. Clasarea cauzei sub aspectul săvârșirii infracțiunii de distrugere, prevăzută de art.217 alin.1 C. pen. 1968, cu aplicarea art.5 C. pen., de către N. M., întrucât există autoritate de lucru judecat.
2. În baza art.63 alin.1 raportat la art.43 alin.1 C.proc.pen., disjungerea cauzei în vederea continuării cercetărilor față de autori necunoscuți, pentru săvârșirea infracțiunilor de distrugere (din datele de 06. 08 și 07. 08. 2012), prevăzute de art.217 alin.1 C. pen. 1968, cu aplicarea art.5 C. pen.
În motivarea acestei ordonanțe s-a reținut că încheierea pronunțată la data de 19.12.2013 de Judecătoria S. în dosarul nr._/306/2013, prin care instanța a admis plângerea părții vătămate T. S. cu privire la celelalte infracțiuni asupra cărora s-a dispus prin ordonanța din 16.07.2013, însă a omis să se pronunțe cu privire la infracțiunea de distrugere (ce forma obiectul dosarului nou-format cu nr.4258/P/2013), este definitivă, potrivit art.278 ind.1 alin.10 C. proc. pen. 1968, iar cele statuate în cuprinsul acesteia se impun, cu autoritate de lucru judecat asupra soluției ce va fi dispusă în cauza de față.
S-a mai arătat că, în virtutea autorității de lucru judecat, hotărârea penală este considerată că exprimă adevărul juridic și împiedică, astfel, o nouă urmărire pentru aceeași faptă împotriva aceleiași persoane.
S-a menționat că, deși în cauza de față s-a început din nou urmărirea penală împotriva suspectului N. M., prin rezoluția din data de 19.09.2013, confirmată de către procuror, soluția finală nu poate fi decât clasarea cauzei, întrucât există autoritate de lucru judecat.
S-a mai arătat că, în continuare, cauza va fi disjunsă pentru a se efectua cercetări față de autori necunoscuți, pentru săvârșirea infracțiunilor de distrugere (din datele de 06.08 și 07.08.2012), prevăzute de art.217 alin.1 C. pen. 1968, cu aplicarea art.5 C. pen.
Împotriva acestei soluții petentul T. S. a formulat plângere care a fost respinsă prin ordonanța din 3.04.2014 dată în dosarul nr.257/II/2/2014 de P.-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria S. ca neîntemeiată.
Împotriva soluției petentul T. S. a formulat plângere în termen legal la Judecătoria S., înregistrată sub nr._, solicitând admiterea acesteia, desființarea soluției atacate, trimiterea cauzei la procuror pentru a începe sau pentru a completa urmărirea penala ori, după caz pentru a pune in mișcare acțiunea penala si a completa urmărirea penala împotriva învinuitului N. M.,pentru comiterea infracțiunii de distrugere.
În motivarea plângerii s-a arătat că nu poate exista autoritate de lucru judecat, așa cum se susține prin ordonanța atacată, deoarece, pe de o parte, prin încheierea penala din data de 19.12.2013, s-a admis plângerea formulata de petent cu privire la infracțiunile de lovire si amenințare, însă instanța a omis sa se pronunțe cu privire la infracțiunea de distrugere, iar prin rezoluția din data de 19.09.2013 s-a dispus începerea urmăririi penale împotriva suspectului N. M., rezoluția fiind confirmata de procuror.
S-a mai arătat că a se continua cercetările penale fata de autori necunoscuți este o nelegalitate, deoarece petentul a dovedit cu doi martori, Costeanu C. si M. V. faptele penale au fost comise de intimatul N. M. și se încadrează în infracțiunea de distrugere auto.
În drept au fost invocate prevederile art.341 alin.6 lit.b C.proc.pen.
La dosarul cauzei au fost atașate dosarele nr. 4258/P/2013 și nr.257/II/2/2014 ale Parchetului de pe lângă Judecătoria S..
Deliberând cu privire la plângerea formulată judecătorul de cameră preliminară a apreciat-o ca fiind neîntemeiată, și a respins-o pentru următoarele considerente:
S-a arătat că așa cum rezultă din succesiunea expusă mai sus, deși prin ordonanța din 16.07.2013, dată în dosarul penal nr.4582/P/2012 a Parchetului de pe lângă Judecătoria S. s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului N. M., pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere, prevăzută de art.217 alin.1 C. pen. 1968, deoarece fapta nu a fost săvârșită de acesta și disjungerea cauzei, în vederea continuării cercetării față de autori necunoscuți, la data de 19.09.2013, în dosarul disjuns nou-format, având nr.4258/P/2013, Parchetului de pe lângă Judecătoria S. P. de pe lângă Judecătoria S. a confirmat rezoluția de începere a urmăririi penale față de învinuitul N. M. pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere prevăzută de art.217 alin.1 din C. pen. din 1969.
S-a mai arătat că prin încheierea din data de 19.12.2013, pronunțată în dosarul nr._/306/2013 de către Judecătoria S., au fost admise plângerile formulate de petenții T. Siomion și N. M., fiind desființată ordonanța din 16.07.2013, dată în dosarul penal nr.4582/P/2012 și reținută cauza spre judecare, punându-se în mișcare acțiunea penală față de inculpatul N. M. pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe prev. de art.180 alin. 2 Cod penal și a infracțiunii de amenințare prev de art.193 alin.1 C.pen. și față de inculpatul T. S. pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe prev. de art.180 alin. 2 Cod penal.
Examinând încheierea menționată, s-a constatat că instanța a omis să se pronunțe cu privire la infracțiunea de distrugere reclamată de petentul T. S. ca fiind comisă în datele de 6.08.2012 și 07.08.2012, cu privire la autoturismul VW Golf, cu nr înmatriculare_, aparținând petentului, desființarea ordonanței atacate și reținerea cauzei spre judecare privind doar infracțiunile de lovire sau alte violențe prevăzută de art.180 alin.2 din C.pen. din 1969 și amenințare prevăzută de art.193 din C.pen. din 1969.
S-a apreciat că, deși a existat această omisiune, câtă vreme soluția de scoatere de sub urmărire penală a intimatului N. M. pentru infracțiunea de distrugere dispusă prin ordonanța din 16.07.2013, dată în dosarul penal nr.4582/P/2012 nu a fost infirmată sau desființată potrivit legii, nu se putea dispune în mod legal începerea urmăririi penale față de acesta pentru infracțiunea de distrugere, astfel că rezoluția de începere a urmăririi penale din 19.09.2013 din dosarul nr.4258/P/2013, confirmată de procuror, este nelegală.
S-a apreciat de asemenea că atâta vreme cât nu se putea începe în mod legal urmărirea penală pentru infracțiunea de distrugere, în mod corect, prin ordonanța Parchetului de pe lângă Judecătoria S. dată în 24. 02. 2014 în dosarul nr.4258/P/2013 s-a dispus, în temeiul art.315 alin.1 lit. b) C. proc. pen., art.16 alin.1 lit. c), i) C.proc.pen. clasarea cauzei sub aspectul săvârșirii infracțiunii de distrugere, prevăzută de art.217 alin.1 C. pen. 1968, cu aplicarea art.5 C. pen., de către N. M., și, în baza art.63 alin.1 raportat la art.43 alin.1 C.proc.pen., disjungerea cauzei în vederea continuării cercetărilor față de autori necunoscuți, pentru săvârșirea infracțiunilor de distrugere (din datele de 06.08 și 07.08.2012), prevăzute de art.217 alin.1 C. pen. 1968, cu aplicarea art.5 C. pen.
Judecătorul de cameră preliminară a constatat însă că temeiul soluției de clasare nu este însă cel al autorității de lucru judecat stricto sensu, deoarece prin încheierea din 19.12.2013 Judecătoria S. nu s-a pronunțat în vreun fel asupra soluției de scoatere de sub urmărire penală a intimatului pentru infracțiunea de distrugere, acest temei regăsindu-se în principiul ne bis in idem, prevăzut de art.6 C.proc.pen., așa cum a fost interpretat de CJUE și C. Europeană a Drepturilor Omului, o nouă începere a urmăririi penale față de intimat fiind de natură să aducă atingere acestui principiu (câtă vreme soluția anterioară de scoatere de sub urmărire penală nu a fost desființată, rămânând definitivă), apreciind că în mod legal, în temeiul art.16 lit.i C.proc.pen. procurorul a dispus prin ordonanța din 24. 02. 2014 în dosarul nr.4258/P/2013 clasarea cauzei.
Împotriva acestei încheieri, a formulat contestație petentul T. S., arătând în esență că soluția atacată este nelegală, că a dovedit cu martorii Costeanu C. și M. V. că intimatul N. M. i-a distrus mașina, solicitând a se pune în mișcare acțiunea penală împotriva acestuia.
Susține petentul că minuta penală care i-a fost comunicată este nulă de drept, hotărârea fiind luată în cameră de consiliu, în opinia sa nefiind valabilă nici soluția procurorului.
În drept, se invocă dispozițiile art. 304 C.p.p.
Examinând contestația formulată, prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, judecătorul de cameră preliminară de la instanța de control judiciar constată că prezenta contestație este inadmisibilă față de dispozițiile art. 341 alin. 8 C.p.p. motiv pentru care o va respinge, pentru următoarele considerente:
Din analiza dispozițiilor art. 341 alin. 8 C.p.p. rezultă că încheierea prin care judecătorul de cameră preliminară a pronunțat una din soluțiile prevăzute la alin. 6 și alin. 7 pct. 1, pct. 2 lt. a, b și d este definitivă, cu excepția cazului prevăzut de art. 341 alin. 7 pct. 2 lit. c C.p.p..
În speță, soluția judecătorului de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei S. prin care a fost respinsă plângerea formulată de petentul T. S. în contradictoriu cu intimatul N. M., împotriva ordonanței Parchetului de pe lângă Judecătoria S. din data de 24.02.2014, dispusă în dosarul nr. 4258/P/2013, este întemeiată pe dispozițiile art. 341 alin. 6 lit. a C.p.p.
Ca atare, va fi respinsă ca inadmisibilă contestația formulată de petent împotriva încheierii penale nr. 205/28.05.2014 pronunțată de Judecătoria S. în dosarul nr._, cu obligarea petentului, potrivit art. 275 alin. 2 C.p.p. la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 50 lei.
Împotriva încheierii penale nr. 24/CCP din 16 iulie 2014 pronunțată de T. S., Secția penală în dosarul nr._ a formulat contestație petentul T. S., motivând, în esență, că în mod greșit i s-a respins ca inadmisibilă contestația atât de către judecătorul de cameră preliminară de la tribunal, cât și de către judecătorie, că a dovedit cu martorii Costeanu C. și M. V. că intimatul N. M. i-a distrus mașina, solicitând a se pune în mișcare acțiunea penală împotriva acestuia.
Verificând rezoluția contestată, pe baza lucrărilor și a materialului din dosarele înaintate de parchet, a susținerilor petentului și a probelor administrate în cauză, Curte de A., judecătorul de cameră preliminară, constată că plângerea cu care a fost sesizată este inadmisibilă, pentru considerentele ce urmează:
Prin Încheierea penală nr. 205 din 28 mai 2014, definitivă, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei S., secția penală, a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petentul petentul T. S. împotriva încheierii penale nr. 24/CCP din 16 iulie 2014 pronunțată de T. S., Secția penală în dosarul nr._ - având ca obiect plângerea formulată de petent în contradictoriu cu intimatul N. M. împotriva ordonanței Parchetului de pe lângă Judecătoria S. din data de 24.02.2014, dispusă în dosarul nr. 4258/P/2013, obligând, totodată, petentul să plătească suma de 50 RON, cheltuieli judiciare către stat.
Prin urmare, se constată că în privința rezoluției atacate de către petent în prezenta cauză, instanța de judecată s-a pronunțat deja, prin hotărâre judecătorească definitivă, în baza art. 341 alin. (6) lit. a) C. proc. pen.
Or, în conformitate cu prevederile art. 341 alin. (8) C.proc. pen.,,Încheierile prin care s-a pronunțat una din soluțiile prevăzute la alin.(6) … este definitivă .’’
Se apreciază că promovarea unei noi acțiuni în justiție, având ca obiect plângerea formulată de petent împotriva aceleiași rezoluții ca cea asupra căreia Judecătoria s-a pronunțat prin sentința penală anterior arătată echivalează cu exercitarea unei căi de atac neprevăzute de legea procesual-penală, care încalcă principiul unicității și legalității căilor de atac.
În consecință, constatând că aceeași plângere formulată de petent împotriva aceleiași rezoluții a fost soluționată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei S. prin hotărâre rămasă definitivă, în temeiul art. 341 alin.(6) lit. a) C.proc. pen., instanța va respinge, ca inadmisibilă, plângerea formulată de petentul petentul T. S. împotriva încheierii penale nr. 24/CCP din 16 iulie 2014 pronunțată de T. S., Secția penală în dosarul nr._ - având ca obiect plângerea formulată de petent în contradictoriu cu intimatul N. M. împotriva ordonanței Parchetului de pe lângă Judecătoria S. din data de 24.02.2014, dispusă în dosarul nr. 4258/P/2013 .
Văzând și dispozițiile art. 275 alin. (2) C. proc. pen.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge ca inadmisibilă contestația formulată de petentul T. S. împotriva încheierii penale nr. 24/CCP din 16 iulie 2014 pronunțată de T. S., Secția penală în dosarul nr._ - având ca obiect plângerea formulată de petent în contradictoriu cu intimatul N. M. împotriva ordonanței Parchetului de pe lângă Judecătoria S. din data de 24.02.2014, dispusă în dosarul nr. 4258/P/2013 .
În baza art. 275 alin. 2 C.p.p. obligă contestatorul petent la plata sumei de 50 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 10 septembrie 2014.
Președinte,Grefier,
S. TrifCornelia M. N.
Red./ Tehnored. S.T.
2 ex./06.10.2014
Jud. fond R. T.
| ← Plângere soluţii de neurmărire/netrimitere judecată. Art.340... | Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 310/2014. Curtea... → |
|---|
