Tâlhărie. Art.233 NCP. Decizia nr. 758/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 758/2015 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 10-09-2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA PENALA SI PENTRU CAUZE CU MINORI
Dosar nr._
DECIZIA PENALĂ Nr. 758/A/2015
Ședința publică de la 10 Septembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: A. L.
Judecător: M. E. C.
Grefier: I. M.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă C. de A. A. I. a fost reprezentat de procuror A. F.
Pe rol se află soluționarea apelului declarat de inculpatul M. E. împotriva sentinței penale nr. 833/09.06.2015 pronunțată de J. A. în dosarul penal nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru inculpatul apelant M. E., avocata S. D., care se prezintă în substituirea apărătoarei desemnate din oficiu, avocatei J. O., lipsă fiind părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța constată că nu sunt cereri de formulat, împrejurare față de care acordă cuvântul în dezbateri.
Avocata S. D., care se prezintă pentru inculpatul apelant M. E., în substituirea apărătoarei desemnate din oficiu, avocatei J. O., arată că apelul declarat de inculpatul M. E. nu este motivat, astfel încât dânsa presupune că acesta vizează modalitatea de executare a pedepsei aplicată inculpatului.
Apărătoarea solicită admiterea apelului, așa cum a fost formulat și în rejudecare, să se dispună suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicată inculpatului, precizând că sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 91 Cod penal.
Apărătoarea arată că deși inculpatul a mai fost condamnat anterior, între timp s-a împlinit termenul de reabilitare pentru această condamnare din anul 2003.
Reprezentanta Parchetului solicită respingerea ca nefondat a apelului declarat de inculpatul M. E. și menținerea sentinței penale atacate ca fiind temeinică și legală.
Reprezentanta Parchetului susține că, în raport de infracțiunea săvârșită și de faptul că inculpatul a mai fost anterior condamnat, chiar dacă s-a împlinit termenul de reabilitare pentru acea condamnare, instanța de fond a realizat o corectă individualizare a modalității de executare a pedepsei, care nu se impune a fi modificată.
C. DE A.
Asupra apelului penal de față,
Prin sentința penală nr.833/2015 pronunțată de J. A. în dosar_ s-a dispus, în baza art. 233 Cod penal cu aplicarea art. 396 alin.10 C.proc.pen condamnarea inculpatului M. E. – fiul lui F. și E., născut la data de 28.03.1973 în A., jud. A., domiciliat în A., .. 63, jud. A., cetățean român, cu antecedente penale, CNP_, la o pedeapsă de 1 an și 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.
În baza art. 67 alin.1 Cod penal s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin.1 lit. a, b Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales in autoritățile publice sau in funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 1 ani.
În baza 65 alin.1 Cod penal au fost interzise inculpatului ca pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art. 66 alin.1 lit. a, b Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales in autoritățile publice sau in funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.
În baza art.72 alin.1 Cod penal deduce din pedeapsă durata reținerii din data de 07.04.2014 = 24 ore.
În baza art. 7 alin. 1 din Legea nr. 76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare (S.N.D.G.J.) s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpat, după rămânerea definitivă a hotărâri judecătorești de condamnare, în vederea introducerii profilului genetic în S.N.D.G.J.
În baza art. 5 alin. 5 din Legea nr. 76/2008, inculpatul a fost informat că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obținerea și stocarea în S.N.D.G.J. a profilului genetic.
S-a constat că persoana vătămată B. E. nu s-a constituit parte civilă în cauză prejudiciul fiind recuperat.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut următoarele considerente:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă J. A. din data de 25.09.2014 emis în dos. nr. 592/P/2014 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului M. E. – fiul lui F. și E., născut la data de 28.03.1973 în A., jud. A., domiciliat în A., .. 63, jud. A., cetățean român, cu antecedente penale, CNP_, infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 233 Cod penal
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei A. la data de 01.10.2014 sub nr. dosar_ .
În fapt s-a reținut în esență prin actul de trimitere în judecată că la data de 06.04.2014 în jurul orei 17.00 persoana vătămată B. E. s-a deplasat la localul „. SRL„ din mun. A. unde s-a așezat la o masă și a comandat o bere. În timp ce servea berea la masa unde stătea a venit inculpatul M. E. care a intrat în vorbă cu persoana vătămată, i-a pus câteva întrebări legate de vârstă, părinți, unde locuiește, apoi a luat-o de după gât și i-a desfăcut lanțul de aur pe care persoana vătămată îl avea la gât, care a căzut pe jos. Persoana vătămată a sesizat lipsa lanțului de la gât, l-a căutat imediat, l-a văzut jos la aprox. jumătate de metru de locul unde stătea, l-a luat și l-a băgat în buzunar, aspecte observate de inculpat. Persoana vătămată s-a mutat la o altă masă, și-a terminat berea și a părăsit localul, la puțin timp fiind urmată de inculpat. Pe .. A. în fața localului „Insomnia” persoana vătămată a fost ajunsă din urmă de inculpat care a prins-o de mână, i-a dat o palmă și a început să o caute prin buzunare și deși aceasta încerca să scape din strânsoarea inculpatului acesta a reușit să-i scoată lanțul din buzunar. La strigătele de ajutor ale persoanei vătămate din local a ieșit barmana E. M., care a văzut-o pe persoana vătămată ce era ținută de inculpat și încerca să scape. Sesizând prezența martorei, inculpatul, continuând să o țină pe persoana vătămată și să-i scotocească prin buzunare, îi cerea acesteia restituirea portofelului său care i-ar fi fost sustras de persoana vătămată, în scopul de a-și ascunde și justifica acțiunea .
Fiind audiat în cursul urmăririi penale inculpatul nu a recunoscut săvârșirea faptei susținând că nu-și mai amintește nimic din cauza consumului de alcool.
Starea de fapt enunțată se arată că ar fi dovedită de următoarele mijloace de probă:
declarație persoană vătămată B. E.
declarație martoră E. M. E.
declarație martoră O. G.
declarație martor Kociș M.
proces verbal de vizualizare imagini din localul „Titanic”
proces verbal întocmit de organele de cercetare penală în data de 07.04.2014 de identificare a lanțului persoanei vătămate în stâlpul din dreapta al ușii de acces în imobilul 19 de pe . ridicat
CD conținând imaginile ridicate de la localul „Titan” din mun A.
declarații inculpat
La termenul de judecată din data de 20 mai 2014, înainte de începerea cercetării judecătorești, inculpatul, prezent personal în fața instanței, a învederat că dorește să uzeze de procedura de judecată în cazul recunoașterii vinovăției prev. de art. 375 Cod. pr. pen. și că recunoaște săvârșirea faptei. Declarația sa expresă a fost consemnată și atașată separat la dosarul cauzei (f. 61), instanța încuviințând cererea inculpatului și dispunând ca judecarea cauzei să aibă loc potrivit procedurii de recunoaștere a vinovăției.
Instanța a dispus efectuarea cercetării judecătorești potrivit art. 377 Cod. pr. pen.; inculpatul nu a depus niciun înscris în probațiune, și nu a solicitat nici acordarea unui termen în acest sens.
La solicitarea instanței în vederea stabilirii antecedenței penale a inculpatului s-a depus la dosar fișa de cazier a acestuia. (fila 42 dos inst)
Analizând probele administrate în faza de urmărire penală în raport de dispozițiile art. 375 C.pr.pen., instanța a reținut aceeași situație de fapt ca în actul de sesizare, respectiv:
La data de 06.04.2014 persoana vătămată B. E. se afla în localul Titanic din municipiul A., consumând o bere. La masa la care se afla, s-a așezat și inculpatul care a inițiat o conversație, timp în care i-a desfăcut lanțul de aur de la gât. Lanțul a căzut pe jos și sesizând acest lucru, persoana vătămată l-a recuperat și l-a introdus în buzunarul hainei, s-a mutat apoi la altă masă părăsind ulterior localul. A fost urmată de inculpat, care a oprit-o pr .. A. în fața localului „Insomnia”, i-a dat o palmă și a început să o caute prin buzunare unde observase anterior că introdusese aceasta lănțișorul; a reușit să scoată lănțișorul inculpatul în ciuda opoziției persoanei vătămate care se zbătea și striga după ajutor. Urmare strigătelor acesteia din bar a ieșit numita E. M., care a observat activitatea inculpatului, moment în care inculpatul, pentru a încerca să ascundă și să justifice acțiunea sa, a acuzat persoana vătămată că i-ar fi sustras portmoneul, solicitându-i insistent să i-l restituie.
Starea de fapt așa cum a fost expusă mai sus este susținută de probele administrate în cauză, în cursul urmăririi penale, probe necontestate sub aspectul legalității în faza de cameră preliminară; inculpatul, prin declarația dată în fața instanței la termenul de judecată din data de 20 mai 2015 a arătat expres că recunoaște fapta, solicitând ca judecata să aibă loc doar în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale.
Starea de fapt este dovedită atât prin declarația inculpatului în fața instanței, prin care a învederat că recunoaște săvârșirea faptei, cât și prin declarațiile martorilor audiați în cauză în cursul urmăririi penale (filele 13-19 dos. urm. pen), E. M. E., Kociș M. și O. G. declarații care se coroborează cu declarațiile persoanei vătămate B. E. dar și cu înregistrările surprinse de camerele de luat vederi amplasate în interiorul localului Titanic din A..
Astfel din declarațiile martorilor Kociș M. și O. G. precum și din înregistrările video reține instanța că inculpatul s-a așezat la aceeași masă cu persoana vătămată în localul Titanic din A.; a încercat să sustragă lănțișorul persoanei vătămate care însă l-a recuperat de pe jos și a părăsit localul; imediat după persoana vătămată a plecat din localul Titanic și inculpatul. Arată martora E. M. E. că auzind strigăte din stradă, a ieșit din barul Insomnia unde lucrează ca barman și l-a observat pe inculpat în timp ce agresa persoana vătămată aceasta din urmă cerându-i insistent inculpatului să-i restituie lănțișorul de aur, încercând să scape întrucât era ținut de inculpat și strigând în același timp după ajutor.
Aceleași aspecte reies din declarațiile persoanei vătămate care relatează modalitatea în care inculpatul s-a apropiat de aceasta inițial în barul Titanic ulterior urmând-o pe stradă și agresând-o în fața barului Insomnia, dându-i o palmă și sustrăgându-i lănțișorul pe care-l pusese în buzunarul hainei. (filele 8-12 dos. urm. pen)
Fapta inculpatului M. E., care în data de 06.04.2014, prin folosirea violenței a deposedat persoana vătămată B. E. de lănțișorul de aur pe care-l avea asupra sa, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie prev. de art. 233 Cod penal.
La individualizarea judiciară a pedepsei aplicate inculpatului, au fost avute în vedere, în conformitate cu prevederile art. 74 Cod penal, împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale inculpatului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, respectiv nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate și situația familială și socială a acesteia.
Raportat la aceste criterii, instanța a apreciat că faptele inculpatului prezintă un grad concret ridicat de periculozitate, dedus din împrejurarea și modul efectiv de comitere a infracțiunii, respectiv din aceea că a acționat fără a da dovadă de vreo reținere, deși erau persoane de față, mai mult, încercând să ascundă fapta simulând că i-ar fi sustras persoana vătămată portmoneul.
În ce privește persoana inculpatului, acesta are un nivel mediu de școlarizare (9 clase) și nu are loc de muncă.
Mai reține instanța, analizând fișa de cazier a inculpatului (fila 42 dos inst), că a fost condamnat anterior de mai multe ori pentru infracțiuni de tâlhărie fiind liberat condiționat ultima dată în 2003.
Prin urmare instanța a apreciat că reluarea comportamentului infracțional al inculpatului în aceeași modalitate ca și anterior, prin săvârșirea unei noi infracțiuni de tâlhărie, trebuie să determine o ripostă adecvată a societății și aplicarea unei pedepse în consecință, cu atât mai mult cu cât se pare că anterioarele condamnări și inclusiv regimul de penitenciar nu au avut urmarea dorită, respectiv reeducarea acestuia.
Referitor la atitudinea pe care a avut-o față de fapta săvârșită, inculpatul a negat pe tot parcursul urmăririi penale săvârșirea acesteia, încercând a contura o altă situație de fapt; ulterior a recunoscut fapta în fața instanței, arătând că regretă. Simplul regret manifestat de inculpat nu este de natură să formeze instanței convingerea că acesta ar putea fi reeducat și prin aplicarea unei pedepse cu suspendarea executării, cu atât mai mult cu cât se pare că nu a învățat nimic din anterioarele condamnări. A apreciat instanța că aparentul regret a fost manifestat de inculpat și în scopul de a-și crea o situație mai ușoară, cu atât mai mult cu cât toate probele administrate în cauză dovedeau fără vreo putință de tăgadă vinovăția sa.
Având în vedere toate aspectele mai sus expuse instanța a aplicat inculpatului o pedeapsă cu închisoarea cu executare în penitenciar, considerând că doar în această modalitate s-ar putea asigura scopul și în aceeași măsură funcția ei educativă.
Sub aspectul cuantumului pedepsei închisorii care aplicat inculpatului, instanța observă că în cauză există o cauză de atenuare a pedepsei, respectiv cea prevăzută de art. 396 alin 10 Cod. pr. pen. motiv pentru care la stabilirea în concret a pedepsei va da relevanță acestor prevederi legale și va aplica inculpatului o pedeapsă în limitele prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită reduse cu 1/3.
În concret, instanța a aplicat inculpatului o pedeapsă având în vedere limita minimăde 1 an și 4 luni și limita maximă de 4 ani și 8 luni, respectiv o pedeapsă de 1an și 4 luni închisoare pe care inculpatul a executat-o în penitenciar.
Împotriva acestei soluții a declarat apel inculpatul fără să îl motiveze. În dezvoltarea orală a motivelor de apel avocatul desemnat din oficiu inculpatului a solicitat suspendarea sub supraveghere a pedepsei aplicate arătând că și în această modalitatea se poate realiza scopul urmărit prin aplicarea pedepsei.
Deliberând asupra apelului prin prisma motivelor invocate C. reține următoarele:
Instanța de fond a reținut, în temeiul probațiunii administrate în faza de urmărire penală, o stare de fapt corectă căreia i-a dat o încadrare juridică corectă.
În ceea ce privesc criticile referitoare la individualizarea judiciară a pedepsei acestea sunt vădit nefondate.
Instanța de fond a stabilit o pedeapsă situată la limita minimului special redus ca urmare a reținerii cauzei de reducere a limitelor pedepsei prev. de art. 396 alșin.10 din codul de procedură penală și nu există temeiuri pentru reținerea unor circumstanțe atenuate obligatorii ori judiciare.
Solicitarea inculpatului de a se dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei nu poate fi primită. Astfel cum corect a arătat instanța de fond inculpatul are o bogată antecedență penală suferind condamnări anterioare inclusiv pentru infracțiuni de aceeași natură.
În aceste condiții nu sunt temeiuri de a se considera că scopul pedepsei se poate realiza și fără executarea acesteia.
Față de cele ce preced, C. în temeiul art.421 alin.1 pct.1 lit.a va respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul M. E. împotriva sentinței penale nr.833/09.06.2015 pronunțată de J. A. în dosar penal nr._ .
În baza art. 275 al.2 C.pr.pen. va obliga pe inculpat să plătească statului suma de 360 lei cu titlu de cheltuieli judiciare din care suma de 260 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul M. E. împotriva sentinței penale nr.833/09.06.2015 pronunțată de J. A. în dosar penal nr._ .
În baza art. 275 al.2 C.pr.pen. obligă pe inculpat să plătească statului suma de 360 lei cu titlu de cheltuieli judiciare din care suma de 260 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 10.09.2015.
Președinte, Judecător,
A. L. M. E. C.
Grefier,
I. M.
Red. AL
Tehnored. IM/2 ex./14.09.2015
Jud. V.M.
| ← Alte modificări ale pedepsei. Art.585 NCPP. Decizia nr.... | Înlocuire măsură preventivă. Art.242 NCPP. Decizia nr.... → |
|---|
