Prelungire arestare preventivă. Art.234 NCPP. Decizia nr. 52/2014. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 52/2014 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 10-03-2014
Dosar nr. _
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA PENALA SI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIE PENALĂ Nr. 52/2014
Ședința publică de la 10 Martie 2014
Completul compus din:
Judecător de drepturi și libertăți - A. L.
Grefier - V. C. V.
Parchetul de pe lângă C. de A. A. I. a fost reprezentat de
Procuror - A. P.
Pe rol se află soluționarea contestației declarate de inculpatul M. H. R. împotriva încheierii penale nr. 7/CC/05 martie 2014 pronunțată de T. S..
La apelul nominal făcut în ședință publică s-a prezentat inculpatul contestator aflat în stare de arest preventiv și asistat de avocat oficiu C. I. și avocat ales B. L. C..
Procedura de citare a fost îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care întrebat fiind, inculpatul M. H. R. a precizat instanței că nu dorește să dea declarație.
Avocata desemnată din oficiu pentru inculpatul contestator a solicitat a se constata încetarea mandatului având în vedere prezența apărătorului ales.
Instanța, constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat a acordat cuvântul în dezbateri.
Avocatul ales al inculpatului a depus la dosar fotografii privind pe concubina inculpatului cu care are o relație de mult timp stabilită și care în luna decembrie 2013 a suferit o intervenție chirurgicală.
Instanța, constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat a acordat cuvântul în dezbateri.
Avocatul ales al inculpatului având cuvântul a solicitat admiterea contestației, casarea hotărârii atacate și rejudecând a se constata că nu se mai impune prelungirea măsurii arestării preventive.
În subsidiar raportat la prevederile art. 202 C.pr.penală a solicitat în temeiul art. 242 alin.2 C.pr.penală înlocuirea măsurii arestării preventive.
A susținut că prelungirea arestării preventive a fost solicitată pentru 10 zile în vederea redactării rechizitoriului în referatul întocmit de procuror, pentru dovedirea pericolului concret pentru ordinea publică se arată o . aspecte care nu-l vizează pe inculpatul M., cu atât mai mult cu cât măsura preventivă este individuală.
Arată avocatul ales al inculpatului că la acest moment nu se impune prelungirea arestării preventive deoarece urmărirea penală este finalizată și este evident că alte acte de urmărire penală nu mai sunt de administrat însă totuși instanța de fond a preluat motivarea referatului și a așezat-o în pagina încheierii contestate, astfel că sub acest aspect încheierea pare și nemotivată.
Inculpatul M. este acuzat de patru fapte de luare de mită însă ceilalți doi inculpați sunt acuzați de comiterea a 70, respectiv, 74 de fapte iar măsura preventivă este aceeași pentru toți inculpații, astfel că pentru inculpatul M. în sarcina căruia se rețin 4 fapte s-ar impune luarea unei alte măsuri preventive, respectiv arestul la domiciliu care ar mai oportun și ar exclude de plano întoarcerea inculpatului la locul de muncă.
Preluarea motivării referatului de prelungire cu referire la efectuare de probe nu este adevărată.
Înlocuirea măsurii arestării preventive se impune prin prisma necesității de a face o diferențiere între inculpatul M. și ceilalți doi inculpați deoarece în raport de numărul faptelor imputate nu ar trebui tratat în aceeași modalitate.
Nelegalitatea autorizării supravegherii inculpatului urmează a fi analizată mai amplu la judecata în fond.
A susținut că, concubina inculpatului a suferit în luna decembrie o intervenție chirurgicală destul de gravă sens în care a depus la dosar fotografii care o evidențiază pe concubină și pe lângă înscrisurile medicale aflate la dosar pot forma imaginea suferinței acesteia și care nu se poate gospodări singură dat fiind faptul că încălzirea locuinței se face cu lemne, astfel că arestul la domiciliu ar elimina aceste inconveniente.
Reprezentanta parchetului având cuvântul a solicitat în temeiul art. 204 C.pr.penală respingerea contestației ca fiind nefondată și menținerea ca legală și temeinică a încheierii penale atacate, instanța de fond a dispus prelungirea măsurii arestării preventive pe o durată de 10 zile pentru finalizarea actelor de urmărire penală, inclusiv a rechizitoriului. Temeiurile avute în vedere la luarea măsurii preventive subzistă, respectiv art. 223 alin.2 C.pr.penală, inculpatul fiind cercetat pentru o faptă de corupție în formă continuată cu o pedeapsă prevăzute de lege de 5 ani astfel că în mod corect s-a apreciat că privarea de libertate a inculpatului este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol având în vedere gravitatea faptei, rezonanța negativă, funcția inculpatului și față de intervalul scurt de timp de la care a fost luată măsura preventivă nu se poate susține că starea de pericol s-a atenuat în așa fel încât să permită luarea unei alte măsuri preventive.
În replică, avocatul ales al inculpatului a susținut că fapta este la limită și în situația în care ar fi găsit vinovat ar avea mari șanse să primească o pedeapsă cu suspendare astfel că opinia publică ar fi satisfăcută.
Inculpatul M. H. R. având ultimul cuvânt a susținut că în exercitarea atribuțiilor de serviciu nu a avut nicio abatere, a fost apreciat pozitiv de către șefi, nu a avut nicio contravenție și solicită a fi lăsat în stare de libertate.
C. DE A.
Asupra contestației de față;
Prin încheierea penală nr.7/CC/2014 pronunțată de T. S. în dosar_ s-a dispus admiterea propunerii formulate de Ministerului Public – P. de pe lângă T. S. și, în baza art. 234 și urm. C. proc. pen., a fost prelungită durata măsurii arestării preventive a inculpatului:
- M. H. R., fiul lui M. și V., născut la data de 06.07.1970 în oraș Copșa M., jud. S., CNP_, cetățean român, divorțat, stagiul militar satisfăcut, studii medii, fost agent de poliție, domiciliat în Săliște, . nr. 37, jud. S., fără antecedente penale, în prezent aflat în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă S.
pe o perioadă de 10 de zile, de la data de 11.03.2014 și până la data de 20.03.2014 inclusiv.
Împotriva acestei soluții a declarat contestație inculpatul solicitând desființarea încheierii și în rejudecare respingerea propunerii formulate, ori în subsidiar, luarea unei alte măsuri preventive mai puțin restricitve.
În motivarea orală a contestației s-a susținut că măsura preventivă a arestării nu se impune a fi prelungită, scopul acesteia putând fi realizat și prin luarea măsurii arestului la domiciliu. S-a subliniat că acuzațiile aduse inculpatului sunt mult mai puțin grave decât cele formulate în privința celorlalți 2 inculpați astfel că regimul acestora trebuie tratat diferit și în ce privesc măsurile preventive. Totodată s-a subliniat că plasarea în arest preventiv a inculpatului este de natură să provoace familiei acestuia grave inconveniente având în vedere că concubina inculpatul a suferit recent o intervenție chirurgicală care o împiedecă să desfășoare activități casnice.
Deliberând asupra contestației prin prisma motivelor formulate și, din oficiu, C. reține că aceasta este neântemeiată pentru considerentele ce vor fi expuse:
Măsura preventivă a arestării a fost dispusă față de inculpat prin încheierea penală nr. 5/CC din 10.02.2014 pronunțată în dosar nr._ de Tribunalului S. pentru o perioadă de 29 de zile începând cu data de 10.02.2014 până la data de 10.03.2014 inclusiv.
În mod corect instanța de fond a reținut că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 234 alin. 1 din Codul de procedură penală în sensul că se impune în continuare menținerea acestei măsuri.
Probele administrate până în prezent în cauză susțin în continuare, în mod rezonabil, presupunerea că inculpatul a săvârșit faptele pentru care se fac cercetări în cauză, neintervenind elemente noi de natură a modifica elementele avute în vedere la aprecierea făcută cu ocazia luării acestei măsuri.
În ceea ce privește pericolul pentru ordinea publică la lăsării în libertate a inculpatului acesta subzistă, trecerea unui interval de 29 de zile de la luarea măsurii preventive nefiind apt să conducă la înlăturarea acestuia ori la diminuarea lui. Gravitatea deosebită a acuzațiilor aduse inculpatului - săvârșirea unor acte de corupție în strânsă legătură cu activitatea profesională – este de natură a justifica aprecierea că plasarea în libertate a acestuia reprezintă un real pericol pentru ordinea publică.
În contextul acuzațiilor aduse, dar și din perspectiva funcției pe care o deținea inculpatul la momentul pretinsei săvârșiri a faptelor este irelevantă împrejurarea că acesta nu are antecedente penale și nu a mai fost confruntat cu legea penală.
Totodată, în raport de complexitatea cauzei, C. arată că cererea de prelungire a măsurii preventive a arestării pe o durată limitată, de 10 zile, este justificată și de nevoia protejării anchetei penale până la momentul finalizării acesteia.
Cererea inculpatului de a se dispune o altă măsură preventivă neprivativă de libertate a fost în mod corect considerată de instanța de fond ca nefiind oportună în acest moment când urmează să se finalizeze cercetarea penală și să se emită acutul de sesizare al instanței.
Faptul că alți inculpați din aceeași cauză sunt acuzați de săvârșirea unui număr mult mai mare da acte materiale ale unor infracțiuni de corupție nu justifică luarea unei alte măsuri preventive față de inculpat, atâta vreme cât și în ceea ce-l privește privarea de libertate este justificată și necesară.
De asemenea, starea de sănătate a concubinei inculpatului nu poate reprezenta un criteriu unic de apreciere asupra oportunității prelungirii măsurii preventive. În acest moment intereselor personale le prevalează interesul general al ocrotirii ordinii publice și a desfășurării procedurilor penale.
Față de cele ce preced, C., în temeiul art.425 alin.7 pct.1 lit.b din Codul de procedură penală va respinge ca nefondată contestația formulată.
În temeiul art.2 alin.275 din Codul de procedură penală va obliga pe inculpat să plătească statului suma de 125 lei cu titlu de cheltuieli avansate de stat, din care suma de 25 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu va fi avansată din fondurile Ministerului de Justiție.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE :
Respinge ca nefondată contestația formulată de inculpatul M. H. R. împotriva încheierii penale nr. 7/CC/2014 pronunțată de T. S. în dosar nr._ .
Obligă pe inculpat să plătească statului suma de 125 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, din care suma de 25 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în cotă procentuală, va fi avansată din fondurile Ministerului de Justiție.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 10 03 2014.
Președinte, Grefier,
A. L. V. C. V.
Red./tehnored. A. L.
2 ex/12.03.2014 j.f. MI R.
| ← Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013.... | Omor calificat. At. 175 C.p.. Decizia nr. 104/2014. Curtea de... → |
|---|
