Delapidarea. Art. 215 ind.1 C.p.. Decizia nr. 1261/2013. Curtea de Apel BACĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1261/2013 pronunțată de Curtea de Apel BACĂU la data de 28-11-2013 în dosarul nr. 4755/180/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
DECIZIE Nr. 1261/2013
Ședința publică de la 28 Noiembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE -M. V.
JUDECĂTOR- C. C.
JUDECĂTOR -A. A. M.
GREFIER- L. G.
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Ministerul Public- P. de pe lângă Curtea de Apel Bacău
Reprezentat legal prin procuror E. L.
*
La ordine a venit spre soluționare recursul declarat de partea civilă ., împotriva sentinței penale nr. 1541 din 12.09.2013, pronunțată de Judecătoria Bacău în dosarul nr._ .
Dezbaterile în prezenta cauză s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 C.pr.penală în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pentru intimatul-inculpat D. C., lipsă la termenul de azi, avocat oficiu M. D., lipsă fiind și recurenta-parte civilă . pentru care a răspuns consilier juridic R. V. M..
Procedura este completă.
S-a expus referatul asupra cauzei, după care:
Reprezentantul recurentei-parte civilă depune memoriu cu precizarea că sunt nemulțumiți de modul de executare a pedepsei deoarece se impunea ca inculpatul să execute pedeapsa într-un loc de deținere și nu cu suspendare.
Nefiind alte cereri de formulat s-a constatat recursul în stare de judecată și s-a acordat cuvântul pentru dezbateri.
Consilier juridic R. V. M., pentru recurenta-parte civilă, solicită admiterea recursului, casarea sentinței penale pe latură față de modalitatea de executare a pedepsei cu executare. Precizează faptul că inculpatul are 2 angajamente de plată către societatea-parte civilă pe care nu și le-a respectat fapt pentru care s-a pornit executare silită deoarece inculpatul nu a reparat prejudiciul cauzat.
De asemenea, arată că față de împrejurarea că inculpatul nu are bunuri și venituri pentru achitarea prejudiciului cauzat societății, fapta a fost considerată că prezintă grad de pericol redus se impune ca inculpatul să execute pedeapsa în închisoare.
Avocat oficiu M. D., pentru intimatul-inculpat, solicită respingerea recursului declarat de partea civilă, menținerea sentinței penale ca fiind legală și temeinică întrucât în mod corect s-a apreciat asupra aplicării art.81 C.penal la pedeapsa stabilită. În cauză s-a reținut faptul că inculpatul a mai fost condamnat anterior și s-a aplicat o pedeapsă de 3 ani.
Solicită onorar avocat oficiu din fondurile M.J. potrivit referatului depus, avizat de instanță și față de care s-a dispus plata sumei de 200 lei.
Reprezentantul Ministerului Public, solicită respingerea recursului declarat de partea civilă ca nefondat, cu obligarea la plata cheltuielilor judiciare către stat. În cauză față de natura infracțiunii, persoana inculpatului, lipsa antecedentelor penale și poziția de recunoaștere a faptei comise precum și faptul că inculpatul s-a prevalat de dispozițiile art.320/1 C.pr.penală s-a stabilit în mod corect modalitatea de executare a pedepsei.
De asemenea, arată că partea civilă poate pune în executare hotărârea pronunțată pentru recuperarea prejudiciului cauzat și este mai bine dacă inculpatul ar avea un loc de muncă în acest sens și nu prin executarea pedepsei într-un loc de deținere.
S-au declarat dezbaterile închise trecându-se la deliberare.
CURTEA
DELIBERÂND
Asupra recursului penal de față constată următoarele
Prin sentința penală nr. 1541/12.09.2013 a Judecătoriei Bacău, s- a dispus:
În temeiul art. 215 ind. 1 al. 1 Cp, cu aplic. art. 320 ind. 1 Cpp, art. 74 lit. a Cp și art. 76 lit. e Cp condamnarea inculpatului D. CONSATNTIN, fiul lui C. și G., născut la data de 22.10.1984 în oraș B., jud. Bacău, cu domiciliul în . la pedeapsa inchisorii in cuantum de 4 luni, pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare.
În temeiul art.81 C.p., s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei.
În temeiul art.82 C.p., s-a stabilit termenul de incercare pe o durata de 2 ani și 4 luni.
S-a atras atentia inculpatului asupra prev.art.83 C.p.
În temeiul art.71 al.1,2 C.p., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza II si b C.p.
În temeiul art.71 al.5 C.p., s-a suspendat executarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a teza II si b C.p. pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei inchisorii.
În temeiul art.14 C.p.p., art.346 C.p.p.si art.998 C.civ., a fost obligat inculpatul să plătească părtii civile . suma de 6324,32 lei, cu titlu de despăgubiri.
În temeiul art.191 al. 1 C.p.p., a fost obligat inculpatul la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat.
În temeiul art.193 C.p.p., a fost obligat inculpatul să plăteasca părtii civile suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut:
Prin rechizitoriul procurorului de la P. de pe lângă Judecătoria Bacău nr. 7657/P/2010 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului D. C., fiul lui C. și G., născut la 22.10.1984 în B., jud. Bacău, domiciliat în com. Racova, ., studii medii, fără antecedente penale, CNP_ pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2151 al. 1 Cod pen.
În motivarea actului de sesizare se afirmă că în calitate de agent comercial al . C. și-a însușit de la clienții societății contravaloarea mărfurilor livrate fără a preda în casieria unității suma de_,03 lei, reprezentând banii încasați în luna martie 2010, potrivit chitanțelor depuse.
Pentru dovedirea situației de fapt au fost propuse spre administrare următoarele mijloace de probă: plângerea S.C. E., declarații martori, procesul-verbal de aducere la cunoștință a obiectivelor expertizei, raportul de expertiză contabilă și suplimentul acestuia, actele utilizate la efectuarea expertizei, declarația/nota explicativă dată n fața angajatorului de inculpat, contractul de muncă și fișa postului inculpatului, declarația notarială a inculpatului, chitanțele depuse de inculpat la angajator fără depunerea corespunzătoare a sumelor încasate, adresa de constituire parte civilă, declarațiile inculpatului.
În temeiul art. 320 ind.1 Cod pr.penală, până la începerea cercetării judecătorești inculpatul a declarat personal că recunoaște săvârșirea faptei reținute în actul de sesizare al instanței și că solicită ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.
Constatând îndeplinite condițiile prev. de art. 320 ind.1 Cod pr.penală, instanța a admis cererea inculpatului.
Prin coroborarea probelor administrate, instanța a reținut că:
D. C. a îndeplinit funcția de agent comercial al . C., jud. A., în perioada 12.11._10, conform contractului individual de muncă din 12.11.2007, iar din fișa postului a reieșit că avea calitatea de gestionar.
În data de 10.03.2010, directorul economic al ., F. F., a constatat că inculpatul nu a depus integral banii proveniți din încasări, iar în nota explicativă acesta a motivat că a folosit banii în interes personal, mai exact pentru a rezolva o problemă de sănătate a tatălui său.
Fiindu-i verificate chitanțele predate, conform tabelului depus la dosar, s-a constatat de personalul societății o lipsă în gestiunea inculpatului de_,78 lei.
F. F. a emis o dispoziție de plată pentru acești bani, inculpatul continuându-și activitatea și urma să achite eșalonat debitul, sens în care a încheiat un angajament de plată cu ., prin care se obliga să restituie suma lipsă, declarația fiind autentificată la notariat în data de 02.04.2010.
În cele din urmă raporturile de muncă ale inculpatului cu ., F. F. susținând că s-au constatat deficiențe în activitatea acestuia.
Audiat, inculpatul a recunoscut fapta, declarând că și-a însușit suma de_,78 lei de la clienții . că prejudiciul s-a recuperat prin compensarea cu sumele reținute lunar, drept garanție pe statele de plată.
Pentru lămurirea acestui aspect s-a efectuat o expertiză contabilă, potrivit căreia inculpatul și-a primit integral salariul pentru perioada noiembrie 2007 – iunie 2010, iar dreptul salarial pe luna iunie, în sumă de 889 lei nu l-a încasat deoarece i-a fost trimis cu mandat poștal care a fost returnat . cauză fiind înregistrată în contabilitatea firmei la rubrica „datorii”, acoperind parțial paguba.
D. C. a primit și folosit în luna februarie 2010 chitanțele cu seriile AUC-_-_/_-_, iar pentru luna martie 2010 chitanțele cu seriile AUC_-_/_-_/_-_ și din sumele încasate pentru aceste chitanțe nu a depus cuantumul de_,78 lei.
Deoarece inculpatul a continuat să susțină că prejudiciul pe care l-a produs s-a recuperat din reținerile sala salariale și a garanțiilor, s-a dispus efectuarea unui supliment de expertiză contabilă, conform căreia cuantumul total al garanțiilor reținute de angajator de la inculpat este de 6903 lei, iar . reținut din salariul aferent perioadei aprilie-iulie 2010 suma de 1903 lei (garanții) și suma de 1896 lei (popriri și restituiri ale inculpatului către societate)
Totodată, expertul a stabilit că sumele menționate nu acoperă integral prejudiciul, rămânând un debit de 5435,32 lei, în sarcina inculpatului.
La reținerea situației de fapt instanța a avut în vedere următoarele mijloace de probă: plângerea S.C. E., declarații martori, procesul-verbal de aducere la cunoștință a obiectivelor expertizei, raportul de expertiză contabilă și suplimentul acestuia, actele utilizate la efectuarea expertizei, declarația/nota explicativă dată n fața angajatorului de inculpat, contractul de muncă și fișa postului inculpatului, declarația notarială a inculpatului, chitanțele depuse de inculpat la angajator fără depunerea corespunzătoare a sumelor încasate, adresa de constituire parte civilă, declarațiile inculpatului.
În drept, fapta inculpatului întrunește conținutul constitutiv al infracțiunii de delapidare, prev. de art. 215 ind. 1 al. 1 Cp.
În temeiul art.345 C.p.p. având în vedere că fapta există, constituie infracțiune și că a fost săvârșită de inculpat, s-a dispus condamnarea acestuia.
La individualizarea judiciară a pedepsei, instanța a ținut seama de criteriile generale prev.de art.72 C.p. respectiv dispozițiile părții generale ale C.p., limitele de pedeapsă fixate în partea specială așa cum vor fi reduse prin aplic. art.320 ind.1 C.p.p., gradul de pericol social al faptei săvârșite, persoana inculpatului și împrejurările care atenueaza răspunderea penală prev de art 74 lit a Cp, respectiv buna conduită anterioară a inculpatului.
Având în vedere că pedeapsa aplicată este mai mică de 3 ani, că inculpatul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni și că scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executare, instanța constatând întrunite condițiile prevăzute de art.81 C.p., a dispus suspendarea condiționată a executării acesteia, a stabilit termenul de încercare pe durata prev.de art.82 C.p. și a atras atenția inculpatului asupra prev.art.83 C.p.
Instanța a atras atenția inculpatului, inculpaților asupra prev.art.63 ind.1 C.p.
În temeiul art.71 al.1,2 C.p. instanța a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza II si b C.p.
În temeiul art.71 al.5 C.p. instanța a suspendat executarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a teza II si b C.p. pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.
Partea vătămată .. C. s-a constituit parte civilă și a solicitat obligarea inculpatului la plata sumei de 6324,32 lei.
Pentru dovedirea pretențiilor partea civilă a propus spre administrare aceleași mijloace de probă cu cele propuse spre administrare pentru soluționarea acțiunii penale.
Examinând pretențiile părții civile prin prisma probelor administrate, instanța a reținut elementele de fapt și împrejurările care vor fi expuse în continuare .
Cu privire la acțiunea inculpatului (fapta ilicită) rezultatul socialmente periculos generator de prejudicii în patrimoniul părții civile, legătura de cauzalitate între acțiunea inculpatului și rezultatul generator de prejudicii și culpa acestuia, instanța a avut în vedere aceeași situație de fapt așa cum a fost expusă în mod detaliat la soluționarea acțiunii penale.
Potrivit art. 14 alin.1-3 din Codul de procedură penală, ,, acțiunea civilă are ca obiect tragerea la răspundere civilă a inculpatului, precum și a părții responsabile civilmente, ea poate fi alăturată acțiunii penale în cadrul procesului penal, prin constituirea persoanei vătămate ca parte civilă, iar recuperarea pagubei se face potrivit dispozițiilor legii civile”.
Prin art. 998 din Codul civil, care constituie temeiul răspunderii civile delictuale, se prevede că orice faptă a omului, care cauzează altuia prejudiciu obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat, a-l repara și potrivit art. 6 paragraful 1 din CEDO, orice persoană are dreptul la judecarea, în mod echitabil și ., de către o instanță care să hotărască nu numai cu privire la temeinicia acuzației penale, ci și asupra încălcării drepturilor și obligațiilor cu caracter civil.
În temeiul art.14 C.p.p., art.346 C.p.p, art.998 C, instanța constatând îndeplinite in mod cumulativ condițiile răspunderii civile delictuale subiective pentru fapta proprie respectiv fapta ilicită prezentată mai sus, raportul de cauzalitate între aceasta și prejudiciul produs, existența prejudiciului și culpa inculpatului, a dispus obligarea acestuia la repararea pagubei produse părții civile ca rezultat al săvârșirii infracțiunii.
În temeiul art.191 al 1 C.p.p. instanța constatând culpa procesuală a inculpatului, a dispus obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare avansate de către stat.
În temeiul art.193 C.p.p. a obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare efectuate de către partea civilă.
Împotriva sentinței penale mai sus menționată a declarat recurs în cadrul termenului legal, recurenta parte civilă . C., pentru netemeinicie invocând stabilirea unei modalități de executare a pedepsei excesiv de blânde în raport de gradul de pericol social al infracțiunii săvârșite și de împrejurările concrete în care au fost comisele faptele.
Analizând sentința penală atacată, atât sub aspectul motivelor invocate, dar și din oficiu sub aspectele de fapt și de drept existente, Curtea constată că recursul declarat este neîntemeiat pentru considerentele ce se vor dezvolta în continuare.
Prima instanță a reținut în favoarea inculpatului conduita frumoasă avută anterior săvârțirii infracțiunii pentru care este cercetat penal, dar și dispozițiile art. 320/1 C.pr.pen. privind reducerea cu o treime a cuantumului minim și maxim al pedepsei prevăzută de textul de lege incriminator al infracțiunii de delapidare în condițiile recunoașterii vinovăției și s-a orientat în aplicarea sancțiunii la o pedeapsă sub minimul special al pedepsei prevăzut de legiuitor.
În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, prima instanță a făcut aplicarea în cauză a dispozițiilor privind suspendarea condiționată a executării pedepsei, stabilind totodată în sarcina inculpatului termen de încercare .
Dispozițiile art. 72 C. pen., reprezintă coordonate pe baza cărora se realizează în mod concret individualizarea pedepsei, în raport cu fapta comisă, astfel încât sancțiunea aplicată să răspundă cerințelor scopului preventiv, coercitiv și educativ prevăzute de art. 52 C. pen.
Pedeapsa aplicată trebuie să reflecte echilibrul, atât sub aspectul naturii ei, cât și al cuantumului și modalității de executare și să nu arate în nici un caz un efect intimidant, datorită severității excesive.
Raportat la persoana făptuitorului, persoană care nu a mai cunoscut repercusiunea penală, la valoarea socială lezată, urmările imediate ale infracțiunii, timpul și mijloacele folosite pentru săvârșirea infracțiunii, mobilul și scopul urmărit, poziția sinceră de recunoaștere adoptată pe parcursul cercetărilor penale, se constată că stabilirea în recurs a unei alte modalități de executare a pedepsei în condițiile în care nu au apărut elemente noi față de situația existentă pe parcursul judecării cauzei în fața primei instanțe nu este de natură să realizeze, scopul preventiv, educativ și sancționator al pedepsei, pedeapsa aplicată, ca și cuantum și modalitate de executare nu este blândă, ci proporțională cu gravitatea faptei și corespunde coordonatelor stabilite de legiuitor prin dispozițiile art. 72 și art. 52 C. pen.
Sancțiunile de drept penal nu pot fi nici prea ușoare dar nici prea severe față de infracțiunea săvârșită (iustiția in eo potissimum consistit, ut supplicium sit aequale peccato, or în cauza pendente, cu siguranță, pedeapsa stabilită atât ca și cuantum cât și ca modalitate de executare a fost just individualizată de prima instanță.
Pentru toate aceste considerente, Curtea în temeiul art. 385/15 pct.1lit. b c. pr. pen., va respinge ca nefondat recursul declarat, hotărârea primei instanțe fiind legală și temeinică.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin.2 C. pr. pen.;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În temeiul art.385/15 pct.1 lit.b C.pr.penală, respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta parte civilă . C. împotriva sentinței penale nr.1541/12.09.2013, pronunțată de Judecătoria Bacău.
În temeiul art.192 alin.2 Cpp obligă recurentul să plătească statului suma de 400 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 28.11.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
M. V. C. C.
A. A. M.
GREFIER,
L. G.
Red.s.p.f.L. S.
Red.d.p.r. C.C.
Tehnored.L.G./03.12.2013/ 2 ex.
| ← Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor... | Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 193/2013. Curtea... → |
|---|
