Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 824/2013. Curtea de Apel BACĂU

Curtea de Apel BACĂU - Sentințe și decizii penale / 2013

Decizia nr. 824/2013 pronunțată de Curtea de Apel BACĂU la data de 13-08-2013 în dosarul nr. 5824/291/2012

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BACĂU

SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE

Dosar nr._

DECIZIA PENALĂ NR.824/2013

Ședința publică de la 13 August 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE: M. A. A.

JUDECĂTOR: P. D.

JUDECĂTOR: A. S.

*************

GREFIER: B. M. D.

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău – legal reprezentat prin:

PROCUROR E. C.

La ordine a venit judecarea recursului declarat de inculpatul R. A., împotriva sentinței penale nr.206 din 24.05.2013, pronunțată de Judecătoria R. în dosarul nr._ .

Dezbaterile în prezenta cauză s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod Procedură penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului pe suport magnetic.

La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă recurentul inculpat R. A., în stare de arest, asistat de avocat oficiu C. F., lipsă fiind celelalte părți.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Nefiind cereri de formulat, Curtea, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.

Avocat C. Franciusc având cuvântul pentru recurentul inculpat R. A., precizează că recursul vizează cuantumul pedepsei, considerând că pedeapsa aplicată este prea mare în raport de circumstanțele reale și personale ale inculpatului, faptul că este minor, a recunoscut și a regretat comiterea faptei, s-a prevalat de dispozițiile art.320/1 C.p.p.

Solicită admiterea recursului, casarea sentinței penale recurate, reținerea cauzei spre rejudecare și pe fond reducerea pedepsei.

Depune la dosar referatul pentru acordarea onorariului pentru asistența juridică în sumă de 200 lei, din fondurile Ministerului Justiției, referat ce a fost avizat prin semnătura președintelui de complet.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul solicită respingerea recursului ca nefondat, întrucât hotărârea pronunțată de instanța de fond este temeinică și legală.

Recurentul inculpat R. A., având ultimul cuvânt, precizează că regretă fapta, că a fost nevoit să fure pentru mama sa pentru că nu aveau venituri.

S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.

CURTEA

deliberând

Asupra recursului penal de față, Curtea reține următoarele:

Prin sentința penală nr.206 din data de 24.05.2013, pronunțată de Judecătoria R., s-a dispus condamnarea inculpaților:

1. R. A., fiul lui R. Gertruda, din afara căsătoriei, născut la 25 februarie 1997 în mun. R., cu același domiciliu – .. 229, în prezent arestat în altă cauză în Penitenciarul Bacău, studii – 2 clase, fără ocupație, starea civilă – necăsătorit, fără copii minori, fără antecedente penale, CNP_, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată, prevăzută de art. art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, e, g, i Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 și art. 42 Cod penal, coroborat cu prevederile art. 99 și urm. Cod penal, în condițiile art. 109 Cod penal și art. 320/1 alin. 7 Cod proc. penală în dauna părților vătămate C. M., cu ultimul domiciliu cunoscut în mun. R., .. 237 (3 acte materiale), I. V., domiciliată în mun. R., .. 231 (2 acte materiale), P. A., domiciliată în mun. R., ., . A., domiciliat în mun. R., .>T. C., domiciliat în mun. R., . de 2 (doi) ani și 4 (patru) luni închisoare.

În temeiul art. 357 alin. 3 Cod procedură penală, s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie prevăzută de art.71 alin.1 și 2 Cod penal, constând în interzicerea exercițiului drepturilor enunțate de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal pe toată durata executării pedepsei principale, urmând ca pedeapsa accesorie să înceapă a fi executată efectiv după împlinirea de către inculpat a vârstei de 18 ani.

S-a constatat că inculpatul este arestat preventiv în altă cauză (dosar nr._ al Judecătoriei R.).

2. B. R.-G., fiul lui G. și S.-L., născut la 30 septembrie 1995 în mun. Bacău, cu același domiciliu – ., studii – 6 clase, fără ocupație, starea civilă – necăsătorit, fără copii minori, cu antecedente penale, CNP_, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată, prevăzută de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g, i Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 și art. 42 Cod penal, coroborat cu prevederile art. 99 și urm. Cod penal, în dauna părților vătămate P. A., domiciliată în mun. R., ., .>G. C., domiciliat în mun. R., .. 2, . inculpatul la pedeapsa de 1 (un) an și 10 (zece) luni închisoare.

În condițiile art. 36 alin. 1 Cod penal, s-a constatat că infracțiunea de față este concurentă sub forma concursului real, potrivit art. 33 lit. a Cod penal, cu infracțiunea de tentativă la infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 20 Cod penal, raportat la art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b, c Cod penal, cu aplicarea art. 99 și urm. Cod penal, pentru săvârșirea căreia inculpatul a fost condamnat prin sentința penală nr. 1476 din 4 octombrie 2012 a Judecătoriei Bacău, definitivă prin nerecurare.

În condițiile art. 85 Cod penal, s-a dispus anularea suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 (un) an și 2 (două) luni închisoare, aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 1476 din 4 octombrie 2012 a Judecătoriei Bacău, definitivă prin nerecurare.

În temeiul art. 36 alin. 1 Cod penal, cu referire la art. 34 alin. 1 lit. b Cod penal, s-a dispus contopirea pedepselor aplicate pentru infracțiunile concurente, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, și anume 1 (un) an și 10 (zece) luni închisoare, fără adăugarea vreunui spor.

În temeiul art. 357 alin. 3 Cod proc. penală, s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie prevăzută de art. 71 alin. 1, 2 Cod penal, constând în interzicerea exercițiului drepturilor enunțate de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal pe toată durata executării pedepsei principale rezultante, urmând ca pedeapsa accesorie să înceapă a fi executată efectiv după împlinirea de către inculpat a vârstei de 18 ani.

În baza art.36 alin. 3 Cod penal, s-a dedus din pedeapsa rezultantă perioada executată în baza sentinței penale nr. 1476 din 4 octombrie 2012 a Judecătoriei Bacău, definitivă prin nerecurare, respectiv de la 19 iulie 2012, la 4 octombrie 2012.

S-a dispus anularea formele de executare emise în baza sentinței penale nr. 1476 din 4 octombrie 2012 a Judecătoriei Bacău, definitivă prin nerecurare, urmând a fi emise noi forme de executare conform prezentei sentințe.

A fost admisă cererea formulată de partea vătămată C. M. – constituită parte civilă și, în temeiul art. 346 raportat la art. 14 alin. 3 lit. b Cod proc. penal, cu aplicarea art. 998 din vechiul Cod civil, a fost obligat inculpatul R. A. la plata despăgubirilor civile către aceasta, după cum urmează:

- suma 60 RON, reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase la 11 aprilie 2011 și rămase nerecuperate (o plită din fontă, oale și tigăi);

- suma 100 RON, reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase în noaptea de 4/5 iunie 2011 și rămase nerecuperate (2 sacouri bărbătești și o plapumă).

S-a luat act că partea vătămată C. M. nu s-a constituit parte civilă în ceea ce privește fapta materială comisă la 5/6 mai 2011.

A fost admisă cererea formulată de partea vătămată I. V. – constituită parte civilă și, în temeiul art. 346 raportat la art. 14 alin. 3 lit. b Cod proc. penal, cu aplicarea art. 998 din vechiul Cod civil, a fost obligat inculpatul R. A. la plata despăgubirilor civile către aceasta, după cum urmează:

- suma de 600 RON, reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase la 15 aprilie 2011 și rămase nerecuperate (un val de sârmă oțelită și un cărucior metalic pentru butelii);

- suma de 60 RON, reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase la 1 iunie 2011 și rămase nerecuperate (o sapă și un fierăstrău).

S-a luat act că partea vătămată P. A. nu s-a constituit parte civilă împotriva inculpaților R. A. și B. R.-G., bunurile sustrase fiind integral recuperate.

În condițiile art. 346 Cod proc. penală, s-a luat act că partea vătămată G. C. a renunțat la pretențiile civile formulate inițial împotriva inculpatului B. R.-G..

În temeiul art. 118 lit. e Cod penal, s-a dispus confiscarea de la inculpatul B. R.-G. a sumei de 500 RON, reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase de la partea vătămată G. C. și rămase nerestituite (2 buc. DVD player, 4 telefoane mobile, un sistem audio cu boxe și un cărucior metalic).

S-a luat act că partea vătămată D. A. nu s-a constituit parte civilă împotriva inculpatului R. A., în ceea ce privește contravaloarea lucrărilor necesare pentru înlăturarea avariilor produse la autoturismul VW Passat cu nr. de înmatriculare_ . Constată că partea vătămată a recuperat bunurile sustrase de inculpatul R. A. (4 capace ornamentale pentru roți și o oglindă retrovizoare exterioară stânga).

S-a luat act că partea vătămată T. C. nu s-a constituit parte civilă împotriva inculpatului R. A., în ceea ce privește contravaloarea boxei audio marca Pioneer și a lucrărilor necesare pentru înlăturarea avariilor produse la autoturismul BMW cu nr. de înmatriculare NEA 203M. Constată că prejudiciul cauzat părții vătămate a fost acoperit parțial prin recuperarea celuilalt bun sustras (radio-CD player auto marca Trevi).

În temeiul art. 346 raportat la art. 14 alin. 3 lit. b Cod proc. penală, cu aplicarea art. 1357 Noul Cod Civil, a fost obligat inculpatul să plătească părții civile A. D., domiciliat în mun. R., ., CNP_ (reprezentant legal al cumpărătorului de bună credință minor A. D.-F.), suma de 60 RON, reprezentând contravaloarea bunului înstrăinat (radio-CD player auto marca Trevi).

În condițiile art. 189 Cod proc. penală, s-a dispus ca onorariile apărătorilor desemnați din oficiu (av. H. G. pentru inculpatul B. R.-G. și av. C. M. pentru inculpatul R. A.), în sumă de câte 300 RON, să fie suportate din fondurile Ministerului Justiției.

În temeiul art. 191 alin. 1, 2 Cod proc. penală, au fost obligați inculpații la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cauză, după cum urmează: inculpatul R. A. – suma de 800 RON și inculpatul B. R.-G. – suma de 1.200 RON.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

Actul de sesizare

Prin rechizitoriul nr. 1364/P/2011 din 6 decembrie 2012, înregistrat pe rolul Judecătoriei R. sub nr._ din 17 decembrie 2012, P. de pe lângă această instanță a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpaților minori:

1. R. A., fiul natural al lui R. Gertruda, născut la 25 februarie 1997 în mun. R., cu același domiciliu – .. 229, în prezent arestat în altă cauză în Penitenciarul Bacău, studii – 2 clase, fără ocupație, starea civilă – necăsătorit, fără copii minori, fără antecedente penale, CNP_, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată, prevăzută de art. art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, e, g, i Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 și art. 42 Cod penal, coroborat cu prevederile art. 99 și urm. Cod penal (8 acte materiale), în dauna părților vătămate C. M., cu ultimul domiciliu cunoscut în mun. R., .. 237 (3 acte materiale), I. V., domiciliată în mun. R., .. 231 (2 acte materiale), P. A., domiciliată în mun. R., . A., domiciliat în mun. R., .>T. C., domiciliat în mun. R., .> 2. B. R.-G., fiul lui G. și S.-L., născut la 30 septembrie 1995 în mun. Bacău, cu același domiciliu – ., studii – 6 clase, fără ocupație, starea civilă – necăsătorit, fără copii minori, cu antecedente penale, CNP_, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată, prevăzută de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g, i Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 și art. 42 Cod penal, coroborat cu prevederile art. 99 și urm. Cod penal (2 acte materiale), în dauna părților vătămate P. A., domiciliată în mun. R., ., .>G. C., domiciliat în mun. R., .. 2, .> S-a reținut prin actul de sesizare săvârșirea de către inculpați a mai multor acte materiale de sustragere a unor bunuri din diferite locații de pe raza mun. R., după cum urmează:

1. În după-amiaza zilei de 11 aprilie 2011 inculpatul R. A. împreună cu fratele său R. A., în vârstă de 12 ani, s-au hotărât să sustragă bunuri din locuința vecinului lor – partea vătămată C. M., profitând de lipsa sa de la domiciliu. În acest sens, cei doi au escaladat poarta de acces și apoi fereastra de la imobil, pătrunzând în interior, de unde au sustras un reșou, o plită din fontă, oale și tigăi, bunuri estimate de partea vătămată la suma de 100 RON. Cei doi au dus reșoul la domiciliul lor, iar restul bunurilor le-au vândut la un centru de colectare a fierului vechi de pe . mun. R.. În cursul cercetărilor inculpatul a restituit părții vătămate reșoul sustras. Partea vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 60 RON, reprezentând contravaloarea bunurilor nerecuperate.

2. În după-amiaza zilei de 15 aprilie 2011, în jurul orelor 16,00, inculpatul R. A. împreună cu fratele său R. A. au escaladat gardul de la locuința vecinei lor – partea vătămată I. V. și dintr-un șopron au sustras un val de sârmă oțelită în lungime de 30 m, iar dintr-o magazie din curte, a cărei ușă era neasigurată, au sustras un cărucior metalic pentru butelii. Cei doi autori minori au dus bunurile sustrase în curtea locuinței lor, escaladând gardul comun, fiind însă observați de partea vătămată. Prejudiciul în valoare de 600 RON a rămas nerecuperat, partea vătămată I. V. constituindu-se parte civilă cu această sumă.

3. Într-o după-amiază de la începutul lunii mai 2011 (5 sau 6 mai 2011) inculpatul R. A. și fratele său au pătruns din nou în curtea locuinței părții vătămate C. M., în lipsa acestuia de acasă, pe poarta de acces în grădină și au încercat să intre în casă pe un geam lăsat deschis. Autorii au forțat prin împingere plasa din sârmă dintre cele două rânduri de geamuri ale ferestrei, pe care au îndoit-o, însă nu au reușit să o rupă sau s-o îndepărteze, astfel că au renunțat, plecând fără a sustrage vreun bun. Partea vătămată C. M. nu s-a constituit parte civilă.

4. În noaptea de 4/5 iunie 2011 inculpatul R. A. și fratele său R. A. au revenit la locuința părții vătămate C. M., cunoscând că aceasta nu se află la domiciliu și au pătruns în casă prin forțarea sistemului de închidere a ușii de acces. Cei doi minori au sustras două sacouri bărbătești, o plapumă și un fes, toate în valoare de 110 RON. În urma percheziției domiciliare efectuate la domiciliul lor organele de poliție au găsit fesul sustras de la partea vătămată. Partea vătămată C. M. s-a constituit parte civilă cu suma de 100 RON reprezentând contravaloarea bunurilor nerecuperate.

5. În ziua de 1 iunie 2011, în jurul orelor 14,00, inculpatul R. A. și fratele său R. A. au escaladat din nou gardul despărțitor dintre locuința lor și cea a părții vătămate I. V. și au sustras dintr-o magazie amplasată în curte două sape, o greblă și un ferăstrău, fiind observați de partea vătămată după săvârșirea faptei, în timp ce săreau gardul având bunurile sustrase asupra lor. Partea vătămată, care este o persoană în vârstă, și J. V., fostul ei soț, cu care locuiește împreună, au apelat la sprijinul unui vecin (S. S.) pentru a-i ajuta la recuperarea prejudiciului, astfel că acesta a aflat că o parte din bunurile sustrase de autori au fost vândute numitului D. S. cu suma de 10 RON. În cursul urmăririi penale cumpărătorul de bună-credință D. S. a restituit numitului J. V. sapa și grebla, primind de la acesta suma de 10 RON. Prejudiciul în valoare de 60 RON a rămas nerecuperat, partea vătămată I. V. constituindu-se parte civilă cu această sumă.

6. În seara zilei de 28 iulie 2011, în jurul orelor 23,00, inculpații R. A. și B. R.-G. se deplasau pe .. R. și au luat hotărârea infracțională de a sustrage bunuri dintr-o boxă aflată la subsolul . doi inculpați au forțat lacătul ce asigura ușa de acces în boxele locatarilor și din boxa părții vătămate P. A. au sustras o stație audio-radio marca Yamaha, trei fierăstraie pendulare, un polizor unghiular, o mașină electrică de rindeluit, șurubelnițe, chei fixe, un patent, fitinguri, caneluri, robineți, o mașină de tuns părul marca Taurus și capete de cabluri electrice, în valoare totală de 2.500 RON. Bunurile sustrase au fost așezate de inculpați în două genți, pe care le-au găsit în aceeași boxă, la scurt timp, fiind surprinși de partea vătămată P. A. și de soțul acesteia, care au anunțat și organele de poliție. Prejudiciul a fost recuperat, partea vătămată P. A. neconstituindu-se parte civilă.

7. Într-o noapte din perioada 28-30 iulie 2011 inculpatul B. R.-G. a spart geamul de la balconul apartamentului 23, situat la parter pe . în interior, a sustras două sisteme player multimedia DVD, patru telefoane mobile, un sistem audio cu boxe și un cărucior metalic pentru cumpărături, în care a așezat și transportat bunurile sustrase. Ulterior săvârșirii faptei, inculpatul a vândut bunurile unor persoane necunoscute. Partea vătămată G. C. a evaluat bunurile sustrase la suma de 500 RON, prejudiciul rămânând nerecuperat.

8. În noaptea de 4/5 august 2011 inculpatul R. A. împreună cu făptuitorii minori P. I. și B. Fildeș s-au deplasat pe . sustras capacele de la roțile autoturismului marca VW Passat cu numărul_ și oglinda retrovizoare din partea stângă. La scurt timp de la comiterea faptei cei trei autori au fost depistați de o patrulă a poliției având asupra lor bunurile sustrase. Partea vătămată D. A. a evaluat prejudiciul la suma de 600 RON, însă nu s-a constituit parte civilă, prejudiciul fiind recuperat.

9. În seara zilei de 1 decembrie 2011 inculpatul R. A. a observat parcat pe . autoturism marca BMW 318 cu numărul NEA-203-A și s-a hotărât să sustragă bunuri din interior pe care să le valorifice. Cu o piatră a spart geamul din partea stânga spate a autoturismului și prin spărtura formată a introdus mâna, reușind să deschidă portiera. Inculpatul a sustras din interior un radiocasetofon marca Trevi, iar din portbagajul pe care l-a găsit descuiat a sustras o boxă audio marca Pioneer. În aceeași seară inculpatul a vândut radiocasetofonul numitului A. D. C. cu suma de 60 RON, acesta predând ulterior organelor de poliție bunul cumpărat. Partea vătămată T. C. a estimat valoarea prejudiciului cauzat la suma de 500 RON. Nu s-a constituit parte civilă, deși prejudiciul nu a fost integral recuperat. Cumpărătorul de bună credință A. D. C. s-a constituit parte civilă cu suma de 60 RON, reprezentând suma de bani achitată inculpatului la cumpărarea bunului sustras.

Prin același rechizitoriu s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de făptuitorii R. A., B. Fildeș și P. I. sub aspectul infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, e, g, i Cod penal (cu aplicarea art. 41 alin. 1 Cod penal în ceea ce-l privește pe R. A.), întrucât aceștia nu aveau împlinită vârsta responsabilității penale.

Instanța constată că este competentă material și teritorial să soluționeze prezenta cauză, potrivit art. 25 și art. 30 Cod proc. penală.

Aspecte privind pretențiile civile

În cursul urmăririi penale partea vătămată C. M. s-a constituit parte civilă cu sumele de 60 RON (pentru actul material din 11 aprilie 2011) și 100 RON (actul material din 4/5 iunie 2011), reprezentând contravaloarea bunurilor rămase nerecuperate. În cursul judecății partea vătămată nu s-a prezentat în fața instanței și nu a formulat alte cereri în latură civilă.

Partea vătămată I. V. s-a constituit parte civilă cu sumele de 600 RON (pentru actul material din 15 aprilie 2011) și 60 RON (actul material din 1 iunie 2011), reprezentând contravaloarea bunurilor nerecuperate. În cursul judecății partea vătămată nu s-a prezentat în fața instanței și nu a formulat alte cereri în latură civilă.

Partea vătămată P. A. nu s-a constituit parte civilă în cauză, prejudiciul cauzat prin infracțiune fiind acoperit integral. În fața instanței și-a menținut poziția procesuală (fila 52)

În cursul urmăririi penale partea vătămată G. C. s-a constituit parte civilă cu suma de 500 RON, reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase, dar la termenele de judecată din 28 ianuarie 2013 și 29 martie 2013 a învederat că renunță la aceste pretenții civile.

Partea vătămată D. A. a învederat că a recuperat bunurile sustrase și nu se constituie parte civilă în ceea ce privește cheltuielile ocazionate de remedierea avariilor produse la autoturismul cu nr. de înmatriculare_ . În fața instanței a declarat că i-au fost sustrase capacele roților și rupte ambele oglinzi retrovizoare exterioare, dar nu formulează pretenții bănești (fila 51).

Partea vătămată T. C. nu s-a constituit parte civilă în cauză, deși nu a recuperat în întregime bunurile sustrase și nici nu a fost despăgubit cu cheltuielile ocazionate de înlăturarea avariilor produse la autoturismul cu nr. de înmatriculare NEA 203M.

În urma administrării probelor în cursul cercetării judecătorești s-a constatat că A. D.-F. (și nu A. D.-C.) a avut calitatea de cumpărător de bună credință a radiocasetofonului sustras din autoturismul părții vătămate T. C.. Acesta fiind minor la data achiziționării bunului, s-a formulat declarație de constituie de parte civilă de către reprezentantul legal A. D. pentru suma de 60 RON, plătită la cumpărarea bunului.

Apărările inculpaților

În cursul urmăririi penale inculpații nu au fost audiați, nefiind identificați la domiciliu.

În fața instanței inculpatul R. A., arestat preventiv în altă cauză, a recunoscut săvârșirea infracțiunii. Acesta a invocat prevederile art. 3201 Cod proc. penală, recunoscându-și vinovăția și însușindu-și probele administrate la urmărirea penală.

Inculpatul B. R.-G. a fost citat la domiciliul cunoscut conform evidențelor DEPABD și i s-au emis mandate de aducere, neputând fi, însă, prezentat în fața instanței. S-a relevat că acesta este de mai mult timp plecat de la domiciliu și nu a mai păstrat legătura cu familia.

În cursul judecății inculpaților li s-a asigurat apărător din oficiu, potrivit dispozițiilor art. 171 alin. 2 și 3 Cod proc. penală.

Probe

Având în vedere incidența dispozițiilor art. 3201 Cod proc. penală în ceea ce-l privește pe inculpatul R. A., soluționarea cauzei față de acesta s-a făcut fără administrarea de dovezi în cursul judecății. Au fost însușite fără rezerve probele administrate în cursul urmăririi penale, respectiv procesele-verbale de consemnare a plângerilor părților vătămate, procesele-verbale de cercetare la fața locului cu planșele foto aferente, procesele-verbale de percheziții domiciliare, raportul de constatare tehnico-științifică dactiloscopică, raportul de expertiză medico-legală psihiatrică, anchetele sociale, declarațiile martorilor R. A., B. A., J. V., daraban S., D. E.-A., P. I., B. Fildeș, R. F., Gorgos L.-G., A. D.-C., declarațiile inculpaților în faza actelor premergătoare, fișele de cazier judiciar.

În ceea ce-l privește pe inculpatul B. R.-G., având în vedere că acesta s-a sustras de la judecată, neputând fi adus în fața instanței, instanța a dispus administrarea nemijlocită a probatoriului testimonial cu martorii de la urmărirea penală J. V. (fila 189), D. E.-A. (fila 190), A. D. (fila 191), R. F. (fila 235), R. A. (fila 236), D. S. (fila 237), P. I. (fila 268) și B. Fildeș (fila 269).

Nici părțile vătămate și nici inculpații nu au solicitat administrarea de dovezi.

Din oficiu, în condițiile art. 287 și art. 482 Cod proc. penală, instanța a solicitat Serviciilor de probațiune de pe lângă Tribunalul N., respectiv Tribunalul Bacău, întocmirea unor referate de evaluare privind factorii care influențează sau pot influența conduita generală a inculpaților, precum și perspectivele de reintegrare în societate. (filele 107-117). De asemenea, în raport cu susținerile martorului A. D.-C., instanța a dispus efectuarea de către Serviciul Criminalistic din cadrul IPJ N. a unei constatări tehnico-științifice în vederea stabilirii identității persoanei care a semnat actul procedural intitulat „Dovadă” de la fila dosar 185 UP (filele 126-137).

Situația de fapt reținută de instanță

Inculpatul R. A. locuiește în mun. R., .. 229, provine dintr-o familie dezorganizată, iar mama sa R. Gertruda a decedat la 19 noiembrie 2012. Este cunoscut în evidențele autorității tutelare ca infractor minor, este cercetat în mai multe cauze penale de Poliția mun. R., iar în prezent este arestat preventiv în altă cauză (dosar nr._ al Judecătoriei R., aflat în recurs). S-au identificat ca factori care influențează conduita infracțională neșcolarizarea, analfabetismul, neimplicarea în activități lucrative, apartenența la o comunitate de etnie romă cu infracționalitate ridicată, existența modelelor infracționale în familie, motivație scăzută pentru schimbare, lipsa veniturilor stabile și caracteristicile personale (tulburare de conduită, rezistență la autoritate, nesupunere frecventă, iritabilitate, impulsivitate, heteroagresivitate, toleranță scăzută la frustrare, incapacitate de a învăța din experiență și/sau pedeapsă, nepăsare rece față de dorințele celorlalți).

Inculpatul B. R.-G. are domiciliul stabil pe raza mun. Bacău, însă în cursul anului 2011 a locuit ocazional în mun. R., intrând în contact cu anturajul co-inculpatului și astfel împrietenindu-se. În prezent a plecat de la domiciliu și nu a mai păstrat legătura cu familia, neputându-se stabili cu certitudine dacă se mai află în țară. A mai fost condamnat anterior și cercetat în mai multe dosare având ca obiect infracțiuni mărunte contra patrimoniului, fiindu-i aplicate sancțiuni cu caracter administrativ. Provine dintr-o familie organizată, neimplicată în activități cu caracter infracțional, iar părinții depun toate eforturile pentru a-i asigura cele necesare. În cursul anului 2005 minorul a intrat într-un anturaj de consumatori de etnobotanice, a fugit de acasă și s-a implicat inițial în activitatea de cerșetorie, iar apoi în acțiuni infracționale.

În urma administrării probatoriului, atât în cursul urmăririi, cât și nemijlocit în faza de judecată, se reține săvârșirea în cursul anului 2011 de către inculpați, singuri sau împreună cu alți minori care nu aveau împlinită vârsta responsabilității penale, a mai multor acte materiale care îmbracă forma infracțiunii de furt calificat, după cum urmează:

1. În după-amiaza zilei de 11 aprilie 2011 inculpatul R. A. și fratele său R. A. (la vremea respectivă în vârstă de 12 ani) au escaladat poarta de acces și apoi fereastra imobilului părții vătămate C. M., vecinul lor, cunoscând că acesta era plecat de acasă. Din interior au sustras un reșou, o plită din fontă, oale și tigăi, bunuri cu o valoare estimată de 100 RON. Cei doi au dus reșoul la domiciliul lor, iar restul bunurilor le-au vândut la un centru de colectare a fierului vechi de pe . mun. R. (incinta fostei DCA), în cursul cercetărilor fiind recuperat doar reșoul.

2. În după-amiaza zilei de 15 aprilie 2011, în jurul orei 16,00, inculpatul R. A. și fratele său R. A. au escaladat gardul părții vătămate I. V., vecină cu ei, și dintr-un șopron au sustras un val de sârmă oțelită în lungime de 30 m, iar dintr-o magazie din curte, a cărei ușă era neasigurată, un cărucior metalic pentru butelii. Cei doi au dus bunurile sustrase în curtea locuinței lor, escaladând din nou gardul comun, fiind în acel moment observați de partea vătămată. Cu toate acestea, prejudiciul a rămas nerecuperat, bunurile fiind valorificate în zilele următoare la același centru de colectare.

3. Într-o după-amiază de la începutul lunii mai 2011 (5 sau 6 mai 2011, neputându-se stabili cu precizie ziua) inculpatul R. A. și fratele său au pătruns din nou în gospodăria părții vătămate C. M., în lipsa acesteia de acasă, pe poarta de acces în grădină și au încercat să intre în casă pe un geam lăsat deschis. Cei doi au forțat prin împingere plasa din sârmă dintre cele două rânduri de geamuri ale ferestrei, îndoind-o dar fără a reuși să o rupă sau să o îndepărteze, astfel că au renunțat, plecând fără a sustrage vreun bun.

4. În noaptea de 4/5 iunie 2011 cei doi au revenit la locuința părții vătămate C. M., cunoscând că aceasta era plecată de la domiciliu, și au pătruns în casă prin forțarea sistemului de închidere a ușii de acces. Cei doi au sustras două sacouri bărbătești, o plapumă și un fes, toate în valoare de 110 RON. În urma percheziției domiciliare efectuate la domiciliul lor organele de poliție au găsit fesul sustras de la partea vătămată.

5. În ziua de 1 iunie 2011, în jurul orei 14,00, inculpatul R. A. și fratele său R. A. au escaladat din nou gardul despărțitor dintre locuința lor și cea a părții vătămate I. V. și au sustras dintr-o magazie amplasată în curte două sape, o greblă și un ferăstrău, fiind observați de partea vătămată imediat după săvârșirea faptei, în timp ce săreau gardul înapoi spre locuința lor. Partea vătămată l-a alertat pe martorul J. V., care este fostul său soț și care locuiește în aceeași gospodărie, iar acesta a apelat la sprijinul unui vecin (S. S.) pentru a-i ajuta la recuperarea prejudiciului. După câteva zile acesta i-a comunicat lui J. V. că o parte din bunurile sustrase au fost vândute martorului D. S. cu suma de 10 RON. Acesta i-a restituit J. V. sapa și grebla, primind suma de 10 RON, pe care o achitase inculpatului la cumpărarea lor. D. urmare, a rămas nerecuperat un prejudiciu în valoare de 60 RON, reprezentat de contravaloarea bunurilor nerestituite și suma plătită pentru despăgubirea cumpărătorului de bună credință.

6. În seara zilei de 28 iulie 2011, în jurul orelor 23,00-23,30, în timp ce se deplasau pe .. R., inculpații R. A. și B. R.-G. au luat hotărârea de a sustrage bunuri boxele aflate la subsolul blocurilor. Astfel, cei doi inculpați au pătruns în scara blocului 41 și au forțat lacătul ce asigura ușa de acces spre subsol, iar din boxa părții vătămate P. A. au sustras o stație audio-radio marca Yamaha, trei fierăstraie pendulare, un polizor unghiular, o mașină electrică de rindeluit, șurubelnițe, chei fixe, un patent, fitinguri, caneluri, robineți, o mașină de tuns părul marca Taurus și capete de cabluri electrice, în valoare totală de 2.500 RON. Bunurile sustrase au fost așezate de inculpați în două genți, pe care le-au găsit în aceeași boxă, însă în timp ce se pregăteau să părăsească subsolul au fost surprinși de partea vătămată P. A. și de soțul acesteia, alertați de zgomotele produse. Partea vătămată a anunțat organele de poliție, iar bunurile i-au fost restituite în întregime.

7. Într-o noapte din intervalul 28-30 iulie 2011 (neputându-se stabili cu precizie data, fapta fiind constatată de partea vătămată G. C. la data de 30 iulie 2011) inculpatul B. R.-G. a spart unul din geamurile de la balconul . parterul bl. 21 pe . părinților decedați ai părții vătămate), și din interior a sustras două sisteme DVD player, patru telefoane mobile, un sistem audio cu boxe și un cărucior metalic pentru cumpărături, în care a așezat și transportat bunurile sustrase. Ulterior săvârșirii faptei, inculpatul a vândut bunurile unor persoane rămase neidentificate. Cu ocazia cercetării la fața locului au fost relevate, ridicate și fixate prin fotografiere mai multe impresiuni digitale de pe interiorul geamului de la bucătărie și de pe o cutie din apartament, iar în urma verificării lor s-a concluzionat prin raportul de constatare tehnico-științifică din 7 septembrie 2011 că aparțin inculpatului B. R.-G.. În faza actelor premergătoare inculpatul a fost audiat cu privire la această faptă, recunoscându-și vinovăția.

8. În noaptea de 4/5 august 2011, în jurul orei 24,00, inculpatul R. A. și minorii P. I. și B. Fildeș (la vremea respectivă în vârstă de 13, respectiv 12 ani), în timp ce se întorceau din bâlciul anual organizat pe ., au traversat . ajuns în spatele . . au sustras capacele ornamentale și oglinda retrovizoare stânga ale autoturismului marca VW Passat cu numărul_ (și nu BBZ, cum s-a reținut în rechizitoriu), proprietatea părții vătămate D. A., parcat în zonă, după care au pornit spre . fost, însă, observați de un echipaj auto de poliție în timp ce traversau în fugă . în scurt timp, bunurile sustrase fiind restituite părții vătămate.

9. În seara zilei de 1 decembrie 2011 inculpatul R. A. a observat parcat pe . marca BMW 318 cu numărul NEA 203M (și nu 203-A, cum s-a reținut în rechizitoriu), proprietatea lui Gorgos L.-G., dar încredințat spre folosință părții vătămate T. C., și s-a hotărât să sustragă bunuri din interior pe care să le valorifice. Cu o piatră a spart geamul din partea stânga spate a autoturismului și prin spărtura formată a introdus mâna, reușind să deschidă portiera. Inculpatul a sustras din interior un radiocasetofon cu CD marca Trevi, iar din portbagajul găsit descuiat o boxă audio marca Pioneer. În aceeași seară inculpatul a vândut radiocasetofonul minorului A. D.-F. cu suma de 60 RON, acesta predându-l ulterior organelor de poliție. Pentru cumpărătorul de bună credință minor s-a constituit parte civilă reprezentantul legal A. D..

În drept

Instanța apreciază că, în raport de probatoriul administrat în cauză în cursul urmăririi penale și de poziția procesuală adoptată de inculpatul R. A. în faza de judecată (când a invocat prevederile art. 3201 Cod proc. penală), vinovăția ambilor inculpați este pe deplin probată. Nu subzistă nici un echivoc asupra veridicității aspectelor de fapt reținute în sarcina inculpaților prin actul de sesizare, în condițiile în care acestea rezultă cu prisosință din probele administrate și nu au fost contestate.

Fapta inculpatului minor R. A. de a sustrage, singur sau împreună cu co-inculpatul ori minorii R. A., P. I. și B. Fildeș, pe timp de zi sau noaptea, prin efracția sistemelor de închidere sau escaladare, bunurile mai sus enumerate din posesia părților vătămate C. M., I. V., P. A., D. A. și T. C. (un total de 8 acte materiale), întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat în formă continuată, prevăzută de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, e, g, i Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 și art. 42 Cod penal, coroborat cu prevederile art. 99 și urm. Cod penal.

Fapta inculpatului minor B. R.-G. de a sustrage, singur sau împreună cu co-inculpatul, pe timp de noapte și prin efracția sistemelor de închidere, bunurile aflate în posesia părților vătămate P. A. și G. C. (2 acte materiale), întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat în formă continuată, prevăzută de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g, i Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 și art. 42 Cod penal, coroborat cu prevederile art. 99 și urm. Cod penal.

Individualizarea pedepselor

La stabilirea cuantumului pedepselor cu închisoarea ce vor fi aplicate inculpaților, instanța va ține seama de criteriile generale de individualizare judiciară enumerate la art. 72 Cod penal, dând eficiență gradului relativ ridicat de pericol social al faptelor, modalității concrete în care acestea au fost comise (prin raportare la circumstanțele de loc și timp, la valoarea prejudiciilor și modul de concepere a acțiunii infracționale) și circumstanțelor personale ale inculpaților. Se reține că ambii inculpați sunt cunoscuți ca infractori minori, fiind în trecut cercetați în mai multe cauze penale de furturi mărunte și aplicându-li-se sancțiuni cu caracter administrativ. R. A. este în prezent arestat preventiv într-o cauză având ca obiect infracțiuni de furt calificat și tâlhărie, iar B. R.-G. a fost condamnat prin sentința penală nr. 1476 din 4 octombrie 2012 a Judecătoriei Bacău, definitivă prin nerecurare, pentru comiterea unei infracțiuni de tâlhărie, concurentă cu infracțiunea de față.

Inculpatul R. A. a adoptat o poziție procesuală sinceră, prevalându-se de dispozițiile art. 3201 Cod proc. penală. Instanța apreciază, în raport cu aspectele mai sus reținute, că nu este necesar a se da eficiență maximă cauzei de reducere a pedepsei prevăzute la art. 3201 alin. 7 Cod proc. penală, urmând ca pedeapsa aplicată să fie adecvată gradului de pericol social ridicat generat de acțiunile inculpatului. În schimb, în ceea ce-l privește pe inculpatul B. R.-G., instanța reține că acesta s-a sustras de la judecată, neputând fi localizat, iar în favoarea sa nu subzistă nici un element circumstanțial care să permită individualizarea pedepsei într-un cuantum inferior minimului special prevăzut de lege.

În operațiunea de individualizare instanța apreciază că valoarea efectivă a prejudiciilor materiale nu este unicul element definitoriu, în condițiile în care activitatea infracțională a inculpaților se caracterizează prin comiterea de acte materiale multiple și trădează o perseverență deosebită.

Instanța va aplica inculpaților și pedeapsa accesorie prevăzută de art. 71 alin. 1, 2 Cod penal, constând în interzicerea exercițiului drepturilor enunțate la art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal pe durata executării pedepsei principale, urmând ca pedeapsa accesorie să înceapă a fi executată efectiv după împlinirea de către inculpați a vârstei de 18 ani. La stabilirea conținutului pedepsei accesorii, instanța va avea în vedere dispozițiile art. 71 alin. 3 Cod penal, apreciind că interzicerea drepturilor enunțate la art. 64 alin. 1 lit. d, e Cod penal ar reprezenta o ingerință nejustificată a statului în exercitarea dreptului recunoscut de art. 8 din Convenția europeană a drepturilor omului. În același context, instanța mai reține și că interzicerea dreptului la vot ar reprezenta, de asemenea, o represiune excesivă, în condițiile în care nu există o legătură între acest drept (recunoscut de art. 3 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenția europeană a drepturilor omului) și infracțiune, iar gravitatea concretă a acesteia nu justifică interzicerea dreptului de a alege (în acest sens pronunțându-se Curtea Europeană în cauza C. împotriva României).

În ceea ce-l privește pe inculpatul B. R.-G., instanța reține că infracțiunea de față este concurentă sub forma concursului real, potrivit art. 33 lit. a Cod penal, cu infracțiunea de tentativă la infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 20 Cod penal raportat la art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b, c Cod penal, cu aplicarea art. 99 și urm. Cod penal, pentru săvârșirea căreia a fost condamnat prin sentința penală nr. 1476 din 4 octombrie 2012 a Judecătoriei Bacău, definitivă prin nerecurare. D. urmare, se va anula măsura suspendării condiționate a executării pedepsei, iar pedepsele stabilite pentru aceste două infracțiuni vor fi contopite potrivit dispozițiilor art. 36 alin. 1 și art. 34 alin. 1 lit. b Cod penal. Urmează a se anula formele de executare emise în baza sentinței penale nr. 1476 din 4 octombrie 2012 a Judecătoriei Bacău, definitivă prin nerecurare, emițându-se noi forme de executare potrivit prezentei sentințe. Se va deduce din pedeapsa rezultantă astfel stabilită perioada executată în baza sentinței pronunțate anterior, respectiv de la 19 iulie 2012 la 4 octombrie 2012.

În raport cu toate considerentele ce preced, instanța apreciază că scopul pedepselor aplicate inculpaților, așa cum este enunțat la art. 52 Cod penal, sub aspect preventiv și coercitiv, poate fi realizat numai prin privarea lor de libertate (sens în care pledează toate circumstanțele subiective și obiective).

Soluționarea laturii civile

În raport cu data comiterii actelor materiale deduse judecății, instanța reține că anterior datei de 1 octombrie 2011 sunt aplicabile sub aspectul dreptului substanțial prevederile art. 998 și urm. din vechiul Cod civil, iar după acest moment prevederile art. 1357 NCC.

Având în vedere probele administrate în cauză, care se coroborează cu declarația de recunoaștere a inculpatului R. A., reținând că a fost pe deplin dovedită materialitatea faptelor deduse judecății, instanța îl va obliga pe acesta la plata despăgubirilor civile, după cum urmează:

- către partea vătămată C. M. – suma totală de 160 RON, reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase și rămase nerecuperate (o plită din fontă, oale, tigăi, 2 sacouri bărbătești și o plapumă);

- către partea vătămată I. V. – suma totală de 660 RON, reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase și rămase nerecuperate (un val de sârmă oțelită, un cărucior metalic pentru butelii, o sapă și un fierăstrău);

- către partea civilă A. D. (reprezentant legal al dobânditorului de bună credință minor A. D.-F.) – suma de 60 RON, achitată la cumpărarea radiocasetofonului auto marca Trevi sustras din autoturismul părții vătămate T. C..

Întrucât filiația inculpatului minor R. A. a fost stabilită numai față de mama R. Gertruda, iar aceasta a decedat în cursul urmăririi penale, inculpatul nefiind instituționalizat, instanța constată că nu se pune problema atragerii răspunderii civile în calitate de parte responsabilă civilmente.

Se va lua act că părțile vătămate P. A., G. C., D. A. și T. C. nu s-au constituit părți civile în cauză. În condițiile art. 118 lit. e Cod penal se va dispune măsura de siguranță a confiscării de la inculpatul B. R.-G. a sumei de 500 RON, reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase de la aceasta și rămase nerestituite (2 buc. DVD player, 4 telefoane mobile, un sistem audio cu boxe și un cărucior metalic).

Alte aspecte

Inculpații vor fi îndatorați la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cauză, potrivit art. 349 raportat la art. 191 alin. 1 și alin. 2 Cod proc. penală, diferențiat în raport de măsura în care au provocat aceste cheltuieli. Onorariile apărătorilor desemnați din oficiu vor fi suportate din fondurile Ministerului Justiției.

Potrivit art. 360 Cod proc. penală inculpaților le va fi comunicată câte o copie in extenso a hotărârii.

Împotriva acestei hotărâri, în cadrul termenului legal, a declarat recurs inculpatul R. A..

Recursul nu a fost motivat în scris, iar în susținerile orale făcute și prin avocat, hotărârea recurată a fost criticată pentru motivele reținute în preambulul prezentei decizii, astfel că nu vor mai fi reluate.

Analizând hotărârea recurată în raport de motivele de recurs invocate și examinând-o și din oficiu, în conformitate cu prevederile art.385/6 alin.3 Cod procedură penală, sub toate aspectele de fapt și de drept, Curtea constată că recursul urmează a fi respins, pentru considerentele care vor fi prezentate.

În cauză, instanța de fond a reținut o situație de fapt corespunzătoare probelor administrate, a dat faptelor săvârșite de recurentul-inculpat o corectă încadrare juridică și a dat dovadă de înțelegere prin aplicarea unei pedepse apropiate de minimul special prevăzut de lege pentru infracțiunea săvârșită, minim care a fost redus cu ½, potrivit art.109 Cod penal și cu 1/3, în conformitate cu dispozițiile art.320/1 alin.7 Cod procedură penală.

Instanța de fond a respectat dispozițiile procedurale referitoare la motivarea hotărârii, în sensul că a descris faptele săvârșite, cu arătarea timpului și locului unde au fost comise, încadrarea juridică dată acestora, de asemenea a analizat probelor care au servit ca temei pentru soluționarea laturii penale a cauzei, cât și laturii civile și a arătat temeiurilor de drept care justifică soluția dată în cauză.

Instanța de control judiciar își însușește motivarea hotărârii recurate făcută de instanța de fond, desigur, cu completările care vor fi făcute.

Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului rezultă pe deplin vinovăția recurentului - inculpat pentru infracțiunea continuată de furt calificat pentru care a fost trimis în judecată și condamnat de instanța de fond.

De altfel, recurentul-inculpat a declarat în fața instanței de fond, înainte de începerea cercetării judecătorești, că recunoaște săvârșirea infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată, așa cum au fost reținute în actul de sesizare a instanței, că solicită ca judecata să aibă loc pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penal și a cerut aplicarea procedurii simplificate a recunoașterii vinovăției, prevăzută de art.320/1 Cod procedură penală.

În aceste condiții, instanța de control judiciar nu va mai analiza situația de fapt, care, așa cum se arăta mai sus, a fost corect reținută de instanța de fond.

În ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepsei aplicate, așa cum se arăta mai sus, instanța de fond a dat dovadă de înțelegere prin aplicarea unei pedepse apropiate de minimul special prevăzut de lege pentru infracțiunea săvârșită, minim care a fost redus cu ½, potrivit art.109 Cod penal și cu 1/3, în conformitate cu dispozițiile art.320/1 alin.7 Cod procedură penală.

Desigur, față de faptul că sentința penală a fost recurată doar de inculpat, având în vedere principiul non reformatio in pejus, prevăzut și de art.385/8 alin.1 Cod procedură penală, Curtea nu poate înlătura circumstanțele atenuante reținute în favoarea acestuia și, pe cale de consecință, nu poate majora cuantumul pedepsei principale aplicate pentru infracțiunea dedusă judecății.

Așa cum este cunoscut, în conformitate cu dispozițiile art.72 Cod penal, la individualizare judiciară a pedepselor, instanța trebuie să aibă în vedere prevederile Părții generale a Codului penal, de limitele de pedeapsă prevăzute în Partea specială a Codului penal, gradul de pericol social al infracțiunilor săvârșite, împrejurările concrete în care au fost comise, precum și persoana inculpatului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Referitor la gradul de pericol social al infracțiunii săvârșite, la individualizarea judiciară a pedepsei trebuie avut în vedere faptul că inculpatul a săvârșit o infracțiune continuată de furt calificat, infracțiune comisă de două sau mai multe persoane, prin efracție, dintr-un loc public și pe timp de noapte, multe dintre actele materiale fiind comise dintr-o locuință.

Din examinarea Referatului de evaluare întocmit de Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul N., rezultă că inculpatul provine dintr-o familie „care are pattern infracțional și subcultură delicventă”, care și-a pus amprenta asupra conduitei sale, debutând în viața infracțională înainte de a împlini vârsta de la care răspunde penal.”Inculpatul nu numai că a copiat modelul indezirabil al familiei, dar, mai mult, își implică fratele în vârstă de 13 ani în comiterea de fapte penale, iar în acest mod îl inițiază în viața infracțională.”

Referitor la persoana recurentului-inculpat, așa cum s-a reținut și de instanța de fond, acesta este arestat preventiv într-o altă cauză penală.

Prin sentința penală nr.213 din data de 31.05.2013, pronunțată de Judecătoria R., inculpatul a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare, pentru săvârșirea în concurs real a unei infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art.211 alin 1 și 2 lit.b și c Cod penal și unei infracțiuni continuate de furt calificat, prevăzute de art. 208 alin. 1, 209 lit. a, e, g, i Cod penal, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, instanța menținând starea de arest a inculpatului.

Curtea apreciază că nu se impunea reținerea în favoarea recurentului-inculpat a circumstanțelor atenuante prevăzute de art.74 Cod penal, și pe cale de consecință, nu trebuia coborâtă pedeapsa sub minimul special prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșite, minimă redusă potrivit dispozițiilor legale.

Existența uneia sau unora din împrejurările enumerate exemplificativ în art.74 Cod penal, sau a altora asemănătoare, nu obligă instanța de judecată să le considere circumstanțe atenuante și să reducă sau să schimbe pedeapsa principală, deoarece, din redactarea dată textului art.74 Cod penal, rezultă că recunoașterea unor atari împrejurări drept circumstanțe atenuante este lăsată la aprecierea instanței de judecată.

În această apreciere este obligatoriu să se țină seama de pericolul social concret al faptelor, de ansamblul împrejurărilor în care s-a săvârșit infracțiunea, de urmările produse, sau care s-ar fi putut produce, ca și de orice elemente de apreciere privitoare la fapte și persoana inculpatului.

Recunoașterea circumstanțelor atenuante este atributul instanței de judecată și deci lăsată doar la aprecierea acesteia.

Gravitatea și pericolul social al faptelor sunt elemente care nu pot fi omise și care trebuiesc bine evaluate de instanță în alegerea pedepselor și a cuantumului acestora.

Având în vedere gradul de pericol al infracțiunii săvârșite, multitudinea actelor materiale, faptul că multe sunt furturi din locuință, Curtea constată că faptele comise de recurentul-inculpat au o asemenea gravitate, încât face inoportună reținerea de circumstanțe atenuante în favoarea acestuia, deoarece prin coborârea pedepselor sub minimul special prevăzut de lege pentru infracțiunea comisă, se ajunge la o pedepse vădit disproporționate față de gravitatea faptelor, pedepse care nu-și atinge scopul preventiv-educativ, prevăzut de art.52 Cod penal.

De altfel, fiind vorba de săvârșirea unei infracțiuni continuate, față de dispozițiile art.80 Cod penal, chiar dacă s-ar reține în favoarea recurentului-inculpat circumstanțe atenuante coborârea pedepsei sub minimul special redus cum s-a arătat mai sus nu era obligatorie.

În conformitate cu dispozițiile art.52 Cod penal, pedeapsa este o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare a condamnatului, în scopul prevenirii săvârșirii de infracțiuni.

Ca măsură de constrângere, pedeapsa are pe lângă scopul său represiv și o finalitate de exemplaritate, ea concretizând dezaprobarea legală și judiciară, atât în ceea ce privește fapta penală săvârșită, cât și în ce privește comportamentul inculpatului.

Ca atare, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia, trebuie individualizate în așa fel încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale și să evite în viitor săvârșirea de fapte penale.

Exemplaritatea pedepsei produce efecte atât asupra conduitei infractorului, contribuind la reeducarea sa, cât și asupra altor persoane care, văzând constrângerea la care este supus acesta, sunt puse în situația de a reflecta asupra propriei lor comportări viitoare și de a se abține de la săvârșirea de infracțiuni.

Fermitatea cu care o pedeapsă este aplicată și pusă în executare, intensitatea și generalitatea dezaprobării morale a faptei și făptuitorului, condiționează caracterul preventiv al pedepsei care, totdeauna, prin mărimea privațiunii, trebuie să reflecte gravitatea infracțiunii și gradul de vinovăție a făptuitorului.

Numai o pedeapsă justă și proporțională este de natură să asigure atât exemplaritatea, cât și finalitatea acesteia, prevenția specială și generală înscrise și în Codul penal român, art.52 alin.1 Cod penal, potrivit căruia: „scopul pedepsei este prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni”.

Pentru considerentele de mai sus, Curtea constată că scopul preventiv-educativ al pedepsei aplicate poate fi atins doar prin executarea acesteia în regim privativ de libertate, așa cum corect a dispus și instanța de fond.

Pentru toate aceste considerentele, în temeiul art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală, va fi respins ca nefondat recursul declarat de recurentul-inculpat.

Văzând și dispozițiile art.192 alin.2 Cod procedură penală;

Pentru aceste motive;

În numele legii;

DECIDE :

În temeiul art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală, respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul-inculpat R. A. împotriva sentinței penale nr.206 din data de 24.05.2013, pronunțată de Judecătoria R..

În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală, obligă recurentul-inculpat să plătească statului suma de 400 lei cu titlul de cheltuieli judiciare.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 13.08.2013.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,

A. A. M.D. P.

S. A.

GREFIER,

M. D. B.

Red.sent.C.B.

Red.dec.D.P.

Tehnoredactat D.P.

B.M.D. – 2 ex.

29.08.2013

← Mandat european de arestare. Sentința nr. 100/2013. Curtea de...  Cerere de liberare provizorie sub control judiciar. Art. 160... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 824/2013. Curtea de Apel BACĂU