Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013. Decizia nr. 393/2014. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 393/2014 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 19-06-2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA PENALA SI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIE PENALĂ Nr. 393/2014
Ședința publică de la 19 Iunie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. G. M.
Grefier L. B.
Parchetul de pe lângă C. de A. A. I. reprezentat prin:
M. C. – procuror
Pe rol se află soluționarea contestației formulată de persoana condamnată S. M. împotriva sentinței penale nr. 301/28.04.2014 pronunțată de T. A. în dosar nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă condamnatul S. M. asistat de avocat M. R., în substituirea apărătorului desemnat din oficiu, avocat M. E..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Întrebat fiind condamnatul S. M. cu privire la motivele declarării căii de atac, acesta arată că pedeapsa aplicată este mare și solicită, în măsura în care este posibil, reducerea acesteia.
Întrebate fiind părțile și reprezentanta parchetului arată că nu au cereri de formulat, împrejurare față de care instanța acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat M. R., în substituirea apărătorului desemnat din oficiu, avocat M. E. pentru condamnatul S. M. arată că pedeapsa aplicată de 7 ani închisoare a fost redusă la 6 ani și 8 luni închisoare acesta fiind maximul special din norma de incriminare și solicită admiterea contestației în măsura în care se mai impune.
Reprezentanta Ministerului Public, solicită respingerea contestației formulată de condamnatul S. M. și menținerea sentinței penale atacate ca legală și temeinică.
Având ultimul cuvânt condamnatul S. M. arată că lasă la aprecierea instanței.
C. DE A.
I. Constată că prin sentința penală nr. 301/28.04.2014 pronunțată de T. A. în dosar nr._ în baza art.23 din Legea 255/2013 raportat la art. 595 C. proc. pen., a fost admisă contestația la executare ca urmare a sesizării Comisiei de evaluare a incidenței aplicării legii penale mai favorabile, constituită în temeiul H.G. nr. 836/2013 la nivelul Penitenciarului Aiud privind pe condamnatul S. M. ns. la 12.11.1987, și în consecință:
S-a constatat că prin sentința penală nr.59/2013 pronunțată de T. M. s-a aplicat condamnatului pedeapsa de 7 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor calificat prev. de art. 20 raportat. la art. 174, 175 lit.i Cod penal din 1969 cu aplicarea art. 3201 Cod procedură penală.
În baza art. 6 alin. (1) C. pen., s-a redus pedeapsa de 7 ani închisoare, la maximul special de 6 ani și 8 luni închisoare, prevăzut de art. 32 raportat. la art. 188 alin.1 Cod penal cu aplicarea art. 39610 Cod procedură penală.
S-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., ca pedeapsă accesorie.
S-a dedus din pedeapsă durata executată de la data de 16.02.2013 la zi.
S-a dispus anularea MEPI nr.75/2013 emis de T. M. în baza sentinței penale nr.59/2013 și emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei închisorii.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței penale.
În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen. cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
În considerente instanța de fond a reținut următoarele:
Prin sentința penală nr. 59/2013 pronunțată de T. M. în dosar nr._ definitivă prin decizia penală nr. 35/A/2013 a Curții de A. Târgu M., a fost condamnat inculpatul S. M. la pedeapsa de 7 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii tentativă de omor calificat prevăzută de art. 20 raportat la art.174,175 lit.i Cod penal din 1968 cu aplicarea art.320/1 Cod procedură penală și 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a,b, Cod penal din 1968.
Alături de pedeapsa principală a fost aplicată inculpatului și pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a, b Cod penal din 1968.
În baza sentinței penale menționate s-a emis MEPI nr. 75/2013 de către T. M. executarea pedepsei începând la data de 16.02.2013.
Potrivit art. 6 alin. (1) Cod penal, când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la executarea completă a pedepsei închisorii sau amenzii a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai ușoară, sancțiunea aplicată, dacă depășește maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracțiunea săvârșită, se reduce la acest maxim.
Conform art. 4 din Legea nr.187/2012, pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, însă, pedeapsa aplicată pentru o infracțiune printr-o hotărâre ce a rămas definitivă sub imperiul Codului penal din 1969, care nu depășește maximul special prevăzut de Codul penal, nu poate fi redusă în urma intrării în vigoare a acestei legi.
Pentru aplicarea dispozițiilor art. 6 Cod procedură penală, instanța a analizat, în ordinea menționată, următoarele aspecte:
Aplicarea legii mai favorabile în ceea ce privește limitele maxime de pedeapsă prevăzută de legea nouă pentru infracțiunile pentru care inculpatul a fost condamnat.
1. În ceea ce privește limitele de pedeapsă mai favorabile, instanța a stabilit limitele maxime de pedeapsă prevăzute de legea nouă pentru infracțiunile pentru care inculpatul a fost condamnat.
Astfel, instanța a reținut următoarele:
Infracțiunea de tentativă de omor calificat prevăzută de art. 20 raportat la art.174,175 lit.i Cod penal din 1968 cu aplicarea art.320/1 Cod procedură penală este reglementată de dispozițiile art. 188 alin.1 C. pen cu aplicarea art.396 alin.10 Cod procedură penală fiind sancționată în ambele reglementări cu pedeapsa închisorii, în Codul penal din 1969 limitele pedepsei fiind prevăzute de la 5 la 8,2 ani, iar în actualul Cod penal de la 1,8 ani la 6,8 ani .
Față de cele reținute, instanța a constatat că pedeapsa de 7 ani închisoare aplicată inculpatului depășește maximul special prevăzut de legea nouă, care este de 6,8 ani închisoare.
Prin urmare, pedeapsa aplicată prin sentința penală nr. 59/2013 a Tribunalului M., este mai mare decât pedeapsa care i-ar fi fost aplicată condamnatului conform noului cod penal.
Având în vedere prevederea ca pedeapsă accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) și lit. b),din Codul penal din 1969 este prevăzută și de legea nouă, instanța a aplicat pe lângă pedeapsa principală, pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), Cod penal.
În privința pedepselor complementare aplicate prin hotărârea menționată, instanța a reținut că, acestea au corespondent în noul cod penal, și sunt aplicate în limitele de timp prevăzute de art. 66 alin.1 din Cod penal (durata maximă a aplicării acestora fiind de 5 ani ), argument pentru care nu sunt incidente prevederile art. 6 al. 6 din Noul Cod Penal.
Pentru aceste considerente, în baza art.23 din Legea 255/2013 raportat la art. 595 C. proc. pen., s-a admis contestația la executare ca urmare a sesizării Comisiei de evaluare a incidenței aplicării legii penale mai favorabile, constituită în temeiul H.G. nr. 836/2013 la nivelul Penitenciarului Aiud privind condamnatul S. M. ns. la 12.11.1987, și în consecință:
S-a constatat că prin sentința penală nr.59/2013 pronunțată de T. M. s-a aplicat condamnatului pedeapsa de 7 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor calificat prev. de art. 20 raportat. la art. 174, 175 lit.i Cod penal din 1969 cu aplicarea art. 3201 Cod procedură penală.
În baza art. 6 alin. (1) C. pen., s-a redus pedeapsa de 7 ani închisoare, la maximul special de 6 ani și 8 luni închisoare, prevăzut de art. 32 raportat. la art. 188 alin.1 Cod penal cu aplicarea art. 39610 Cod procedură penală.
S-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. ca pedeapsă accesorie.
S-a dedus din pedeapsă durata executată de la data de 16.02.2013 la zi.
S-a dispus anularea MEPI nr.75/2013 emis de T. M. în baza sentinței penale nr.59/2013 și emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei închisorii.
S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței penale.
În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen. cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
II. Împotriva acestei soluții a formulat contestație în termenul legal prevăzut de art. 23 alin.9 din Legea nr.255/2013 contestatorul S. M. care solicită reducerea pedepsei ce i-a fost aplicată. Nu și-a motivat în scris contestația.
III. C. verificând hotărârea contestată în raport de dispozițiile art.23 din Legea nr.255/2013 raportat la art.6 alin.1 C. pen și cu referire la art.425 1 C.pr.pen constată că această contestație este nefondată pentru următoarele motive:
Instanța a procedat în mod legal, aplicând legea penală mai favorabilă conform art.6 C. pen, reducând pedeapsa principală la nivelul maximului special prevăzut de legea scrisă.
Maximul special a fost stabilit cu luarea în considerare a limitelor de pedeapsă reduse la jumătate ( fiind vorba despre o tentativă) și apoi cu încă 1/3 dată fiind opțiunea condamnatului de a solicita judecata în formă simplificată.
Nu există bază legală pentru o reducere suplimentară a pedepsei. Orice altă reducere care să se situeze sub maximul special prevăzut de legea nouă, ar încălca dispozițiile art.6 C. pen.
Față de aceste considerente, în temeiul art.23 alin.10 din Legea nr.255/2013 se va respinge contestația ca nefondată.
În baza art. 275 alin. 2 din Codul de procedură penală obligă contestatorul să plătească statului suma de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
În baza art.272 C. p.p suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, va fi avansată din fondurile M.J.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondată contestația formulată de persoana condamnată S. M. împotriva sentinței penale nr. 301/28.04.2014 pronunțată de T. A. în dosar nr._ .
În baza art. 275 alin. 2 din Codul de procedură penală obligă contestatorul să plătească statului suma de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, va fi avansată din fondurile M.J.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 19.06.2014.
Președinte, Grefier,
A. G. M. L. B.-CO
Semnează grefier-șef secția penală
I. F. B.
Red.M.
Tehnored.CB/01.09.2014/2 ex
Jud. fond. T. Ț.
| ← Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 355/2014.... | Vătămarea corporală. Art. 181 C.p.. Decizia nr. 472/2014.... → |
|---|
