Ucidere din culpă. Art.178 C.p.. Decizia nr. 299/2014. Curtea de Apel ALBA IULIA

Decizia nr. 299/2014 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 17-04-2014

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECTIA PENALA SI PENTRU CAUZE CU MINORI

DECIZIE PENALĂ Nr. 299/A/2014

Ședința publică de la 17 Aprilie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE M. E. C.

Judecător L. C.

Grefier V. C. V.

Parchetul de pe lângă C. de A. A. I., reprezentat de:

Procuror: A. F.

Pe rol se află soluționarea apelului declarat de inculpatul L. C. împotriva sentinței penale nr. 49/31.01.2014 pronunțată de Judecătoria S. în dosarul penal nr._ .

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul apelant L. C., aflat în stare de arest preventiv, asistat de apărătorul său ales, avocatul R. M. și avocat B. N. cu delegație de reprezentare pentru partea civilă I. D. E., lipsă fiind restul părților.

Procedura de citare a fost îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care instanța aducă la cunoștința inculpatului că are dreptul să dea declarație în fața instanței de apel.

Inculpatul Leheț C. având cuvântul a fost de acord să dea declarație în fața instanței de apel, împrejurare față de care instanța a procedat la ascultarea acestuia, declarația fiind consemnată în proces verbal separat atașat la dosarul cauzei .

Avocatul ales al inculpatului a depus la dosar 4 fotografii însoțite de practică judiciară și a precizat că nu mai are alte cereri de formulat.

Instanța, constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat a acordat cuvântul în dezbateri.

Avocatul ales al inculpatului a susținut apelul declarat în cauză și a solicitat admiterea acestuia în temeiul art. 421 pct. 2 C.pr.penală, desființarea sentinței penale atacate și rejudecând a se dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere conform art. 91 cod penal apreciind că aceste condiții sunt îndeplinite raportat la poziția procesuală a inculpatului și probele administrate în cauză.

A susținut că inculpatul regretă sincer faptul că a lovit persoana vătămată și care a decedat, deși nu avea o viteză foarte mare. Inculpatul nu a solicitat nicio probă tocmai fiind convins de vinovăția sa.

Precizează avocatul inculpatului că motorul nu era unul de viteză, persoana vătămată era foarte aproape de casă și după acel moment reacția inculpatului trebuia să fie alta însă el a ales să plece de la locul accidentului.

Susține că în mod greșit prima instanță nu a făcut aplicarea dispozițiilor legale privind recunoașterea vinovăției prev. de art. 320/1 C.pr.penală deși în motivare se reține acest aspect însă la momentul stabilirii pedepsei nu s-a mai ținut cont.

Fapta comisă de inculpat are un grad de pericol social mediu și instanța trebuie să se orienteze spre sancțiuni mai mici întrucât strict procesual inculpatul este infractor primar și se impune a se avea în vedere că a regretat sincer comiterea faptelor, nu a contestat nimic pe latură civilă, nu a solicitat nicio probă decât înscrisuri în circumstanțiere.

Infracțiunea principală este comisă din culpă și în speță sunt îndeplinite condițiile art. 91 cod penal și chiar dacă s-a produs o urmare atât de gravă inculpatului i se poate aplica o pedeapsă cu executare sub supraveghere având în vedere și practica judiciară depusă la dosar.

Avocatul ales al părții civile a solicitat respingerea apelului declarat de inculpat ca fiind nefondat și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii atacate susținând că s-a dat eficiență dispozițiilor art. 320/1 C.pr.penală și pedeapsa nu suportă critici de nelegalitate.

Susține că se omite a se face precizarea că în luna mai în același an inculpatul a fost oprit în trafic și a fost cercetat pentru infracțiunea de refuz de recoltare de probe biologice și avea o interdicție expresă și care dacă ar fi fost respectată nu s-ar fi întâmplat acest eveniment. Mai mult, după eveniment inculpatul a fugit de la locul accidentului deși un martor l-a ținut de haină, el totuși a plecat; apoi a înlocuit motorul și familia acestuia a prezentat organelor judiciare o altă motocicletă.

Or, tot acest comportament al inculpatului arată maniera de reintegrare.

Sub aspectul laturii civile vizând susținerile inculpatului că a făcut demersuri pentru a ajuta familia victimei însă trebuie avut în vedere că inculpatul nu are nicio avere, și dacă ar fi existat aceste demersuri ar fi trebuit să existe și o ofertă chiar și prin intermediul apărătorilor astfel că toate aceste aspecte sunt de reală circumstanță și se impune respingerea apelului declarat de inculpat, fără cheltuieli judiciare.

Reprezentanta parchetului având cuvântul a formulat concluzii de admitere a apelului declarat de inculpat vizând cuantumul pedepsei care este prea mare raportat la poziția procesuală și la faptul că pentru celelalte infracțiuni s-au aplicat pedepse la minim cu reținerea dispozițiilor art. 320/1 C.pr.penală.

Astfel, se impune ca instanța de apel să stabilească și pentru infracțiunea de ucidere din culpă o pedeapsă la minimul de 2 ani și după aplicarea concursului de infracțiuni să se aplice și un spor iar pedeapsa rezultantă să fie executată în regim de detenție.

Susține că se impune executarea pedepsei în regim de detenție raportat la împrejurările concrete ale comiterii faptelor, iar faptul că inculpatul circula cu o viteză excesivă rezultă din lungimea urmelor de frânare.

O gravitate sporită și care justifică executarea pedepsei în regim de detenție o reprezintă și faptul că inculpatul a comis infracțiunile având permisul de conducere suspendat, infracțiunile fiind în concurs cu alte două infracțiuni. Mai mult de atât faptul că motorul nu a fost înmatriculat și a părăsit locul accidentului imprimă faptei un caracter grav și impune executarea pedepsei în regim de detenție, iar practica judiciară nu are relevanță.

Inculpatul Leheț C. având ultimul cuvânt a învederat faptul că regretă faptele comisă și solicită a i se aplica o pedeapsă cu suspendare.

C. DE A.

Asupra apelului penal de față;

Examinând actele și lucrările aflate la dosarul cauzei constată următoarele:

P. sentința penală nr. 49/2014 pronunțată de Judecătoria S. în dosar nr._ s-a dispus în baza 85 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002 cu aplic.art.320 ind.1 alin.7 C.proc.pen. condamnarea inculpatului L. C., la 1 an închisoare.

În baza 86 alin.2 din O.U.G. nr.195/2002 cu aplic.art.320 ind.1 alin.7 C.proc.pen. a fost condamnat același inculpat la 6 luni închisoare.

În baza 89 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002 cu aplic.art.320 ind.1 alin.7 C.proc.pen. a fost condamnat același inculpat la 2 ani închisoare.

În baza art.178 alin.1, 2 C.pen. cu aplicarea art. 320 ind.1 al.7 C, proc. P.. a fost condamnat același inculpat la 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă..

În baza art.33 lit.a, b C.pen., art.34 alin.1 lit.b C.pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani și 6 luni închisoare sporită la 4 ani închisoare.

În baza art.71 C.pen. s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit. a teza a II-a, b C.pen.

În baza art.350 alin.1 C.proc.pen. s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului (mandat de arestare preventivă nr.65/2013).

În baza art.88 alin.1 C.pen. s-a dedus din pedeapsă durata reținerii și arestării preventive a inculpatului începând cu data de 25.11.2013 la zi.

În baza art.191 alin.1 C.pr.pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 350 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:

Judecarea cauzei a avut loc potrivit prevederilor art.320 ind.1 C.proc.pen. referitoare la judecata în cazul recunoașterii vinovăției, declarația dată de inculpat fiind condamnată la fila 108.

Inculpatul a depus al dosar înscrisuri în circumstanțiere (filele 15-33, 106-107).

La termenul de judecată din 22.01.2014 instanța a dispus disjungerea acțiunilor civile formulate partea civilă I. D., I. Amânarea M., I. L., I. M. și S. C. Județean de Urgență S..

Analizând materialul probator administrat în cauză instanța reține următoarele:

Inculpatul L. C. a obținut permisul de conducere categoria B la data de 6.02.2009, însă la data de 11.05.2013 i-a fost suspendat dreptul de a conduce vehicule din această categorie ca urmare a întocmirii procesului - verbal de constatare a infracțiunii flagrante în dosarul nr.2768/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria S., dată la care i s-a adus la cunoștință acestuia interdicția de a conduce pe drumurile publice până la soluționarea definitivă a dosarului penal menționat având ca obiect săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.87 al.5 din OUG nr.195/2002 – sustragerea de la recoltarea de probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei

Cu toate acestea, în data de 24.11.2013, în jurul orelor 19.30 inculpatul a condus prin ..S. o motocicleta de teren marca KTM cu . (proprietatea sa), deși aceasta era neînmatriculată și deși inculpatul nu deținea, așa cum prevedea imperativ art. II din Legea 203/2002 rap. la art. 20 din OUG nr. 195/2002 permis de conducere categoria A).

Inculpatul se plimba cu viteză cu motocicleta menționată, iar în apropierea sa circula martorul L. B. F., care, de asemenea, conducea o motocicletă de teren, cei doi circulând cu viteză prin zona rezidențială a comunei, ambalând puternic motoarele și revenind sistematic în zona imobilelor de pe . de 10 minute.

Victima I. M., care se afla în curtea imobilului situat pe . 26 (unde domicilia), deranjat de zgomotul produs de cele două motociclete, a ieșit din curte pentru a vedea ce se întâmplă pe stradă. Cum pe . trotuar, victima a ieșit direct pe partea carosabilă (oprindu-se la mai puțin de un metru de poartă) și, deși inculpatul l-a observat și a frânat, victima a fost lovită în plin de motocicleta marca KTM condusă de inculpat.

În urma impactului victima a fost proiectată pe carosabil, iar inculpatul a căzut și el cu motocicleta, de pe aceasta desprinzându-se blocul optic al farului de culoare alb cu argintiu. Inculpatul s-a ridicat și, constatând că victima era în viață, s-a urcat înapoi pe motocicletă și a plecat cu viteză, în pofida faptului că impactul fusese observat de martora Menning I., iar la fața locului sosise și martorul B. M., care se afla în apropiere și auzise zgomotul produs de impact și țipete. Mai mult, inculpatul, care se urcase deja pe motocicletă, a fost prins de haină de martorul M. C. A., care se aflase anterior în locuința victimei și a ieșit la poartă după ce a auzit zgomotul produs de impact, dar a accelerat și a reușit să scape. După inculpat a plecat de acolo și martorul L. B..

Inculpatul s-a dus la domiciliul său din aceeași comună (..254), a ascuns motocicleta în grădină, după care a plecat în Municipiul S. cu un taxi pentru a se întâlni cu sora sa.

Între timp martorul B. M. a apelat numărul de urgență 112, iar victima a fost transportată la S. C. Județean S., unde i s-a stabilit la Clinica Neurochirurgie A.T.I diagnosticul traumatism cranio cerebral grav, comă profunda areactivă cu midriaza fixă bilaterală, hemoragie subarahnoidiana difuză, contuzie cerebrală gravă cu suferința de trunchi cerebral, fracturi craniene multiple cu scurgere de substanță cerebrală dilacerată în urechea stângă.

Organele de poliției sosite la fața locului s-au deplasat la domiciliul inculpatului, unde, negăsindu-l pe acesta, au discutat cu părinții săi, care au negat faptul că inculpatul ar fi fost implicat în vreun accident de circulație. Aceștia, pentru a-și proteja fiul, au prezentat polițiștilor ca fiind motocicleta acestuia o altă motocicletă cu caracteristici asemănătoare, care nu avea avarii și aparținea în fapt unchiului inculpatului. Deoarece lucrătorii de poliție au insistat, afirmând că aveau informații că motocicleta implicată în accident era ascunsă în grădină, părinții inculpatului au fost de acord să o predea. În urma examinării celei din urmă motociclete, polițiștii au constat că farul de culoare alb cu argintiu având inscripționat în partea inferioară . 41211PMXLA, iar în zona mediană EL-. becul aferent se potrivește în locașul special destinat al carenajului din partea din față a motocicletei, iar becul cu soclu găsit la fața locului se potrivește în locașul gol al farului.

La data de 28.11.2013 victima a decedat din cauza hemoragiei meningo-cerebrale și dilacerării cerebrale și cerebeloase survenite în urma traumatismului cranio cerebral cu fractură multieschiloasă de boltă și bază craniană.

Inculpatul a recunoscut săvârșirea infracțiunilor atât în cursul urmăririi penale (filele 99, 101-105), cât și în fața instanței (fila 108), iar declarațiile sale se coroborează cu celelalte probe administrate în cursul urmăririi penale, respectiv procesul - verbal de cercetare la fața locului împreună cu schița locului accidentului și planșele foto (filele nr. 14-19, 36-57), procesul - verbal de examinare a motocicletei conduse de învinuit . (filele nr. 18, 20-35), procesul - verbal verificare în bazele de date informatizate din care rezultă că motocicleta marca KTM nu este înmatriculată (fila nr. 73), procesul - verbal de verificare in bazele de date informatizate din care rezultă că inculpatul nu poseda permis de conducere corespunzător categoriei din care face parte autovehiculul si ca permisul de conducere este reținut în vederea suspendării (fila nr. 72), declarația părții civile I. D. – soția victimei, care se afla în locuință la momentul impactului și cunoștea motivul pentru care victima ieșise pe stradă (fila 78), declarațiile martorilor oculari M. B., Menning I., L. B. F., M. C. A. (filele nr. 19 -89).

Leziunile suferite de victimă produse în urma accidentului și legătura de cauzalitate dintre acestea și decesul victimei rezultă din adeverința medicală eliberată de UPU S. (filele nr. 66-67), din constatările preliminare ale raportului de expertiză medico-legală nr. Ad/III/234 (fila nr. 65), și din certificatul medical constatator al decesului (fila nr. 69). Conform constatărilor preliminare ale raportului de expertiză medico-legală nr. Ad/III/234 din 06.12.2013, moartea a victimei a fost violentă și a survenit în urma hemoragiei meningo-cerebrale și dilacerării cerebrale și cerebeloase în cadrul unui traumatism cranio cerebral cu fractură multieschiloasă de boltă și bază craniană (fila 65 dosar de urmărire penală). S-a constat că leziunile traumatice s-au putut produce la data de 24.11.2013 prin acroșare de către un vehicul în mișcare, urmată de proiectarea pe un plan dur neregulat, aceste leziuni având un rol determinant în survenirea decesului.

Deși inculpatul a susținut că nu circula cu viteză mare, susținerile sale sunt infirmate de cele ale martorilor oculari B. M., Menning I., de urmele de frânare de 2,7 m, menționate în procesul verbal de cercetare la fața locului, dar și de faptul că în urma impactului deosebit de violent victima a fost proiectată pe pavajul drumului, suferind grave leziuni craniene care au determinat decesul acesteia după numai 4 zile.

Fapta inculpatului L. C. care la data de 24.11.2013 în jurul orelor 19.00 deși nu poseda permis de conducere corespunzător categoriei și avea suspendat permisul de conducere categoria B a condus motocicleta marca KTM neînmatriculată pe . Șelimbăr, întrunesc atât sub aspectul laturii subiective (inculpatul acționând cu intenție indirectă, cunoscând că avea obligația legală de a înmatricula motocicleta al cărei proprietar era și de a nu o conduce, deoarece nu avea permis corespunzător, iar celălalt permis îi era suspendat și acceptând posibilitatea producerii stării de pericol ce reprezintă urmarea acestor fapte), cât și sub aspectul laturii obiective elementele constitutive ale infracțiunilor de conducere a unui autovehicul neînmatriculat pe drumurile publice și conducere a unui autovehicul pe drumurile publice de către o persoană cu permis necorespunzător categoriei și reținut în vederea suspendării, prevăzute de art.85 alin.1 și art.86 al 2 din O.U.G. nr.195/2002, cu aplic.art.33 lit.b C.pen. (concurs ideal).

Fapta inculpatului care, după ce a accidentat victima I. M. în timp ce conducea motocicleta menționată, neînmatriculată și fără a poseda permis de conducere corespunzător, producându-i grave vătămări corporale, a părăsit locul accidentului fără încuviințarea organelor de poliție care au efectuat cercetarea locului faptei întrunește, atât sub aspectul laturii subiective, cât și sub aspectul laturii obiective elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.89 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002. În privința acestei fapte inculpatul a acționat cu intenție directă, părăsind cu bună știință locul accidentului (chiar dacă era speriat) și, mai mult, ascunzând apoi motocicleta pentru a îngreuna descoperirea lui și aflarea adevărului de către organele judiciare.

Cât privește acțiunea inculpatului de a conduce motocicleta pe drumurile publice (. Șelimbăr), instanța constată că acesta a încălcat prevederile art. 35 alin 1 din OUG 195/02 care îl obligau să aibă un comportament în trafic care să nu afecteze integritate corporală a persoanelor și să nu pună în primejdie viața acestora și ale art.48 alin.1 din aceeași ordonanță care obligă conducătorul de vehicul să respecte regimul legal de viteză și să o adapteze în funcție de condițiile de drum, astfel încât să poată efectua orice manevră în condiții de siguranță.

Victima a ieșit din curtea imobilului unde locuia direct pe carosabil, deoarece pe . trotuar, și a rămas în imediata apropiere a gardului, la mai puțin de 1 m de acesta, conform schiței locului accidentului, astfel că nu i se poate imputa acesteia nicio culpă în producerea evenimentului rutier. Mai mult, la ora respectivă vizibilitatea era redusă, iar lățimea drumului, delimitat de gardurile de beton, zidurile și porțile imobilelor, era relativ redusă -5,3 m-, în condițiile în care se putea circula pe ambele sensuri, iar pe carosabil erau parcate, așa cum se poate observa din fotografiile efectuate cu ocazia cercetării la fața locului, numeroase autoturisme, fiind posibilă apariția bruscă în fața motocicletei conduse de inculpat a unor copii sau a altor persoane pe care să nu le poată observa, ceea ce ar fi trebuit să determine o mult mai mare prudență din partea acestuia în timpul conducerii motocicletei.

În fine, un alt aspect foarte important care trebuie reținut este faptul că inculpatul, locuind în . mod evident atât configurația drumului (fără trotuar), cât și riscul, datorat acestei configurații, de a accidenta persoanele care ieșeau din imobile (curți) direct pe drum.

Toate acestea îndreptățesc aprecierea instanței că inculpatul a acționat din culpă cu prevedere (a prevăzut rezultatul faptei sale, dar nu l-a acceptat, socotind fără temei că el nu se va produce – art.19 alin.1 pct.2 lit.a C.pen.), o culpă gravă, care o apropie semnificativ de intenția indirectă (modalitate a intenției în care făptuitorul prevede rezultatul faptei sale și, deși nu-l urmărește, acceptă posibilitatea producerii lui – art.19 alin.1 pct1 lit.b C.pen.).

Fapta inculpatului care, încălcând dispozițiile legale privitoare la circulația pe drumurile publice, menționate mai sus, a produs, din culpa sa exclusivă, un accident în urma căruia victima I. M., a decedat întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culpă prevăzută de art.178 alin.1, 2 C.pen.

Aceste infracțiuni sunt în concurs real, fiind comise anterior condamnării inculpatului pentru vreuna din ele (art.33 lit.a C.pen.)

La individualizarea judiciară a pedepselor ce urmează a le aplica inculpatului s-au avut în vedere criteriile generale prevăzute de art.72 C.pen., și anume: dispozițiile părții generale a codului penal, limitele de pedeapsa fixate în partea specială, gradul de pericol social al faptei săvârșite, persoana infractorului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Pedeapsa pentru infracțiunea prevăzută de art.85 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002 este închisoarea de la 1 la 3 ani, pentru infracțiunea prevăzută de art.86 alin.2 din aceeași ordonanță este închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amenda, pentru infracțiunea prevăzută de art.89 alin.1 din aceeași ordonanță este închisoarea de la 2 la 7 ani, iar pentru infracțiunea de ucidere din culpă este închisoarea de la 2 la 7 ani, aceste limite urmând a fi reduse conform art.320 ind.1 alin.7 C.proc.pen. cu o treime în cazul pedepsei închisorii și cu o pătrime în cazul amenzii.

Faptele comise de inculpat prezintă un grad mediu de pericol social, infracțiunile la regimul circulației pe drumurile publice fiind săvârșite în pofida faptului că pe numele acestuia exista întocmit un dosar penal pentru o infracțiune prevăzută din aceeași ordonanță, iar părăsirea locului accidentului a avut loc în ciuda faptului că victima fusese grav accidentată, fără a-i acorda asistență și fără a cere ajutor, în ciuda prezenței martorilor oculari și a martorului care a încercat să îl împiedice să plece. Mai mult, inculpatul a ascuns motocicleta în grădină, a plecat în Municipiul S., unde pentru a se întâlni cu sora lui, iar părinții săi au prezentat organelor de poliție o altă motocicletă ce avea caracteristici asemănătoare. Infracțiunea de ucidere din culpă s-a produs din culpa exclusivă a inculpatului, așa cum s-a reținut în cele de mai sus, inculpatul circulând cu viteză și abandonând victima pe drum. Deși inculpatul a depus la dosar numeroase înscrisuri în circumstanțiere (caracterizări), acestea, dat fiind pericolul social concret al infracțiunilor, nu pot fi considerate circumstanțe atenuante judiciare care să determine aplicarea unor pedepse sub minimul special, deoarece niște pedepse astfel reduse nu ar fi de natură să determine realizarea scopului educativ și preventiv al pedepsei prevăzut de art.52 C.pen. Nici faptul că inculpatul a fost de acord cu achitarea integrală a despăgubirilor civile solicitate de părțile civile, totalizând peste 140.000 euro nu poate fi privit ca o circumstanță în favoarea acestuia, deoarece o simplă afirmație în acest sens, în lipsa unui ajutor efectiv dat familiei victimei (prin intermediul părinților săi sau al altor persoane) sau al punerii la dispoziției a vreunei sume care să acopere măcar cheltuielile deja efectuate cu înmormântarea victimei, în condițiile în care în cauză există o parte responsabilă civilmente care poate fi obligată să suporte integral despăgubirile (F. de Protecție a V. S.) nu poate fi considerată decât o simplă declarație de intenții, făcută pro causa.

Ținând cont de cele expuse mai sus urmează a aplica inculpatului următoarele pedepse: 1 an închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art.85 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002, 6 luni închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art.86 alin.2 din O.U.G. nr.195/2002, 2 ani închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art.89 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002 și 3 ani și 6 luni închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art.178 alin.1, 2 C.pen.

În baza art.33 lit.a, b C.pen., art.34 alin.1 lit.b C.pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani și 6 luni închisoare sporită la 4 ani închisoare, la stabilirea sporului s-a avut în vedere atât numărul și durata pedepselor supuse contopirii, cât și faptul că toate sunt consecința încălcării de către inculpat a prevederilor legale referitoare al siguranța circulației pe drumurile publice.

În baza art. 71 C.pen. au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a teza a II-a, b C.pen. (dreptul de a fi ales in autoritățile publice sau in funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), acesta fiind nedemn să ocupe astfel de funcții pe perioada executării pedepsei.

În baza art.350 alin.1 C.pr.pen. s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului (mandate de arestare preventivă nr.65/2013), deoarece temeiurile care au stat la baza măsurii arestării preventive subzistă.

Astfel, arestarea preventivă a acestuia a fost dispusă în urmă cu două luni (având până în prezent o durată rezonabilă), reținându-se că există indicii temeinice ca acesta a comis o infracțiune de părăsire a locului accidentului, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani.

Distinct de această infracțiune, la luarea măsurii arestării preventive față de inculpat era pusă în mișcare acțiunea penală pentru alte trei infracțiuni, două intenționate (conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat și conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are permisul de conducere necorespunzător categoriei și reținut în vederea suspendării), și una din culpă, respectiv vătămarea corporală din culpă. Existența suspiciunilor rezonabile cu privire la comiterea acestor infracțiuni a fost avută în vedere de instanță la evaluarea pericolului concret pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta inculpatul în ipoteza unei puneri în libertate, pericol pe care instanța îl apreciază ca subzistând și în momentul de față.

Mai mult, la câteva zile după luarea măsurii arestării preventive victima accidentului de circulație a decedat în urma leziunilor suferite, ceea ce a determinat schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de vătămare corporală din culpă prevăzută de art.184 alin.2, 4 C.pen., în infracțiunea de ucidere din culpă prevăzută de art.178 alin.1, 2 C.pen., pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de la 2 la 7 ani. Cum pedeapsa pentru această infracțiune este închisoarea mai mare de 4 ani, instanța apreciază că există un nou temei care să justifice în continuare privarea de libertate.

Apărătorul inculpatului a susținut că, față de gravitatea leziunilor suferite de victimă în urma accidentului, decesul acesteia era inevitabil, iar orice încercare a inculpatului de a-i acorda ajutor sau de a apela numărul de urgență 112 nu ar fi împiedicat producerea acestui rezultat. O astfel de susținere, deși corectă în esență, nu poate fi privită însă în mod unilateral, din conduita inculpatului după producerea evenimentului rutier, așa cum a fost reținută de instanță, rezultând că acesta a manifestat o lipsă profundă de respect pentru valorile fundamentale ale societății.

Regretele inculpatului legate de cele petrecute, ca și caracterizările favorabile ale acestuia depuse la dosar de apărător în cursul judecății, nu pot avea semnificația schimbării temeiurilor avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, câtă vreme chiar în fața instanței care a luat măsura arestării preventive inculpatul și-a exprimat regretul, iar respectiva instanță nu a lăsat să se înțeleagă în niciun mod din motivarea încheierii că inculpatul ar avea parte de o apreciere negativă din partea membrilor comunității în care trăiește.

Menținerea măsurii arestării preventive este justificată la acest moment și pe ideea că, raportat la cele expuse mai sus, este necesară o protecție precumpănitoare a interesului public în pofida prezumției de nevinovăție și a regulii respectării libertății individuale instituită de Convenția Europeană a Drepturilor Omului (în acest sens fiind hotărârea Curții din 26 ianuarie 1993 în cauza W c. Suisse, hotărârea Curții din 13 iulie 1995 în cauza V. der Tang c. Espagne, hotărârea Curții din 6 noiembrie 2003 în cauza Pantano c. Italiei ș.a.).

În baza art. 88 alin.1 C.pen. s-a dedus din pedeapsă durata reținerii și arestării preventive a inculpatului începând cu data de 25.11.2013 la zi (filele 90, 98 dosar de urmărire penală).

Împotriva hotărârii pronunțate de prima instanță a declarat recurs inculpatul Leheț C..

Având în vedere dispozițiile art. 10 alin.2 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Noul Cod de procedură penală prezentul recurs și care se afla în curs de judecată la data intrării în vigoare a Codului de procedură penală va fi analizat de către Curte conform dispozițiilor din legea nouă privitoare la apel.

Apelul a fost declarat în termen și a fost motivat în scris.

În motivarea apelului inculpatul a criticat sentința penală atacată, sub aspectul laturii penale, solicitând aplicarea legii penale mai favorabile, reducerea pedepsei aplicate și suspendarea executării pedepsei sub supraveghere susținând că motorul nu era unul de viteză, a avut un comportament sincer, nu are antecedente penale, s-a deplasat cu o viteză redusă, iar prima instanță nu a dat eficiență dispozițiilor art. 320/1 C.pr.penală .

Apelul inculpatului este fondat din următoarele considerente:

În cauză sunt incidente disp. art.5 alin.1 cod penal privind aplicarea legii penale mai favorabile, urmând a califica faptele potrivit Codului penal, după cum urmează: art. 334 alin.1 cod penal cu reținerea art. 396 alin.10 C.pr.penală, art. 335 alin.2 cod penal cu reținerea art. 396 alin.10 C.pr.penală; art. 338 alin.1 cod penal cu reținerea art. 396 alin.10 C.pr.penală; art. 192 alin.1, 2 cod penal cu reținerea art. 396 alin.10 C.pr.penală.

Instanța apreciază că pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din cupă prev. de art. 192 alin.1 și 2 cod penal cu aplicarea art. 396 alin.10 C.pr.penală, stabilirea unei pedepse de 2 ani și 6 luni închisoare este de natură a asigura realizarea scopului și îndeplinirea funcțiilor pedepsei.

În urma contopirii pedepselor instanța va aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani și 6 luni închisoare pe care o va spori la 3 ani închisoare.

În condițiile în care legea penală mai favorabilă este legea nouă, potrivit art. 12 din Legea nr. 187/2012, pedepsele accesorii se aplică potrivit legii care a fost identificată ca lege mai favorabilă în raport cu infracțiunea comisă, instanța va înlătura aplicarea pedepselor accesorii, deoarece acestea nu mai sunt prevăzute de legea nouă potrivit art. 65 alin.1 cod penal, dacă nu a fost aplicată pedeapsa complementară potrivit art. 66 cod penal.

Critica inculpatului privind suspendarea executării pedepsei sub supraveghere este neîntemeiată deoarece inculpatul a săvârșit fapta de ucidere din culpă deși avea permisul reținut în vederea suspendării, după incident a părăsi locul accidentului, deși martorii oculari au încercat să-l împiedice, iar ulterior a ascuns motocicleta în grădină, părinții prezentând organelor de poliție o altă motocicletă ce avea caracteristici asemănătoare.

Caracterizările pozitive nu sunt de natură a anula comportamentul inculpatului, care a abandonat victima, aspect ce evidențiază disprețul acestuia față de viața victimei.

Împrejurarea că inculpatul a fost de acord cu plata despăgubirilor civile, deși nu a achitat nicio sumă de bani, nu poate constitui o căință activă a acestuia.

Raportat la circumstanțele reale și personale ale cauzei, la consecințele produse, instanța apreciază că excluderea temporară a inculpatului din comunitate este de natură a asigura realizarea scopului și îndeplinirea funcțiilor pedepsei.

Critica inculpatului privind neaplicarea disp. art. 320/1 C.pr.penală anterior este neîntemeiată, în condițiile în care prima instanță a reținut că judecata a avut loc în procedura simplificată, iar pedepsele au fost stabilite între limitele prevăzute de lege reduse cu o treime, nefiind obligatorie reducerea sub minimul special prevăzut de lege.

Având în vedere considerentele de mai sus, în temeiul art. 421 alin. 1 pct. 2 lit. a C.pr.penală va admite apelul declarat de inculpatul LEHEȚ C., va desființa sentința penală atacată numai sub aspectul incidenței dispozițiilor art. 5 cod penal și a individualizării judiciare a pedepsei aplicate inculpatului și procedând la o nouă judecată a cauzei în aceste limite:

I. Va descontopi pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată inculpatului Leheț C. în elementele ei componente de:

- 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 85 alin.1 din OUG 195/2002 cu aplicarea art. 320/1 alin.7 C.pr.penală;

- 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 86 alin.2 din OUG 195/2002 cu aplicarea art. 320/1 alin.7 C.pr.penală;

- 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art . 89 alin.1 din OUG 195/2002 cu aplicarea art. 320/1 alin.7 C.pr.penală

- 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 178 alin.1, 2 cod penal cu aplicarea art. 320/1 alin.7 C.pr.penală

și înlătură sporul aplicat.

II. P. aplicarea art. 5 cod penal va califica faptele săvârșite de către inculpatul Leheț C. astfel:

- art. 334 alin.1 cod penal cu reținerea art. 396 alin.10 C.pr.penală

- art. 335 alin.2 cod penal cu reținerea art. 396 alin.10 C.pr.penală;

- art. 338 alin.1 cod penal cu reținerea art. 396 alin.10 C.pr.penală;

- art. 192 alin.1, 2 cod penal cu reținerea art. 396 alin.10 C.pr.penală

III. Va menține pedepsele aplicate de către prima instanță pentru infracțiunile prev. de art. 334 alin.1 cod penal cu reținerea art. 396 alin.10 C.pr.penală, art. 335 alin.2 cod penal cu reținerea art. 396 alin.10 C.pr.penală și art. 338 alin.1 cod penal cu reținerea art. 396 alin.10 C.pr.penală.

IV. Va reduce de la 3 ani și 6 luni închisoare la 2 ani și 6 luni închisoare pedeapsa pentru infracțiunea de ucidere din culpă prev. de art. 192 alin.1, 2 cod penal cu reținerea art. 396 alin.10 C.pr.penală.

V. În baza art. 33 lit.a, b, art. 34 lit.b cod penal anterior va contopi pedepsele de 1 an închisoare, 6 luni închisoare, 2 ani închisoare și 2 ani și 6 luni închisoare în cea mai grea de 2 ani și 6 luni închisoare căreia îi va aplica un spor de 6 luni închisoare, inculpatul urmând să execute în final 3 ani închisoare.

VI. Va înlătura pedepsele accesorii aplicate inculpatului Leheț C..

VII În baza art. 72 cod penal va computa din pedeapsa aplicată durata reținerii și a arestului preventiv începând cu 25.11.2013 la zi.

VIII. În baza art. 275 alin.3 C.pr.penală cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.

Onorariul apărătorului din oficiu în cotă procentuală în cuantum de 50 lei va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.

Pentru aceste motive,

În numele legii

Decide:

Admite apelul declarat de inculpatul LEHEȚ C. împotriva sentinței penale nr. 49/31.01.2014 pronunțată de Judecătoria S. în dosar penal nr._ ;

Desființează sentința penală atacată numai sub aspectul incidenței dispozițiilor art. 5 cod penal și a individualizării judiciare a pedepsei aplicate inculpatului și procedând la o nouă judecată a cauzei în aceste limite:

I. Descontopește pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată inculpatului Leheț C. în elementele ei componente de:

- 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 85 alin.1 din OUG 195/2002 cu aplicarea art. 320/1 alin.7 C.pr.penală;

- 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 86 alin.2 din OUG 195/2002 cu aplicarea art. 320/1 alin.7 C.pr.penală;

- 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art . 89 alin.1 din OUG 195/2002 cu aplicarea art. 320/1 alin.7 C.pr.penală

- 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 178 alin.1, 2 cod penal cu aplicarea art. 320/1 alin.7 C.pr.penală

și înlătură sporul aplicat.

II. P. aplicarea art. 5 cod penal califică faptele săvârșite de către inculpatul Leheț C. astfel:

- art. 334 alin.1 cod penal cu reținerea art. 396 alin.10 C.pr.penală

- art. 335 alin.2 cod penal cu reținerea art. 396 alin.10 C.pr.penală;

- art. 338 alin.1 cod penal cu reținerea art. 396 alin.10 C.pr.penală;

- art. 192 alin.1, 2 cod penal cu reținerea art. 396 alin.10 C.pr.penală

III. Menține pedepsele aplicate de către prima instanță pentru infracțiunile prev. de art. 334 alin.1 cod penal cu reținerea art. 396 alin.10 C.pr.penală, art. 335 alin.2 cod penal cu reținerea art. 396 alin.10 C.pr.penală și art. 338 alin.1 cod penal cu reținerea art. 396 alin.10 C.pr.penală.

IV. Reduce de la 3 ani și 6 luni închisoare la 2 ani și 6 luni închisoare pedeapsa pentru infracțiunea de ucidere din culpă prev. de art. 192 alin.1, 2 cod penal cu reținerea art. 396 alin.10 C.pr.penală.

V. În baza art. 33 lit.a, b, art. 34 lit.b cod penal anterior contopește de 1 an închisoare, 6 luni închisoare, 2 ani închisoare și 2 ani și 6 luni închisoare în cea mai grea de 2 ani și 6 luni închisoare căreia îi plică un spor de 6 luni închisoare, inculpatul urmând să execute în final 3 ani închisoare.

VI. Înlătură pedepsele accesorii aplicate inculpatului Leheț C..

VII În baza art. 72 cod penal compută din pedeapsa aplicată durata reținerii și a arestului preventiv începând cu 25.11.2013 la zi.

VIII. În baza art. 275 alin.3 C.pr.penală cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

Onorariul apărătorului din oficiu în cotă procentuală în cuantum de 50 lei va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 17 aprilie 2014.

Președinte, Judecător,

M. E. C. L. C.

Grefier,

V. C. V.

Red. L. C./16.05.2014

Trehnored. VV 2 ex/20.05.2014

j.f. A. S.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Ucidere din culpă. Art.178 C.p.. Decizia nr. 299/2014. Curtea de Apel ALBA IULIA