Ucidere din culpă. Art.178 C.p.. Decizia nr. 541/2013. Curtea de Apel ALBA IULIA

Curtea de Apel ALBA IULIA - Sentințe și decizii penale / 2016

Decizia nr. 541/2013 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 16-05-2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECTIA PENALA SI PENTRU CAUZE CU MINORI

DECIZIE PENALĂ Nr. 541/2013

Ședința publică de la 16 Mai 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE M. E. C.

Judecător L. C.

Judecător A. L.

Grefier V. C. V.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia a fost reprezentat de

Procuror -A. F.

Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate de asigurătorul . și părțile civile C. C., C. E., C. E., C. G., C. M., C. A., R. F., R. I., S. M., S. D., S. E. L., S. E., S. I. junior, S. I. senior și S. I. împotriva sentinței penale nr. 65/30.01.2013 pronunțată de Judecătoria S. în dosarul penal nr._ .

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă:

- avocat C. M. cu delegație de reprezentare pentru asiguratorul recurent C. A. SA;

- avocat B. M. cu delegație de reprezentare pentru părțile civile lipsă C. C., C. E., C. G., C. M., C. E., C. A. și R. F.;

- avocat P. S. cu delegație de reprezentare pentru părțile civile lipsă S. I. jr, S. I. sen., S. I., S. E., S. E. L., S. M., S. D.;

- inculpatul intimat C. C. asistat de avocat ales M. D. și avocat oficiu F. A. D..

- lipsă a fost reprezentantul părții civile intimate S. C. județean de urgență S..

Procedura de citare a fost îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:

- avocata asiguratorului a depus la dosar motive de recurs;

- avocat P. S. a depus la dosar motive de recurs însoțite de practică judiciară în materie;

- avocat B. M. a depus la dosar notă privind cheltuielile de judecată efectuate de părțile civile R. F. și C. C. la instanța de fond precum și practică judiciară.

- avocata inculpatului a depus la dosar adeverința nr. A-516 emisă de UM_/D Băișoara pentru a justifica lipsa acestuia la termenul anterior.

Avocat F. A. D. a solicitat instanței a se constata încetarea mandatului având în vedere că inculpatul este asistat de apărător ales.

Instanța, având în vedere că inculpatul este asistat de apărător ales, constată că a încetat mandatul apărătorului desemnat din oficiu.

Întrebat fiind, inculpatul C. C. a învederat instanței că nu dorește să facă precizări suplimentare la declarațiile date până în prezent.

Instanța, constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat, a acordat cuvântul în dezbateri .

Avocata asigurătorului recurent având cuvântul a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii atacate sub aspectul laturii civile și procedând la rejudecarea cauzei a se dispune reducerea substanțială a daunelor morale care au fost acordate părților civile în mod exagerat de către instanța de fond și nu corespund prejudiciului moral încercat de părțile civile.

A susținut că în mod greșit s-a dispus obligarea inculpatului la plata sumei de 60.000 lei în favoarea soției sale cu titlu de daune morale deoarece această sumă îi profită și inculpatului și astfel se încalcă nomele echitației și moralității. Prin acordarea acestei sume, instanța i-a imprimat un caracter imoral deoarece reprezintă o sursă de îmbogățire pentru inculpat.

Instanța de fond nu a avut în vedere împrejurarea că toate părțile civile locuiesc în mediul rural și nici posibilitățile materiale ale inculpatului.

Avocat B. M. având cuvântul a solicitat admiterea recursurilor declarate de părțile civile, casarea hotărârii atacate sub aspectul laturii civile a cauzei și procedând la rejudecarea cauzei a se dispune majorarea despăgubirilor până la sumele solicitate în cererea de constituire de părți civile.

A solicitat obligarea asigurătorului alături de inculpat la plata despăgubirilor și a tuturor cheltuielilor efectuate de părțile civile susținând că daunele morale acordate de instanța de fond sunt mult sub prejudiciul moral suferit. Victima C. avea 39 de ani și acordarea a câte 40.000 lei pentru fiecare este mult sub practica instanțelor. Partea civilă R. și-a pierdut ambii părinți care-și ajutau copiii.

Totalul despăgubirilor pare mare, însă luate în mod individual acestea sunt mult prea reduse.

Un alt motiv de recurs îl reprezintă neacordarea tuturor cheltuielilor efectuate de părțile civile, sens în care solicită obligarea inculpatului alături de asigurător la plata acestora. A depus la dosar o detaliere a acestor cheltuieli care reprezintă: onorariu avocațial (a asistat părțile civile și la urmărire penală), cheltuieli de deplasare ale apărătorului de la Cluj N. la S., contravaloarea expertizei medico legale (plata necropsiilor – 1862 lei), onorariu de mediator precum și cheltuielile de deplasare a apărătorului la instanța de recurs.

Avocat P. S. a solicitat admiterea recursurilor declarate de părțile civile astfel cum a fost motivat în scris, casarea hotărârii atacate și rejudecând a se dispune obligarea asigurătorului la plata despăgubirilor astfel cum au fost solicitate în cererea de constituire de parte civilă cât și la pata cheltuielilor efectuate și justificate cu înscrisurile de la dosar.

A învederat faptul că practica ÎCCJ a statuat că la stabilirea cuantumului daunelor morale instanța nu poate avea în vedere posibilitățile de plată ale inculpatului. În raport cu suferința pricinuită părților civile daunele morale acordate sunt mult prea mici deoarece fiecare parte civilă a pierdut un membru al familiei și există instanțe care acordă sume mult mai mari.

Avocata inculpatului având cuvântul a precizat faptul că în speță este o situație destul de neobișnuită, soția acestuia având calitate de parte civilă și în situația în care instanța apreciază că recursurile sunt dovedite, lasă la aprecierea instanței cuantificarea daunelor morale.

A susținut că asigurătorul preia riscul asiguratului și faptul că una dintre părțile civile este soția inculpatului nu înseamnă că nu poate fi despăgubită iar faptul că părțile civile provin din mediul rural nu poate reprezenta un motiv de reducere a daunelor morale.

Inculpatul regretă profund producerea evenimentului rutier și se impune acordarea de despăgubiri tuturor părților civile.

Reprezentanta parchetului având cuvântul a solicitat admiterea recursurilor declarate de toate părțile civile în ce privește cuantumul daunelor morale care este nejustificat de mic în raport de suferința pricinuită, fiecare parte civilă și-a pierdut câte un membru al familiei sau chiar doi, ceea ce justifică majorarea în consens cu practica instanței.

În ce privește recursul declarat de asigurător a solicitat respingerea acestuia ca fiind nefondat, în cauză impunându-se majorarea daunelor morale și acordarea acestora și părții civile C. A. chiar dacă este soția inculpatului întrucât este evidentă pierderea părinților acesteia.

Reprezentanta asigurătorului recurent a solicitat respingerea recursurilor declarate de părțile pentru considerentele pentru care a solicitat admiterea recursului său.

Avocat B. M. a solicitat respingerea recursului declarat de asigurător precizând că se cuantifică prejudiciul moral, astfel că susține că se impune acordarea de despăgubiri și către partea civilă C. A..

Avocat P. S. având cuvântul a susținut concluziile expuse de av. B. M. cu referire la recursul promovat de asigurător.

Inculpatul C. C. având ultimul cuvânt a precizat că au trecut 2 ani de la producerea evenimentului pe care îl regretă.

CURTEA DE APEL

Asupra recursurilor de față;

Examinând actele și lucrările aflate la dosarul cauzei, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 65/30.01.2013 pronunțată de Judecătoria S. în dosarul penal nr._, inculpatul C. C. a fost condamnat la o pedeapsă de 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art. 178 alin. 1, 2 și 5 Cpen. cu aplicarea art. 320¹ alin. 7 Cpp.

În baza art. 71 alin. 2 Cpen. s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a teza a-II-a și b Cpen.

În baza art. 86¹ alin. 1 Cpen. a fost suspendată executarea pedepsei sub supraveghere pe o durată de 6 ani, termen de încercare stabilit în condițiile art. 86² alin. 1 Cpen.

În baza art. 86³ alin. 1 Cpen. pe durata termenului de încercare condamnatul se va supune următoarelor măsuri de supraveghere:

se va prezenta ori de câte ori va fi solicitat la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul S.;
va anunța, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
va comunica și va justifica schimbarea locului de muncă și
va comunica informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În baza art. 71 alin. 5 Cpen. pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere au fost suspendată și executarea pedepsei accesorii.

În baza art. 359 Cpp. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86⁴ Cpen.

În baza art. 14 și 346 alin. 1 Cpp. și cu aplicarea art. 998-999 Cciv. inculpatul a fost obligat la plata sumelor de:

-40.000 lei cu titlu de daune morale către partea civilă C. G.;

-40.000 lei cu titlu de daune morale către partea civilă C. M.;

-40.000 lei cu titlu de daune morale și 15.840 lei cu titlu de daune materiale către partea civilă C. C.;

-40.000 lei cu titlu de daune morale către partea civilă C. E.;

-60.000 lei cu titlu de daune morale către partea civilă C. A.;

-60.000 lei cu titlu de daune morale către partea civilă R. I.;

-60.000 lei cu titlu de daune morale și 17.486,75 lei cu titlu de daune materiale către partea civilă R. F.;

-40.000 lei cu titlu de daune morale și11.920,50 lei cu titlu de daune materiale către partea civilă S. E.;

-40.000 lei cu titlu de daune morale către partea civilă S. I. sen.;

-40.000 lei cu titlu de daune morale către partea civilă S. I.;

-40.000 lei cu titlu de daune morale către partea civilă S. I. jun.;

-40.000 lei cu titlu de daune morale către partea civilă S. M.;

-40.000 lei cu titlu de daune morale către partea civilă S. E. L. și

-40.000 lei cu titlu de daune morale către partea civilă S. D..

S-a constatat că S. C. Județean de Urgență S. nu are calitate procesuală în cauză.

S-a constatat că S.C. C. A. S.A. S. are calitatea de asigurator de răspundere civilă delictuală.

În baza art. 193 alin. 1 și 2 Cpp. a fost obligat inculpatul la plata către fiecare dintre părțile civile R. F., C. G. și S. L. E. a câte 2.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

În baza art. 191 alin. 1 Cpp. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei S. la data de 26.09.2012 la nr._ .

Înainte de începerea cercetării judecătorești inculpatul a învederat instanței că solicită ca judecata sa să aibă loc potrivit procedurii prev. de art. 320¹ Cpp., judecata în cazul recunoașterii vinovăției (fila 131).

Inculpatul a înțeles ulterior să uzeze în fața instanței de dreptul său de a nu da declarație în cauză arătând că datorită leziunilor suferite la momentul accidentului nu își mai amintește nimic legat de împrejurările în care acesta s-a produs.

Instanța la același termen de judecată la care a încuviințat solicitarea inculpatului de judecată în caz de recunoaștere a vinovăției a procedat la audierea martorilor Belicoiu G.(fila 132), P. I.(fila 133) și B. V.(fila 134), martori propuși de părțile civile pentru susținerea acțiunilor civile exercitate în cauză.

La același termen de judecată părțile civile au depus la dosar o . înscrisuri pentru susținerea pretențiilor civile.

La data de 09.10.2011, în jurul orelor 16:30, circulând cu o viteză de aproximativ 100 km/h, în condiții de ploaie torențială și lipsa vizibilității, inculpatul C. C. se deplasa pe DN1-raza localității Veștem, la volanul autoturismului Renault Symbol cu nr. de înmatriculare_, circulând pe sensul dinspre Râmnicu-V. spre S..

Ajungând la km 298+420m, în zona Gării Veștem, pe fondul vitezei neadaptate la condițiile de drum, a pierdut controlul direcției de mers și a pătruns parțial pe contrasens, intrând în impact cu partea stângă spate a semiremorcii marca Trailer cu nr. H 6371 EE ce era tractată de autotrenul marca Volvo cu nr. H 1854-BA condus regulamentar de cetățeanul bulgar Ahmed Remzi M..

Urmare a impactului, autoturismul Renault Symbol a fost proiectat în ansamblul tir format din autotrenul marca Volvo cu nr. H4443-AP și semiremorca_ condus de cetățeanul bulgar Angelov Georgi Stefanov care circula de asemenea regulamentar în urma primului autotren.

În urma impactului a rezultat vătămarea corporală a inculpatului C. C. și decesul numiților R. I., R. P. (socrii inculpatului) și a numiților C. D. și S. P., toți pasageri în autoturismul condus de inculpat.

Accidentul s-a produs pe drum deschis traficului rutier internațional, cu circulația în ambele sensuri, drum drept în 2 benzi ale circulației pe sens, mărginite de acostament consolidat, pe timp de ploaie torențială în condițiile unui carosabil umed, dar fără declivități.

Inculpatul a fost transportat la Unitatea de Primiri Urgențe S. unde a rămas internat. Conform buletinului de analiză toxicologică-alcoolemie nr. IX/a/1337, inculpatul nu se afla sub influența băuturilor alcoolice.

Starea de fapt astfel cum mai sus a fost expusă a fost stabilită de către instanță pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, probe cunoscute și însușite de inculpat.

Procesul verbal de cercetare la fața locului însoțit de schița locului accidentului și de planșele fotografice(filele 12-54 dos. urm. pen.)surprinde detalii cu privire la locul producerii accidentului (drum național deschis traficului rutier), cu privire la persoanele implicate(inculpatul din prezenta cauză și victimele enunțate în cuprinsul expunerii) și cu privire la urmările acestuia, în concret cu privire la decesul victimelor accidentului. În cuprinsul aceluiași proces verbal sunt indicate urmele și mijloacele materiale de probă și sunt făcute referiri la martorul ocular al accidentului M. O. M..

Rapoartele de constatare medico-legală (autopsie) întocmite în cauză(filele 71-73, 76-80, 83-86, 88-92)confirmă faptul că decesul victimelor R. I., R. P., C. D. și S. P. a fost violent și că a avut loc în condițiile unui accident rutier.

Martorii oculari ai accidentului M. G. L., M. O. M., S. C.(filele 130-137 dos. urm. pen.)descriu în cuprinsul depozițiilor din faza de urmărire penală împrejurările în care a avut loc accidentul. Susțin martorii la unison că în timp ce se deplasau pe sectorul de drum național mai sus menționat au observat autoturismul condus de inculpat intrând în balans stânga dreapta și pierzând direcția de mers. Afirmă martorii că autoturismul condus de inculpat a pătruns pe contrasens și a intrat în coliziune cu două ansambluri TIR. În fine, mai relatează martorii că starea carosabilului era bună, că acesta era umed datorită faptului că la acel moment ploua torențial și că traficul era foarte aglomerat, toate autoturismele deplasându-se în coloană cu aproximativ 100 km/h.

Inculpatul audiat fiind în faza de urmărire penală(filele 143-144 dos. urm. pen.) a expus în cuprinsul declarației sale câteva detalii din momentele anterioare accidentului., afirmă inculpatul că în autoturismul pe care îl conducea se aflau patru pasageri și că se deplasa spre S.. Continuă inculpatul depoziția sa afirmând că în timpul accidentului a suferit leziuni corporale ce au necesitat o spitalizare îndelungată și că nu își mai amintește nimic referitor la cauzele și condițiile în care a avut loc accidentul.

Fapta inculpatului C. C., care la data de 09.10.2011, în jurul orelor 16:30, în timp ce conducea autoturismul Renault Symbol cu nr._, pe fondul neadaptării vitezei de deplasare la condițiile de drum, a provocat un accident de circulație, soldat cu decesul numiților R. I., R. P., C. D. și S. P. întrunește sub aspectul laturii obiective elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culpă, prev. și ped. de art. 178 alin. 1, 2 și 5 Cp.

La individualizarea judiciară a pedepsei aplicate inculpatului au fost avute în vedere criteriile generale prev. de art. 72 Cpen. și anume dispozițiile părții generale a codului penal, limitele de pedeapsă prevăzute în partea specială, gradul de pericol social al faptei săvârșite, persoana inculpatului și împrejurările care agravează sau atenuează răspunderea penală.

Modul și mijloacele concrete de comitere a faptei (ca urmare a nerespectării dispozițiilor legale cu privire la circulația pe drumurile publice), împrejurările săvârșirii ei (pe fondul neatenției, în timpul zilei, la o oră cu un trafic intens, pe un sector de drum foarte circulat și în condiții de ploaie torențială), lipsa vreunui scop, urmările foarte grave produse (decesul a patru victime), persoana inculpatului (constant sincer, fără antecedente penale, studii 12 clase, căsătorit, fără copii minori), existența cauzei de reducere a pedepsei prev. de art. 320¹ alin. 7 Cpp. ca și împrejurare de natură a atenua răspunderea penală, lipsa împrejurărilor de natură a agrava răspunderea penală au determinat instanța să aprecieze că scopul preventiv al pedepsei și funcția educativă a acesteia pot fi atinse prin aplicarea unei pedepse de 3 ani și 6 luni închisoare.

În baza art. 71 alin. 2 Cpen. s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a teza a-II-a și b Cpen.

În ceea ce privește pedeapsa accesorie deși art. 71 alin. 2 Cpen. impune interzicerea automată a drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a, b și c Cpen. în cazul condamnării inculpatului la pedeapsa închisorii, în momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la terminarea executării pedepsei, până la grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei, s-a avut în vedere Decizia nr. 74/05.11.2007 pronunțată de Înalta Curte de casație și Justiție în recurs în interesul legii . Potrivit acestei decizii, obligatorie conform art. 414² alin .3 Cpp., dispozițiile art. 71 Cp referitoare la pedepsele accesorii se interpretează în sensul că, interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a – c Cp nu se va face în mod automat, prin efectul legii (ope legis) ci se va supune aprecierii instanței de judecată, în funcție de criteriile stabilite în art. 71 alin. 3 Cpen. Recursul în interesul legii pronunțat de instanța supremă în materie este în deplină concordanță și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Hirst c. Marii Britanii .

Ca atare, în prezenta cauză, s-a reținut că natura faptei săvârșite și ansamblul circumstanțelor personale ale inculpatului duc la concluzia existenței unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală, prevăzute de art. 64 lit. a teza a-II-a și lit.b Cpen., respectiv, dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat – activități ce presupun responsabilitatea sa civică, încrederea publică sau exercițiul autorității - motiv pentru care exercițiul acestora va fi interzis pe perioada executării pedepsei. Față de aceste dispoziții și analizând circumstanțele concrete ale prezentei cauze instanța apreciază că în speță nu se impune interzicerea dreptului de a alege prevăzut de dispozițiile art. 64 lit. a teza I Cpen.

Atitudinea constant sinceră a inculpatului, regretul constant manifestat inclusiv în fața instanței la momentul acordării ultimului cuvânt, prezența sa în instanță, lipsa oricăror antecedente penale au determinat instanța să aprecieze că deși urmările activității infracționale a inculpatului sunt foarte grave totuși scopul pedepsei poate fi atins chiar și fără executarea ei.

Prin urmare în baza art. 86¹ alin. 1 Cpen. a suspendat executarea pedepsei sub supraveghere pe o durată de 6 ani, termen de încercare stabilit în condițiile art. 86² alin. 1 Cpen.

În baza art. 86³ alin. 1 Cpen. pe durata termenului de încercare condamnatul se va supune următoarelor măsuri de supraveghere:

se va prezenta ori de câte ori va fi solicitat la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul S.;
va anunța, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
va comunica și va justifica schimbarea locului de muncă și
va comunica informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În baza art. 71 alin. 5 Cpen. pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere s-a suspendat și executarea pedepsei accesorii.

În baza art. 359 Cpp. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86⁴ Cpen.

În cauză s-au constituit părți civile moștenitorii victimelor accidentului rutier produs de către inculpat după cum urmează:

1. moștenitorii victimei C. D.:

- C. G.(frate) cu suma de 50.000 lei cu titlu de daune morale(fila 57);

- C. M.(soră) cu suma de 50.000 lei cu titlu de daune morale(fila 52);

- C. C.(tată) cu suma de 500.000 lei cu titlu de daune morale și 30.000 lei cu titlu de daune materiale(fila 47);

- C. E.(mamă) cu suma de 500.000 lei cu titlu de daune morale(fila 50) și

- C. E.(frate) cu suma de 50.000 lei cu titlu de daune morale(fila 54).

Ulterior, la ultimul termen de judecată, după ce instanța a pus în vedere părții civile să detalieze pretențiile materiale formulate, partea civilă C. C. a diminuat valoarea despăgubirilor materiale solicitate la suma de 15.840 lei (fila 83).

2. moștenitorii victimelor R. I. și R. P.:

- C. A. (fiică) cu suma de 500.000 lei cu titlu de daune morale pentru fiecare dintre cei doi părinți decedați(fila 66);

- R. I. (fiu) cu suma de 500.000 lei cu titlu de daune morale pentru fiecare dintre cei doi părinți decedați(fila 63) și

- R. F. (fiu) cu suma de 500.000 lei cu titlu de daune morale și respectiv 30.000 lei cu titlu de daune materiale pentru fiecare dintre cei doi părinți decedați(fila 59).

Ulterior, la ultimul termen de judecată, după ce instanța a pus în vedere părții civile să detalieze pretențiile materiale formulate, partea civilă R. F. a diminuat valoarea despăgubirilor materiale solicitate la suma de 17.486,75 lei(fila 84).

3. moștenitorii victimei S. P.:

- S. E. (mamă) cu suma de 150.000 Eur cu titlu de daune morale și 20.000 Eur cu titlu de daune materiale(fila 24);

- S. I. (tată) cu suma de 150.000 Eur cu titlu de daune morale(fila 24);

- S. I. (frate) cu suma de 100.000 Eur cu titlu de daune morale(fila 24);

- S. E. L. (soră) cu suma de 100.000 Eur cu titlu de daune morale(fila 24);

- S. M. (soră) cu suma de 100.000 Eur cu titlu de daune morale(fila 24) și

- S. D. (soră) cu suma de 100.000 Eur cu titlu de daune morale(fila 25).

Ulterior, la ultimul termen de judecată, după ce instanța a pus în vedere părții civile să detalieze pretențiile materiale formulate, partea civilă S. E. a diminuat valoarea despăgubirilor materiale solicitate la suma de 11.920,50 lei(filele 113-115).

La soluționarea acțiunilor civile alăturate acțiunii penale s-a pornit de la câteva considerente de ordin obiectiv general:

În primul rând a pornit instanța în demersul său de soluționare a acțiunilor civile de la constatarea de principiu că în cauză sunt întrunite toate condițiile răspunderii civile delictuale și anume (fapta ilicită a inculpatului cauzatoare de prejudicii, prejudiciile certe atât sub aspectul existenței lor cât și a întinderii lor, raportul de cauzalitate dintre fapta ilicită a inculpatului și prejudicii și vinovăția inculpatului sub forma culpei) astfel încât a admis acțiunile civile exercitate în cauză dar cu câteva precizări și limitări.

În al doilea rând la soluționarea acțiunilor civile alăturate acțiunii penale instanța a avut în vedere că părțile civile din această cauză au în raport cu victimele accidentului calitatea de frate, soră, fiu sau părinte. Constatarea imediat următoare pe care instanța a făcut-o a fost legată de faptul că atât toate victimele accidentului cât și toate părțile civile din prezenta cauză au fost sau sunt persoane majore. Mai departe a mai observat instanța că nici una dintre victimele accidentului nu avea în creștere, îngrijire și ocrotire copii minori.

În al treilea rând la soluționarea acțiunilor civile instanța a ponit de la constatarea faptului că victimele accidentului (și ne referim aici la defuncții C. D. și S. P.) nu erau unicii fii sau unicii frați ai părților civile din cauză. Se cuvine a fi menționată situația particulară a părților civile R. ce au pierdut în accidentul produs de inculpat ambii părinți.

În al patrulea rând la soluționarea acțiunilor civile instanța a mai avut în vedere faptul că victimele accidentului nu erau unicii întreținători ai familiilor din care proveneau chiar dacă a lor contribuție materială la traiul comun al familiilor din care proveneau nu poate fi negat. De asemenea trebuie observat aici și faptul că atât defuncții cât și părțile civile erau totuși independente financiar unele de altele.

În al cincilea rând instanța a pornit la soluționarea acțiunilor civile de la constatarea de principiu că din punctul său de vedere nu există nici un motiv rezonabil pentru care suferința părinților pentru decesul unuia dintre copii să fie apreciată diferențiat de suferința pentru decesul fratelui în condițiile în care nu există nici o probă la dosar din care să rezulte că afecțiunea dintre părinți și copii era mult mai intensă comparativ cu cea dintre frați sau dintre surori și frați.

Pornind de la aceste considerente de natură obiectivă ce nu pot fi negate instanța a ajuns în analiza sa la câteva considerente ce țin mai degrabă de propria sa apreciere subiectivă.

Mai întâi instanța dorește să afirme că este pe deplin conștientă de suferința sufletească puternică încercată de părțile civile ce fie au pierdut unul dintre copii, fie unul dintre frați, fie au pierdut ambii părinții în accident și este pe deplin conștientă de dificultatea contabilizării financiare a acestei suferințe.

În al doilea rând instanța raportându-se la practica judiciară în materie (și la propria sa practică judiciară din cauze similare) și la dorința sa de a realiza o reparare nu doar integrală dar și echitabilă a prejudiciilor nepatrimoniale suferite, a apreciat că sumele acordate trebuie să fie în măsură a compensa suferința pricinuită de decesul fiului, a fratelui sau a părintelui( și nu pierderea acestuia, pierdere imposibil de cuantificat). În aceeași măsură însă instanța a urmărit ca prin acordarea daunelor materiale să evite o spoliere nejustificată a inculpatului(sau mai exact a societății de asigurare) și să nu-l oblige pe acesta la plata unor sume exorbitante pentru unicul considerent că oricum nu le va achita el ci societatea de asigurare.

În al treilea rând instanța a considerat că o atenție specială merită a fi acordată părților civile R. ce au pierdut în accident ambii părinți. În cazul acestora instanța este de acord că suferința încercată de pierderea concomitentă a ambilor părinți este mult mai accentuată ca și suferința generată de pierderea doar a unuia dintre copii. Aici însă instanța a meditat îndelung asupra situației particulare a părții civile C. A., parte civilă ce a pierdut în accidentul produs din culpa exclusivă a soțului său ambii părinți.

Instanța nu contestă nici un moment suferința profundă încercată de partea civilă C. A. ai cărei părinți au decedat concomitent în accidentul produs de soțul său. Cu toate acestea instanța nu a putut să nu observe că după accident relațiile dintre soți au rămas în aparență bune (unul dintre martori subliniind chiar acest aspect). S-a întrebat instanța în ce măsură daunele morale solicitate ar mai fi fost menținute dacă pentru inculpat nu era chemată să plătească despăgubirile solicitate societatea de asigurare. Cu alte cuvinte instanța și-a ridicat problema moralității demersului părții civile ce se află în postura de a solicita despăgubiri materiale într-un cuantum ridicat pentru decesul părinților săi de la soțul său, știind că în fapt aceste sume le va achita societatea de asigurare și nu soțul său. În cele din urmă instanța a ajuns la concluzia de a acorda daunele morale solicitate având în vedere că scopul acestora este strict acela de a compensa suferința profundă și de netăgăduit încercată de partea civilă ca urmare a decesului tragic al părinților săi. A ales instanța să lase în sarcina părții civile rezolvarea problemelor legate de moralitatea sau imoralitatea demersului său îndreptat împotriva soțului său pentru care în mod evident va achita despăgubirile societatea de asigurare.

Pornind de la toate aceste considerente instanța a apreciat că se impune acordarea daunelor morale dar într-un cuantum mult diminuat decât cel solicitat de toate părțile civile și de acordare a daunelor materiale doar în cuantumul precizat de acestea ulterior și dovedit cu înscrisurile existente la dosar sau cu desfășurătorul produselor achiziționate. Observă instanța că toate produsele achiziționate de părțile civile sunt unele ce în mod uzual se cumpără cu ocazia unor asemenea evenimente tragice și nu are nici un motiv să creadă că aceste cheltuieli legate de înmormântare sau de pomenirea defuncților nu au și fost efectuate.

Prin urmare în baza art. 14 și 346 alin. 1 Cpp. și cu aplicarea art. 998-999 Cciv. a obligat inculpatul la plata sumelor de: