Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Decizia nr. 439/2013. Curtea de Apel BACĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 439/2013 pronunțată de Curtea de Apel BACĂU la data de 18-04-2013 în dosarul nr. 1422/180/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR.439
Ședința publică din 18 aprilie 2013
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: A. B.
JUDECĂTOR: I. N. C.
JUDECĂTOR: P. D.
GREFIER: A. D. - I.
*********************************************
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău a fost reprezentat legal de E. C. – procuror.
Pe rol judecarea recursurilor declarate de P. de pe lângă Judecătoria Bacău și inculpatul F. G. B. împotriva sentinței penale nr.226 din data de 13.02.2013, pronunțată de Judecătoria Bacău în dosarul nr._ .
Dezbaterile în cauză s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod proc.penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă apărătorul desemnat din oficiu pentru recurentul - inculpat, avocat D. A., în substituire pentru avocat C. R. și intimatul - parte vătămată A. V., lipsă fiind recurentul - inculpat.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nemaifiind alte cereri prealabile, Curtea constată recursurile în stare de judecată și acordă cuvântul pe dezbateri.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de admitere a recursului formulat de P. de pe lângă Judecătoria Bacău, așa cum a fost declarat și motivat. Invocă netemeinicia sentinței penale în sensul reținerii nejustificate a art.74 lit.a Cp, motivat doar de lipsa antecedentelor penale, cât timp nu este coroborat cu alte elemente, cu atât mai mult cu cât inculpatul s-a sustras și a încercat să-și construiască un alibi, prin declarațiile unor martori. Arată că se impune înlăturarea art.74 lit.a Cp și majorarea pedepsei. Precizează că dacă se va menține circumstanța atenuantă reținută de prima instanță, pedeapsa este nelegală având în vedere minimul ei și efectele reținerii circumstanțelor atenuante.
Apărătorul recurentului - inculpat solicită admiterea recursului și în baza art.11 pct.2 lit.a și art.10 lit.c Cpp, achitarea, întrucât fapta nu a fost săvârșită de inculpat. Invocă nulitatea procesului verbal de cercetare la fața locului, care este semnat doar de un martor și solicită să fie avută în vedere declarația martorului B.. Solicită respingerea recursului declarat de P. ca nefondat. Depune la dosar referatul pentru plata onorariului de apărător desemnat din oficiu.
Intimatul - parte vătămată A. V. arată că nu a fost vorba despre vreo datorie, ci a fost înșelăciune. Solicită majorarea daunelor cu rata inflației.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a recursului declarat de inculpat ca nefondat. Arată că din probele administrate rezultă că inculpatul a indus în eroare partea vătămată cu privire la vânzarea unei cantități de motorină și în mod corect acesta a fost condamnat.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
- deliberând –
Prin sentința penală nr. 226 din data de 13.02.2013, pronunțată de Judecătoria Bacău în dosarul nr._ /2011 s-a dispus următoarele:
In baza art. 334 C.p.p. schimbarea incadrarii juridice data faptelor din art. 215 al.1,2 C.p. in art. 215 al.1,3 C.p.
În baza art. 215 al. 1,3 C.pen. cu aplicarea art.74 alin.1 lit. a C.pen rap la art.76 alin.1 lit.c C.pen., condamnarea inculpatului F. G. B. fiul lui G. si A., nascut la data de 10.06.1980, in Bacau, avand CNP_, domiciliat in satul Lilieci, ., cetatean roman, la o pedeapsă de 6 luni închisoare pentru savarsirea infractiunii de inselaciune.
S-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza a II a și b din C.p., în condițiile art.71 al.2 din C.p.
Conform art. 81 C.pen. s-a dispus față de inculpatul F. G. B. suspendarea condiționată a executării pedepsei principale de 6 luni închisoare, pe durata termenului de încercare de 2 ani si 6 luni, stabilit conform art.82 C.pen.
Conform art.71 al. 5 din C.p. s-a dispus față de inculpat suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare de 2 ani si 6 luni .
In baza art. 359 C.p.p. s-a atras atentia inculpatului asupra art. 83 C.p. in sensul ca, daca in cursul termenului de incercare savarseste din nou o infractiune pentru care s-a pronuntat o condamnare definitiva, chiar dupa expirarea acestui termen, instanta revoca suspendarea conditionata, dispunand executarea in intregime a pedepsei, care nu se contopeste cu pedeapsa aplicata pentru noua infractiune.
In temeiul art. 14 si 346 C.p.p. s-a admis actiunea civila formulata de partea vatamata Adragai V. si a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1.500 lei cu titlul de daune materiale. Respinge celelelte pretentii ca nefondate.
În temeiul art.191 alin.1 C.proc.pen. a fost obligat inculpatul plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat .
S-a luat act ca inculpatul a fost asistat de aparator ales, avocat B.-Giurgiucanu N..
Pentru a dispune astfel, prima instanță a avut în vedere următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău nr._/P/2009 din 23.01.2012 înregistrat pe rolul Judecătoriei Bacău sub nr._ s-a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatului F. G. B. pentru săvârșirea infracțiunii de inselaciune, faptă prevăzută de art. 215 al. 1 si 2 C.p.
În fapt, prin actul de sesizare, s-a reținut că in data de 26.11.2009 a indus in eroare persoana vatamata Adragai V., careia i-a prezentat in mod neadevarat faptul ca-i va vinde cantitatea de 700 l motorina si 200 l de benzina in schimbul sumei de 1.500 lei, iar dupa ce a incasat suma de 1.500 lei, a plecat fara a preda persoanei vatamate combustibilul promis.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Bacău sub nr._ .
În cursul cercetării judecătorești în conformitate cu dispozițiile art. 323 Cpp și art. 69-74 Cp a fost audiat inculpatul, acesta nu a recunoscut săvârșirea faptelor.
Potrivit art. 326 Cpp a fost audiată partea vătămată Adragai V. care a declarat că, că se constituie parte civilă cu suma de 5.000 lei din care 3.000 lei daune materiale și 2.000 lei daune morale .
Instanța a procedat la audierea martorilor Brailescu G. (fl.35 ),D. L. (fl.70 ), Bulau G. S. (fl.71 ), declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosar.
Analizând întregul material probator administrat în cursul urmăririi penale și cercetării judecătorești, instanța a reținut următoarea situație de fapt:
In data de 26.11.2009 partea vatamata Adragai V. insotita de martorul Brailescu G. s-au intalnit cu inculpatul F. G. B. pe .. Bacau. Inculpatul si partea vatamata s-au inteles verbal ca in schimbul sumei de 1.500 lei pe care urma sa o plateasca acesta din urma, ar fi primit 700 l motorina si 200 l benzina.
Cei trei s-au deplasat la un garaj de pe . mun. Bacau, partea vatamata a inmanat suma ceruta inculpatului. Acesta din urma le-a comunicat sa-l astepte in fata garajului intrucat urma sa se duca in casa pentru a lua cheile garajului . Inculpatul a mai precizat ca in acel garaj se afla cantitatea de combustibil ce urma sa fie predata. Inculpatul a plecat cu suma de 1.500 lei fara a-si respecta angajamentul.
Situația de fapt reținută de instanță se probează cu:
-declaratiile partii vatamate Adragai V.
-declaratiile martorului ocular Brailescu G.
-proces-verbal de recunoastere
Instanța a constatat că declarațiile inculpatului nu sunt sincere și nu pot servi la aflarea adevărului în cauză, în condițiile art. 69 C.p.p., ele fiind contrazise de celelalte probe administrate în cauză respectiv declaratiile partii vatamate care se coroboreaza cu declaratia martorului ocular Brailescu G..
La termenul de judecata din data de 07.02.2013 instanta din oficiu a pus in discutie schimbarea incadrarii juridice din art. 215 al.1,2 C.p. in art. 215 al.1,3 C.p. intrucat din cercetarea judecatoreasca a rezultat ca actiunea de inducere in eroare a avut loc cu prilejul incheierii unui contract verbal.
În drept, fapta inculpatului care in data de 26.11.2009 a indus in eroare persoana vatamata Adragai V., careia i-a prezentat in mod neadevarat faptul ca-i va vinde cantitatea de 700 l motorina si 200 l de benzina in schimbul sumei de 1.500 lei, iar dupa ce a incasat suma de 1.500 lei, a plecat fara a preda persoanei vatamate combustibilul promis, având reprezentarea că acțiunea sa va produce rezultatul socialmente periculos, pe care l-a urmărit prin săvârșirea faptei ,întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de inselaciune prev de art. 215 al.1,3 C.p.
Aparatorul inculpatului a solicitat achitarea acestuia in temeiul art. 10 lit. c C.p.p. rap la art. 11 lit. a C.p.p. intrucat nu el este subiectul activ al infractiunii. Instanta a inlaturat aceste aparari avand in vedere declaratiile partii vatamate Adragai V. se coroboreaza cu cea a martorului ocular Brailescu G. care precizeaza „ partea vatamata i-a inmanat inculpatului 1.500 lei in urma calculelor pe care aceasta impreuna cu inculpatul le-au facut anterior. Inculpatul a plecat cu suma de bani, precizand ca se duce sa o aduca pe doamna care lucreaza la peco sau sa ia cheile, nu-mi amintesc cu exactitate. Inculpatul nu s-a mai intors”
Depozitiile martorilor D. L. si Bulau G. S. au fost inlaturate avand in vedere relatiile de prietentie intre acestia si inculpat.
La termenul din 17.01.2013 s-a invocat nulitatea procesului verbal de recunostere aflat la fl. 8-10 dup motivat de faptul ca acest inscris este semnat de un singur martor asistent si nu de doi asa cum impune art. 92 C.p.p.
In baza art. 197 C.p.p. (1) Încălcările dispozițiilor legale care reglementează desfășurarea procesului penal atrag nulitatea actului, numai atunci când s-a adus o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin anularea acelui act.
(2) Dispozițiile relative la competența după materie sau după calitatea persoanei, la sesizarea instanței, la compunerea acesteia și la publicitatea ședinței de judecată sunt prevăzute sub sancțiunea nulității. De asemenea, sunt prevăzute sub sancțiunea nulității și dispozițiile relative la participarea procurorului, prezența învinuitului sau a inculpatului și asistarea acestora de către apărător, când sunt obligatorii, potrivit legii, precum și la efectuarea referatului de evaluare în cauzele cu infractori minori.
(3) Nulitatea prevăzută în alin. 2 nu poate fi înlăturată în nici un mod. Ea poate fi invocată în orice stare a procesului și se ia în considerare chiar din oficiu.
(4) Încălcarea oricărei alte dispoziții legale decât cele prevăzute în alin. 2 atrage nulitatea actului în condițiile alin. 1, numai dacă a fost invocată în cursul efectuării actului când partea este prezentă sau la primul termen de judecată cu procedura completă când partea a lipsit la efectuarea actului. Instanța ia în considerare din oficiu încălcările, în orice stare a procesului, dacă anularea actului este necesară pentru aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei.
(5) În situațiile prevăzute în alin. 1 și 4, în cazul în care refacerea actului anulabil se poate face în fața instanței care a constatat, prin încheiere, încălcarea dispozițiilor legale, aceasta acordă un termen scurt pentru refacerea imediată a actului.
Instanta a apreciazat ca aspectele invocate de aparatorul inculpatului se circumscrie unei nulitati relative prev de art. 197 al.4 C.p.p. ce trebuia invocata in cursul efectuării actului când partea este prezentă sau la primul termen de judecată cu procedura completă când partea a lipsit la efectuarea actului. Pentru aceste motive a fost respinsa aceasta aparare.
Litigiul dintre parti nu are natura civila asa cum a precizat apararea ci are caracter penal intrucat inducerea in eroare s-a realizat cu prilejul incheierii unui contract in forma verbala intre inculpat si partea vatamata, aceasta particularitate atragand aplicabilitatea art. 215 al.3 C.p.
În temeiul art. 345 al.2 C.p.p., având în vedere că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșita de către inculpat cu forma de vinovăție prev. de lege, s-a dispus condamnarea acestuia.
La individualizarea pedepsei ce s-a aplicat inculpatului instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 Cp și anume: gradul de pericol social al faptei,împrejurările concrete în care a fost comisă fapta, urmările produse (prejudiciul în valoare de 1.500 lei rămas nerecuperat).
Instanța a avut în vedere și circumstanțele personale ale inculpatului care nu este cunoscut cu antecedente penale, împrejurare ce a fost reținută ca circumstanță atenuantă conform art. 74-76 Cp în temeiul cărora instanța a aplicat inculpatului o pedeapsă sub minimul special.
În baza acestor criterii, instanța a apreciat că o pedeapsă de 6 luni inchisoare pentru săvârșirea infracțiunii de inselaciune este aptă să răspundă scopurilor prevăzute de 52 C.p.
În ceea ce privește pedeapsa accesorie, instanța a reținut că natura faptei săvârșite, ansamblul circumstanțelor personale ale inculpatului duc la concluzia existenței unei nedemnități în exercitarea drepturilor electorale prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și b Cp, respectiv dreptul de a fi ales în autorități publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, motiv pentru care exercițiului acestora va fi interzis pe durata executării pedepsei principale.
Instanța a apreciat în baza acelorași criterii că scopul pedepsei prev. de art. 52 cp poate fi atins și fără executarea pedepsei, având în vedere că sunt întrunite și celelalte condiții prev. de art. 81 C.p. și că pronunțarea pedepsei constituie un avertisment pentru acesta și chiar fără executarea pedepsei acesta nu va mai săvârși infracțiuni, instanța a suspendat condiționat executarea pedepsei, a stabilit termen de încercare în condițiile art. 82 Cp și a atras atenția inculpatului asupra disp. art. 83 Cp privind revocarea suspendării.
În baza art. 71 al. 5 Cp a suspendat executarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și b Cp pe durata suspendării condiționate.
Sub aspectul laturii civile, instanța constantând îndeplinite în mod cumulativ condițiile răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie respectiv fapta ilicita prezentată mai sus, raportul de cauzalitate între aceasta și prejudiciul produs, existența prejudiciului și vinovatia inculpatului a obligat inculpatul F. G. B. la plata sumei de 1.500 lei cu titlul de daune materiale. Desi a fost prezent la fiecare termen de judecata partea vatamata nu a solicitat administrarea unor probe pentru dovedirea pretentiilor civile astfel cum au fost majorate in faza judecatii, motiv pentru care au fost respinse ca nefondate.
A constatat că inculpatul a avut apărător ales.
Văzând și dispozițiile art.189, 191 al. 1 Cpp
Împotriva sentinței a declarat recurs, în termenul legal, P. de pe lângă Judecătoria Bacău și inculpatul F. G. B., motivele fiind expuse pe larg în preambulul acestei decizii astfel că nu vor mai fi reluate ci numai analizate.
Analizând sentința penală recurată în raport cu motivele invocate, cât și din oficiu sub toate aspectele, Curtea constată că recursul inculpatul este nefondat urmând a fi respins ca atare, pentru considerentele ce se vor înfățișa în continuare.
Curtea consideră că în cauză s-a dat eficiență dispozițiilor art. 63 alin. (2) C. proc. pen., referitoare la aprecierea probelor, stabilindu-se că fapta inculpatului F. G. B., care la data de 26.11.2009 a indus in eroare persoana vatamata Adragai V., careia i-a prezentat in mod neadevarat faptul ca-i va vinde cantitatea de 700 l motorina si 200 l de benzina in schimbul sumei de 1.500 lei, iar dupa ce a incasat suma de 1.500 lei, a plecat fara a preda persoanei vatamate combustibilul promis, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 alin. 1,3 cp.
Deși inculpatul nu au recunoscut săvârșirea faptei, probele administrate pe parcursul procesului penal dovedesc dincolo de orice dubiu că acesta se face vinovat de săvârșirea infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată și condamnat de instanța de fond.
Relevante, în acest sens, sunt declarațiile părții vătămate coroborate cu declarațiile martorului B. G., care l-a recunoscut pe inculpat ca fiind persoana care l-a indus în eroare pe A. V. promițându-i că îi va vinde 700 litri de motorină și 200 litri benzină.
În ceea ce privește nulitatea procesului verbal de recunoaștere, curtea, în acord cu opinia instanței de fond, apreciază că este tardiv formulată.
Un act procesual sau procedural este lovit de nulitate atunci când este efectuat cu încălcarea dispozițiilor care reglementează desfășurarea procesului penal; rămânerea sa în vigoare, deși s-au încălcat dispozițiile de fond sau de formă prevăzute de lege, ar putea conduce la o soluționare greșită a cauzei.
În afară de dispozițiile prevăzute în art. 197 alin. 2 cpp, toate celelalte dispoziții care reglementează desfășurarea procesului penal, atrag în cazul încălcării lor, nulitatea relativă, cum este cazul și în speță, nesemnarea procesului verbal de recunoaștere de doi martori asistenți.
Una din trăsăturile nulităților relative este că pot fi acoperite prin voința părților, caz în care actul efectuat cu încălcarea legii rămâne valabil și produce toate efectele prevăzute de lege.
Când se aduce vătămare numai uneia din părți, aceasta înlătură vătămarea prin acceptarea actului, neinvocând nulitatea.
Astfel, deși, procesul verbal de recunoaștere a fost asistat de un singur martor asistent, inculpatul a acceptat judecarea cauzei la fond cu această omisiune, ceea ce a înlăturat nulitatea omisiunii semnării procesului verbal de recunoaștere de doi martori asistenți.
De asemenea, nulitatea trebuie invocată într-o anumită stare a procesului, depășirea acestui moment atrăgând tardivitatea excepției de nulitate și validarea actului.
În ceea ce privește momentul procesual până când se poate invoca nulitatea relativă, legea are în vedere două ipoteze: când partea este prezentă la efectuarea actului, nulitatea trebuie invocată în cursul efectuării lui, iar când partea a fost absentă la efectuarea actului, nulitatea poate fi invocată cel mai târziu la primul termen de judecată cu procedură completă.
Inculpatul a lipsit la prezentarea materialului de urmărire penală, astfel că nulitatea procesului verbal de recunoaștere putea fi invocată cel mai târziu la la primul termen cu procedură completă, nulitatea relativă invocată de inculpat cu ocazia dezbaterilor de la instanța de fond apărând astfel, ca tardiv formulată.
Infracțiunea de înșelăciune în convenții comisă de inculpatul recurent, s-a consumat în relația contractuală a inculpatului cu partea vătămată A. V. cu care –prin inducere în eroare- la data de 26.11.2009 a încheiat o convenție de vânzare cumpărare (cantitatea de 700 l motorina si 200 l de benzina in schimbul sumei de 1.500 lei), sub imperiul amăgirii părții vătămate cumpărătoare – constituind momentul păgubitor în patrimoniul acesteia.
Ceea ce este esențial pentru existența infracțiunii de înșelăciune în convenții (art.215 al.3 C.p.), este faptul inducerii în eroare petrecut în momentul încheierii contractului( prin prezentarea ca adevărate a unor fapte mincinoase sau ca mincinoase a unor fapte adevărate) să fi fost determinant pentru încheierea contractului antemenționat, în sensul că „ fără această eroare cel înșelat nu ar fi încheiat sau executat contractul în condițiile stipulate”, cum prevede art.215 al.3 C.p.
Intenția infracțională a inculpatului, în sensul urmăririi inducerii în eroare a părții vătămate cu ocazia încheierii și derulării convenției civile, rezultă cu evidență din atitudinea inculpatului care după ce a încasat prețul nu a mai fi putut fi găsit pentru a preda carburantul promis.
Din acest punct de vedere, este limpede că partea vătămată a acceptat convenția de vânzare cumpărare cu inculpatul ca urmare a amăgirii provocate de acesta, paguba suferită de partea vătămată producându-se la acel moment.
Argumentele apărătorului inculpatului de la instanța de fond, conform cărora inculpatul nu a indus în eroare partea vătămată la momentul încheierii convenției, apreciind că fapta acestuia de a refuza predarea carburantului, reprezintă o neexecutare a obligației asumate prin convenție, iar nu o faptă de natură penală, nu pot fi reținute, în raport de existența acțiunilor de inducere în eroare mai sus enunțate, în absența cărora partea vătămată nu ar fi încheiat convenția de vânzare.
În consecință, Curtea, în acord cu opinia primei instanțe consta existența faptei și vinovăția inculpatului F. G. B. față de aceasta.
În ceea ce privește motivele de recurs referitoare la individualizarea judiciară a pedepsei aplicate, invocate de procuror, curtea le găsește întemeiate.
Curtea constată că nu s-a făcut o justă apreciere a criteriilor generale prevăzute de art.72 C.pen., neținându-se cont de gradul de pericol social concret ridicat al faptei comise în raport cu circumstanțele reale de săvârșire, descrise detaliat în partea expozitivă a sentinței apelate.
Având în vedere modul concret în care inculpatul a săvârșit infracțiunea și urmările acesteia ( inculpatul a indus in eroare persoana vatamata Adragai V., careia i-a prezentat in mod neadevarat faptul ca-i va vinde cantitatea de 700 l motorina si 200 l de benzina in schimbul sumei de 1.500 lei, prejudiciul nefiind recuperat), Curtea apreciază că inculpatul manifestă o vădită lipsă de respect față de valori sociale fundamentale protejate de legea penală – dreptul la integritatea patrimonilui, motiv pentru care aplicarea unei pedepse blânde, nu se justifică.
Instanța de fond a considerat, că în raport cu datele care îl caracterizează pe inculpat – lipsa antecedentelor penale - este justificat să i se acorde circumstanța atenuantă prev. de art. 74 lit. a cp.
Procedând astfel instanța de fond a ignorat împrejurări ce atribuie faptei săvârșite și persoanei inculpatului un pericol social accentuat. Inculpatul s-a sustras urmăririi penale, a avut o atitudine nesinceră în timpul procesului penal, încercând să-și construiască un alibi prin depozițiile unor martori.
Pe de altă parte, conduita bună a inculpatului privește lipsa antecedentelor penale, dar nu se reduce la acest element. Pe parcursul cercetării judecătorești nu au fost administrate probe în circumstanțiere care să dovedească o conduită bună a inculpatului în familie, loc de muncă, societate, anterior comiterii faptei.
Față de toate acestea, se impune înlăturarea circumstanței atenuante prev. de art. 74 lit a cp și majorarea pedepsei aplicate inculpatului, o pedeapsă de 1 an și 6 luni închisoare fiind în măsură să asigure realizarea scopurilor de exemplaritate și cel educativ, în îndreptarea atitudinii inculpatului față de comiterea de infracțiuni și resocializarea sa viitoare pozitivă.
Ca o consecință a majorării pedepsei va fi majorat și termenul de încercare
Având în vedere aceste motive, Curtea, în baza art.385/15 pct. 1 lit. „b” Cod pr.penală, va respinge ca nefondat recursul formulat de recurentul inculpat F. G. B.
Va constata că recurentul inculpat a fost asistat de apărător desemnat din oficiu.
În baza art. 192 alin. 2 cpp va obliga recurentul inculpat la plata sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
În baza art. 385 ind. 15 pct. 2 lit. d cpp admite recursul formulat de P. de pe lângă Judecătoria Bacău în ceea ce privește reținerea greșită a circumstanței atenuante prev. de art. 74 lit. a cp, a prevederilor art. 76 alin. 1 lit. c cp, cuantumul pedepsei aplicate inculpatului și a termenului de încercare.
Va casa în parte sentința atacată, sub aceste aspecte, va reține cauza spre rejudecare și în fond:
Va înlătura circumstanța atenuantă prev. de 74 lit. a cp, prevederile art. 76 alin. 1 lit. c cp reținute pentru infracțiunea dedusă judecății și va majora pedeapsa aplicată de la 6 luni închisoare la 1 an și 6 luni închisoare.
Va majora termenul de încercare de la 2 ani și 6 luni la 3 ani și 6 luni
Va menține celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate.
În baza art. 192 alin. 3 cpp cheltuieli judiciare avansate de stat, vor rămâne în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGI
DECIDE :
I. În baza art.385/15 pct. 1 lit. „b” Cod pr.penală, respinge ca nefondat recursul formulat de recurentul inculpat F. G. B. împotriva sent. pen. 226/13.02.2012 pronunțată de Judecătoria Bacău în dosarul nr._ .
Constată că recurentul inculpat a fost asistat de apărător desemnat din oficiu.
În baza art. 192 alin. 2 cpp obligă recurentul inculpat la plata sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
II. În baza art. 385 ind. 15 pct. 2 lit. d cpp admite recursul formulat de P. de pe lângă Judecătoria Bacău împotriva aceleași sentințe penale în ceea ce privește reținerea greșită a circumstanței atenuante prev. de art. 74 lit. a cp, a prevederilor art. 76 alin. 1 lit. c cp, cuantumul pedepsei aplicate inculpatului și a termenului de încercare.
Casează în parte sentința atacată, sub aceste aspecte, reține cauza spre rejudecare și în fond:
Înlătură circumstanța atenuantă prev. de 74 lit. a cp, prevederile art. 76 alin. 1 lit. c cp reținute pentru infracțiunea dedusă judecății și majorează pedeapsa aplicată de la 6 luni închisoare la 1 an și 6 luni închisoare.
Majorează termenul de încercare de la 2 ani și 6 luni la 3 ani și 6 luni
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate.
În baza art. 192 alin. 3 cpp cheltuieli judiciare avansate de stat, rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 18.04.2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
A. B. I. N. C.
P. D.
GREFIER
A. D. - I.
red. sent.R.M. P.
red. dec. recurs I.C.N.
tehnored. A.D.I.
3 ex.
08.05.2013
| ← Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr.... | Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 440/2013. Curtea de... → |
|---|
