Vătămare corporală din culpă. Art.196 NCP. Decizia nr. 581/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA

Decizia nr. 581/2015 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 08-06-2015

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECTIA PENALA SI PENTRU CAUZE CU MINORI

Dosar nr._

DECIZIA PENALĂ NR. 581/A/2015

Ședința publică de la 08 Iunie 2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE A. P.

Judecător M. E. C.

Grefier D. M. H.

Prezentul complet a fost constituit potrivit dispozițiilor art. 98 alin. 6 din Regulamentul de Ordine Interioară al instanțelor judecătorești.

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă C. de A. A. I. este reprezentat de procuror – I. N.

Pe rol se află soluționarea apelurilor penale formulate de asiguratorul E. R. A. R. SA și inculpatul V. G. A. împotriva sentinței penale nr. 66/2015 pronunțată de Judecătoria Mediaș în dosar nr. _ .

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă parte vătămată F. A. personal și asistat de avocat H. V. B., apărător ales, lipsă fiind restul părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că prin S. Registratură s-au depus la dosar motive de apel formulate de inculpatul apelant V. G.,

după care:

Avocat H. V. B., apărător ales al părții vătămate F. A. solicită audierea părții civile, întrucât aceasta nu a fost audiată de către instanța de fond, privind modul în care accidentul și-a pus amprenta asupra vieții acesteia.

Instanța pune în discuție cererea formulată în cauză.

Reprezentantul Ministerului Public precizează că cererea formulată este inadmisibilă, în absența apelului părții civile.

Instanța, în deliberare, admite cererea formulată de avocat H. V. B., apărător ales al părții vătămate F. A. prin care solicită audierea părții civile.

Instanța procedează la audierea părții vătămate F. A. în condițiile art. 111 raportat la art. 380 Cod procedură penală, declarația acesteia fiind consemnată în proces verbal atașat la dosar.

Instanța pune în vedere părților să precizeze dacă mai au alte cereri de formulat.

Apărătorul ales al părții vătămate și reprezentantul Ministerului Public învederează că nu mai au alte cereri de formulat, împrejurare față de care instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea apelurilor ca nefondate și a se menține ca legală și temeinică sentința penală atacată.

Avocat H. V. B., apărător ales al părții vătămate F. A. solicită respingerea apelurilor ca nefondate și a se menține ca legală și temeinică sentința penală atacată.

Solicită a se avea în vedere mijloacele de probă în legătură cu prejudiciul material.

Invocă declarația martorului B. M., un nepot al părții vătămate (antrenor la o echipă de fotbal din L. I), care a suportat mare parte din cheltuielile bunicului său.

Arată că, daunele morale acordate în cauză, au fost pe deplin justificate.

Precizează că apelul formulat de asiguratorul E. R. A. R. SA este unul generalist, și se regăsesc aspecte împrumutate din alte cauze.

Față de apelul formulat de inculpatul V. G. A., arată că acesta se află în antiteză cu atitudinea acestuia, inculpatul afirmând că va face orice pentru îmbunătățirea stării de sănătate a părții vătămate, iar în motivele de apel formulate împarte cuantumul despăgubirilor raportat la numărul de zile de îngrijiri medicale.

C. DE A.

Asupra apelurilor penale de față,

În deliberare constată că prin sentința penală nr. 66/08.04.2015 pronunțată de Judecătoria Mediaș în dosar nr. _:

  1. A fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de partea vătămată F. A., domiciliat în Dîrlos nr.54 jud. S. și obligă pe inculpatul V. G. A., fiul lui G. și M., născut la data de 08.07.1995 în S., județul S., CNP_, posesor al CI . nr._, eliberată de SPCLEP Mediaș, cetățean român, studii medii, necăsătorit, fără ocupație, fără antecedente penale, domiciliat în Ș. M., ..78 E, județul S., să-i plătească sumele de 10.000 lei cu titlu de daune materiale și 350.000 lei daune morale.

II. A fost admisă acțiunea formulată de S. M. Mediaș și a fost obligat inculpatul la plata către acesta a sumei de 100 lei și dobânda legală aferentă până la data plății, reprezentând cheltuielile efectuate cu îngrijirile medicale acordate la Centrul de Primire Urgențe la data de 26.10.2013.

  1. A fost admisă acțiunea formulată de S. Județean de Ambulanță S. și a fost obligat inculpatul la plata către acesta a sumei de 906,28 lei și dobânda legală aferentă până la data plății, reprezentând cheltuielile de îngrijire medicală și transport cu ambulanța a părții vătămate.

IV. A fost admisă acțiunea formulată de S. C. Județean de Urgențe S. și a fost obligat inculpatul la plata către acesta a sumei de 14.561,53 lei și dobânda legală aferentă până la data plății, reprezentând cheltuielile de spitalizare ale părții vătămate.

V. A fost admisă acțiunea formulată de S. C. Județean de Urgență C. N. și a fost obligat inculpatul la plata către acesta a sumei de 49.461,79 lei și dobânda legală aferentă până la data plății, reprezentând cheltuieli de spitalizare a părții vătămate.

VI. În baza art. 50 alin.1 coroborat cu art.55 alin.1 L.136/1995 a fost obligat asigurătorul . R. SA la plata tuturor sumelor acordate și datorate de inculpat părții vătămate și părților civile S. M. Mediaș, S. Județean de Ambulanță S., S. C. Județean de Urgențe S. și S. C. Județean de Urgență C. N..

În considerentele hotărârii prima instanță a reținut următoarele aspecte:

  1. Situația de fapt:

Inculpatul V. G. A. domiciliază în localitatea Ș. M., iar în data de 26.10.2013, în jurul orei 10,30, la rugămintea prietenului său B. R. G. a fost de acord să-l ducă pe acesta împreună cu mama sa cu mașina marca Mercedes cu nr. de înmatriculare_, aparținând părinților prietenului său, în localitatea Sighișoara. În aceste condiții s-a urcat la volanul autoturismului avându-l ca pasager pe locul din dreapta pe prietenul său, iar ca pasageră pe locul din spate pe mama acestuia, conducând autoturismul până în municipiul Mediaș. Necunoscând configurația stradală, inculpatul s-a rătăcit și a intrat pe . duce spre . spre municipiul Sighișoara. Încercând să afle care este drumul corect, inculpatul s-a apropiat de partea dreaptă a drumului, în dreptul imobilului cu nr.179, rulând foarte încet, timp în care prietenul său a aflat de la un trecător că pentru a merge spre Sighișoara trebuie să întoarcă mașina și să-și continue drumul pe un alt traseu, fapt pe care l-a comunicat inculpatului. În momentul în care inculpatul a încercat să întoarcă autovehiculul, nu s-a asigurat corespunzător și a intrat în coliziune cu motociclul marca Piaggio, înmatriculat sub combinația_, condus regulamentar de către persoana vătămată F. A. în aceeași direcție de mers și care se afla în depășirea autovehiculului condus de inculpat. Impactul motociclului a avut loc cu partea stângă față a autoturismului condus de inculpat, roata virată spre axul drumului fiind cea care i-a schimbat motociclistului direcția spre sensul opus de mers. Nemaiputând să controleze ghidonul motociclului, persoana vătămată F. A. a ricoșat și s-a lovit de un autovehicul staționat pe sensul opus de mers, iar în urma impactului cu acesta a fost proiectată pe partea carosabilă, rămânând întinsă pe asfalt.

Persoana vătămată a fost transportată cu ambulanța la S. M. Mediaș, unde a primit primele îngrijiri medicale, iar ca urmare a faptului că suferise o fractură de tibie, a fost transferat la S. Județean de Urgență S., unde a rămas internată.

Conform raportului de expertiză medico-legală nr.354/II/b/39 din 14.07.2014 persoana vătămată F. A. a suferit leziuni traumatice în urma accidentului de circulație care au necesitat circa 9 luni de îngrijiri medicale pentru vindecare și care necesită în continuare tratament medical. Din acest motiv, precum și din cauza deselor internări în unitățile medicale, persoana vătămată a depus plângere penală prealabilă abia în luna ianuarie 2014.II.Aprecierea instanței privitor la latura civilă:

Jurisdicția inferioară a reținut, referitor la cheltuielile efectuate de S. M. Mediaș, Serviciului Județean de Ambulanță S., S. C. Județean de Urgență S. și S. C. Județean de Urgență C. N., acestea nu au fost contestate în cauză, fiind dovedite de documentele depuse în faza de urmărire penală. Ca atare, instanța va admite acțiunea civilă a acestor instituții și va obliga pe inculpat la plata sumelor.

În ce privește acțiunea civilă a părții vătămate F. A., daunele materiale au fost probate de înscrisurile depuse (chitanțe, bilete de ieșire din spital), precum și depoziția martorului B. M. A.. Însumând valorile înscrise pe chitanțele depuse, valoarea rezultată este cu mult mai mică decât suma solicitată de 40.000 lei. Într-adevăr, martorul audiat face referire la o cheltuială totală de până la 10.000 Euro, însă, față de legătura de rudenie și afectivă strânsă pe care o are cu partea vătămată, instanța are îndoieli asupra valorii totale a pagubei. Trebuie admis că în anumite situații grave cum este cea ivită prin accident, nu se poate cere părții vătămate ori familiei să anticipeze necesitatea probării ulterioare a pagubei ( să păstreze sau să ceară chitanțe pentru toate cheltuielile făcute), la fel cum anumite cheltuieli nu pot fi cuantificate (deplasări, regim alimentar special, etc.). De aceea instanța, în ciuda faptului că dovezile scriptice depuse sunt în cuantum mai mic, va acorda părții vătămate suma de 10.000 lei cu titlu de daune materiale, având convingerea că, raportat la perioada îndelungată de suferință și numărul operațiilor efectuate, acești bani au fost efectiv cheltuiți.

Referitor la daunele morale, este evident că fapta comisă prin consecințele sale a creat părții vătămate și un prejudiciu de natură psihică, prelungit în timp, ce se impune a fi reparat prin echivalent bănesc, însă nu în cuantumul solicitat, exagerat de mare față de valoarea efectivă a pagubei. Instanța are în vedere la evaluarea sumei că partea vătămată era în perfectă stare de sănătate înainte de accident, iar în prezent, deși au trecut aproape 2 ani, nu și-a revenit complet. De asemenea, multitudinea operațiilor suferite a făcut ca peste suferința fizică evidentă să se adauge o suferință de natură psihică, rezultată din imposibilitatea de a duce o viață normală cu care partea vătămată era obișnuită.

Având în vedere dispozițiile art. 55 alin.1 din Legea 136/1995, instanța va obliga pe asigurătorul . R. SA să plătească părții vătămate și părților civile S. M. Mediaș, Serviciului Județean de Ambulanță S., S. C. Județean de Urgență S. și S. C. Județean de Urgență C. N. toate sumele acordate prin prezenta sentință. Trebuie precizat că la momentul accidentului, inculpatul era asigurat pentru răspundere civilă și fiind vinovat de producerea accidentului, această poliță a devenit activă. Toate sumele acordate se încadrează în plafonul prevăzut de lege pentru primele de asigurare de răspundere civilă auto.

*

Împotriva sentinței au declarat apel în termenul legal prev. de art. 410 C.pr.penală inculpatul V. G. A. și asigurătorul E. R. A. R. SA aducându-i critici pentru nelegalitate și netemeinicie.

I.Inculpatul V. G. A., prin motivele de apel depuse la filele 20-22 din dosar a solicitat desființarea în parte a sentinței atacate cu consecința reducerii substanțiale a despăgubirilor civile la care a fost obligat pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă prev. de art. 196 alin. 2) și 3) Cod penal întrucât:

-referitor la daunele materiale, partea civilă nu a dovedit întinderea prejudiciului cauzat prin infracțiune, instanța fondului acordând suma de 10.000 lei fără a exista probe certe în acest sens.

Din însumarea înscrisurilor (chitanțe și bonuri fiscale) rezultă o sumă pretins a fi cheltuită de 4022,19 lei, iar din depoziția martorului B. M. A. nu pot fi luate în considerare date obiective care să conducă la cuantificarea acestor despăgubiri.

Mai mult decât atât, martorul declară că suma de 10.000 Euro pretins a fi cheltuită de partea civilă cu recuperarea sa a fost oferită de către martor și nu dată cu titlu de împrumut.

De asemenea, se arată că partea civilă a fost tratată numai în sistemul public de sănătate motiv pentru care inculpatul a fost obligat la plata către unitățile spitalicești a sumei de 65.029, 6 lei cu care a fost de acord.

-cu privire la daunele morale, acestea sunt exagerate și de natură să conducă la o îmbogățire fără justă cauza a părții civile.

Partea vătămată a avut nevoie de circa 9 luni de zile de îngrijiri medicale pentru vindecare și necesită în continuare tratament medical; cu toate acestea din raportul de expertiză aflat la dosarul cauzei nu rezultă încadrarea părții civile într-un grad de handicap și nici existența unei infirmități fizice permanente care ar justifica acordarea sumei pe care a stabilit-o prima instanță.

Suma acordată este în total dezacord cu jurisprudența constată a instanțelor de pe raza curții de apel și a celorlalte instanțe din țară.

II.Asigurătorul E. R. A. R. SA, prin motivele de apel depuse la filele 28-32 din dosar a solicitat diminuarea despăgubirilor morale acordate părții civile F. A. și obligarea exclusivă a inculpatului la plata cheltuielilor de spitalizare, întrucât:

-referitor la daunele morale se impune a fi precizată împrejurarea că acestea nu se pot constitui într-o îmbogățire fără justă cauză, invocându-se în acest sens decizia nr. 1179/11.02.2011.

Despăgubirile reprezentând daune morale trebuie să fie rezonabile, aprecierea și cuantificarea acestora să fie justă și echitabilă, să corespundă prejudiciului moral și efectiv produs victimei și suferit de către aceasta.

În cauza de față suma acordată este excesivă și excede unui raport rezonabil de proporționalitate cu suferința cauzată; mai mult decât atât este în totală discordanță cu practica judiciară relevantă în materie.

-referitor la acordarea despăgubirilor civile către unitățile spitalicești, în mod greșit instanța a obligat asigurătorul la plata acestora dând o interpretare greșită dispozițiilor art. 49 alin. 1) și 50 alin. 1) din legea nr. 136/1995 potrivit cărora despăgubirile se acordă pentru sumele pe care asiguratul este obligat să le plătească cu titlu de dezdăunare și cheltuieli de judecată persoanelor păgubite prin vătămare corporală sau deces, precum și prin avarierea sau distrugerea de bunuri.

*

În apel, C. a procedat la ascultarea părții civile F. A., declarația acestuia fiind consemnată la fila 34-35 din dosarul cauzei.

Conform susținerilor părții civile aceasta a fost supusă până în prezent la peste 15 intervenții chirurgicale fără ca leziunile grave ale piciorului să fie vindecate.

Arată partea civilă că după 2 ani se deplasează cu ajutorul cârjelor și că intervențiile chirurgicale la care a fost supusă au presupus inclusiv grefe de piele, mușchi și os.

*

Verificând hotărârea atacată pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei, în raport cu aspectele critice expuse și în limitele statuate de art. 417 alin. 2) C.pr.pen. C. constată următoarele:

  1. Instanța fondului a dat o dezlegare corectă acțiunilor civile exercitate

de către persoanele constituite părți civile în cauză, constatând întrunite cumulativ condițiile răspunderii civile delictuale, cât și răspunderea asigurătorului în limitele Legii nr. 136/1995.

2.Referitor la despăgubirile civile materiale reclamate de partea civilă F. A., criticile aduse de către inculpat vizând cuantumul acestora sunt vădit neîntemeiate, ansamblul înscrisurilor și a probelor testimoniale de la dosarul cauzei reliefând un efort financiar în vederea recuperării victimei în cuantumul acordat de către prima instanță.

Relevantă în acest sens este depoziția martorului B. M. A. care arată că a fost cheltuită cu certitudine suma de 10.000 Euro pentru tratamentul părții civile, susținerea inculpatului vizând acordarea benevolă a acestei sume de către martor nefiind în măsură să justifice o atenuare a răspunderii civile a apelantului.

Suma cheltuită pentru recuperarea părții civile se încadrează în accepția legii în limitele unui prejudiciu material real și efectiv și se impune a fi suportată de către persoana răspunzătoare pentru crearea acestui prejudiciu.

Ca atare, apare ca nejustificată apărarea inculpatului vizând reducerea cuantumului daunelor materiale cu această sumă cu atât mai mult cu cât ea este oricum inferioară celei pretins a fi cheltuite cu recuperarea părții civile, conform depoziției martorului (10.000 lei acordată față de 10.000 Euro rezultată din declarația martorului).

Suma acordată cu titlu de daune materiale a fost stabilită de către instanța fondului în considerarea chitanțelor și a bonurilor fiscale regăsite la filele 16 – 23 din dosar coroborate cu aspecte relevante desprinse din declarația martorului B. A..

3.În ce privește daunele morale, C. apreciază că jurisdicția inferioară prin stabilirea sumei de 350.000 lei cu acest titlu a acordat o satisfacție echitabilă părții civile F. A..

Având în vedere ansamblul actelor medicale de la dosarul cauzei precum și aspecte ce rezultă nemijlocit din starea de sănătate actuală a victimei, C. consideră că o reducere a acestei sume ar încălca principiul proporționalității.

Declarațiile părții civile date în fața Curții de apel coroborate cu ansamblul actelor medicale depuse la dosarul cauzei relevă faptul că aceasta a fost supusă la aproximativ 15 intervenții chirurgicale în intervalul de timp de aproximativ 2 ani scurs de la producerea accidentului, victima fiind și la acest moment în imposibilitate de a se deplasa singură.

Raportat la traumele fizice și psihice la care a fost supusă victima, la disconfortul creat ca urmare a suportării a nu mai puțin de 15 intervenții chirurgicale C. reține că suma de 350.000 lei este pe deplin satisfăcătoare și nu se justifică reducerea acesteia.

Criticile aduse atât de către inculpat, cât și de către asigurător în sensul unei discordanțe între suma stabilită cu titlu de daune morale și jurisprudența constantă în materie nu pot fi luate în considerare atâta timp cât legea nu prevede și nu poate prevedea criterii clare de cuantificare a acestora cu atât mai mult cu cât ele se impun a fi evaluate de la caz la caz în funcție de natura afecțiunii, de timpul necesar recuperării, de zona anatomică afectată, de anvergura restrângerii posibilităților de viață și socială, de vârsta victimei, preocupările acesteia, etc.

4.Vizând critica asigurătorului raportat la plata despăgubirilor civile datorate de către inculpat unităților spitalicești C. o apreciază ca vădit neîntemeiată, cheltuielile efectuate cu tratarea victimei circumscriindu-se noțiunii de prejudiciu în accepția legii, asigurătorul dând o interpretare greșită dispozițiilor art. 49 alin. 1) și 50 alin. 1) din Legea nr. 136/1995.

Atâta timp cât există o poliță de asigurare valabilă încheiată pentru autoturismul în cauză, . să garanteze plata sumelor pentru acrea a fost angrenată răspunderea civilă a inculpatului.

5.Față de cele ce preced, constatând că hotărârea penală atacată nu este susceptibilă de critici C., în temeiul art. 421 pct. 1 lit. b) C.pr.pen. va respinge ca nefondate apelurile declarate de inculpat și asigurător, cu consecința obligării acestora la cheltuieli judiciare către stat, în temeiul art. 275 alin. 2) C.pr.pen..

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondate apelurile declarate de inculpatul V. G. A. și asiguratorul E. R. A. R. SA împotriva sentinței penale nr. 66/08.04.2015 pronunțată de Judecătoria Mediaș în dosar nr. _ .

În baza art. 275 al.2 C.pr. pen. Obligă inculpatul și asiguratorul să plătească statului suma de câte 100 lei fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare în apel.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 08.06.2015.

Președinte Judecător,

A. P. M. E. C.

Grefier,

D. M. H.

Concediu odihnă

Semnează grefier E. G.

Conform art. 406 alin. 4 C.p.p.

Red. M.E.C.

Tehnored.D.M.H.

2 ex/03.07.2015

J. Fond L. A.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Vătămare corporală din culpă. Art.196 NCP. Decizia nr. 581/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA