Infracţiuni la regimul silvic. Legea nr.46/2008. Decizia nr. 202/2013. Curtea de Apel BACĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 202/2013 pronunțată de Curtea de Apel BACĂU la data de 28-02-2013 în dosarul nr. 1730/188/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
DECIZIE Nr. 202/2013
Ședința publică de la 28 Februarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE -N. C. I.
JUDECĂTOR -V. N. G.
JUDECĂTOR -B. A.
GREFIER -L. G.
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Ministerul Public-P. de pe lângă Curtea de Apel Bacău
Reprezentat legal prin procuror C. E.
*
La ordine a venit spre soluționare recursul declarat de P. de pe lângă Judecătoria B., împotriva sentinței penale nr. 191 din 20.11.2012, pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ .
Dezbaterile în prezenta cauză s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 C.pr.penală în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit intimatul-inculpat C. M. și intimatul-parte vătămată M. E..
Procedura este completă.
S-a expus referatul asupra cauzei, după care:
Nefiind alte cereri de formulat s-au constatat recursurile în stare de judecată și s-a acordat cuvântul pentru dezbateri.
Reprezentantul Ministerului Public solicită admiterea recursului declarat de P. cu privire la netemeincia hotărârii față de prejudiciul cauzat, frecvența infracțională a inculpatului, pe fond majorarea pedepsei, iar pe latură civilă solicită să se ia act de declarația părții vătămate prin care a arătat că nu înțelege să se constituie parte civilă.
S-au declarat dezbaterile închise trecându-se la deliberare.
CURTEA
DELIBERÂND
Prin s.p nr. 192 din 20.11.2012 pronunțată de Judecătoria B. în dos._ s-a dispus:
În baza art. 3201 din Codul de procedură penală admiterea cererii formulată de inculpat.
În baza art. 108 alin. 1 lit. a Legea nr. 46/2008 (Codul silvic), cu aplicarea art. 74 al. 1 lit. a, b și c din Codul penal și art. 76 al. 1 lit. f teza I C.p., s-a dispus condamnarea inculpatului C. M., fiul lui S. și I., născut la data de 26.02.1959 în ., domiciliat în comuna Dămuc, ., cetățean român, căsătorit, studii liceale, fără antecedente penale, fără ocupație, CNP -_ la pedeapsa de 300 lei amendă penală pentru săvârșirea infracțiunii de tăiere fără drept de arbori.
În baza art. 110 alin. 1 lit. a din Legea nr. 46/2008 (Codul silvic), cu aplicarea art. 74 al. 1 lit. a, b și c din Codul penal și art. 76 al. 1 lit. f teza I C.p. s-a dispus condamnarea aceluiași inculpat la pedeapsa de 200 lei amendă penală pentru săvârșirea infracțiunii de furt de arbori.
Conform art. 33 lit. a, respectiv art. 34 lit. c din Codul penal, s-a aplicat inculpatului pedeapsa de 300 lei amendă, deci inculpatul va plăti efectiv această amendă.
S-a atras atenția inculpatului asupra art. 631 Cod penal, în sensul că neplata amenzii poate atrage înlocuirea acesteia cu amendă.
În temeiul art. 191 alin. 1 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul să plătească statului cheltuieli judiciare în sumă de 50 lei.
Pentru a pronunța aceasta sentința instanța de fond a avut în vedere următoarea situație de fapt:
Prin rechizitoriul nr. 385/P/17 septembrie 2012, P. de pe lângă Judecătoria B. a pus în mișcare acțiunea penală și a trimis în judecată pe inculpatul C. M., trimis în judecată sub aspectul săvîrșirii infracțiunilor de taiere fără drept de arbori și furt de arbori tăiați fără drept din fondul forestier național, fapte prev. și ped. de art. 108, alin. 1, lit. a și art. 110, alin. 1, lit. a din Legea nr. 46/2008 (Codul silvic), cu apl. art. 33, lit. a Cod penal (concurs de infracțiuni.
În rechizitoriu s-a arătat că, la data de 23.04.2012, învinuitul, ajutat și de alte persoane, a tăiat din proprietatea forestieră a numitului M. E. un număr de 9 arbori nemarcați, însușindu-și materialul lemnos.
Audiat în instanță, inculpatul a recunoscut faptele întocmai cum au fost prezentate și probate de P., solicitînd aplicarea art. 3201 C.p.p. (reducerea pedepsei în caz de recunoaștere). Instanța a admis cererea.
Analizînd materialul probator administrat în cauză, instanța a reținut că faptele au fost probate de P. și recunoscute de inculpat, urmînd a se pronunța o pedeapsă cu amenda penală, cu reducerea cu 1/3 a cuantumului acesteia, conform art. 3201 Cod procedură penală și aplicarea regulilor concursului de infracțiuni, conform art. 33 lit. a Cod penal.
În afara reducerii de pedeapsă prevăzută de art. 3201 C. pr. pen., s-a reținut și circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74, lit. a, b și c.
Instanța a constatat că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă, declarînd că a fost despăgubit.
A fost obligat inculpatul la cheltuieli judiciare către stat
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs P. de pe lângă Judecătoria B..
Procurorul a înțeles să critice sentința sub următoarele aspecte:
Nelegalitatea hotărârii judecătorești în latura civilă a cauzei întrucât instanța nu s-a pronunțat asupra laturii civile cu care a fost sesizată în baza art.385/9 pct.10 rap. la art.358/9 alin.2 C.pr.penală.
Cu rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria B. nr.- 385/P/2012, instanța a fost sesizată și cu privire la judecarea acțiunii civile exercitată în procesul penal de către partea vătămată M. E.. Acesta, s-a constituit parte civilă în cursul urmăririi penale(f.10 ds.u.p.), solicitând despăgubiri civile în cuantum de 500 lei, reprezentând prejudiciul material cauzat prin infracțiunile silvice săvârșite de inculpatul C. M..
La termenul de judecată din data de 30.10.2012(f.16 ds.instanță), partea civilă M. E. a învederat că nu mai are pretenții materiale împotriva inculpatului întrucât „s-a înțeles cu inculpatul”.
Cu toate acestea, prin hotărârea penală atacată instanța nu s-a pronunțat și asupra acțiunii civile, deși dispozițiile art.346 alin.1 C.pr.penală obligă în acest sens.
Astfel, nepronunțarea instanței cu privire la împrejurarea potrivit căreia partea civilă M. E. a înțeles să nu mai exercite acțiunea civilă și în cursul judecății, echivalează cu nesoluționarea laturii civile a cauzei penale constituind caz ce atrage nulitatea absolută a hotărârii judecătorești.
De asemenea, P. a criticat hotărârea judecătorească pe motiv de netemeinicie întrucât instanța de judecată l-a condamnat pe inculpat pentru săvârșirea infracțiunilor silvice, prev. și ped. de art.108 alin.1 lit.a și art.110 alin.1 lit.a din Legea nr. 46/2008 Codul silvic, la pedepsele amenzii penale în cuantum de 300 lei, respectiv 200 lei.
Pedepsele aplicate sunt disproporționate ca și cuantum în raport cu gravitatea faptelor penale comise.
Pentru motivele expuse mai sus, P. a solicitat admiterea recursului formulat, casarea hotărârii atacate și pronunțarea unei hotărâri legale în temeiul art.385/15 C.pr.penală.
Analizând decizia penală recurată în raport de motivele de recurs invocate cât și din oficiu Curtea constată că recursul procurorului este fondat urmând a fi admis în următoarele limite.
Hotărârea apelată este deficitară, în considerarea reținerii nejustificate a circumstanțelor atenuante judiciare prev. art. 74 lit, a, b c și 76 lit.f C.p.
În condițiile aplicării în speță a dispozițiilor art. 3201 C. proc. pen., reținerea dispozițiilor art. 74 alin. (1) lit. c C. pen. nu mai poate fi valorificată ca reprezentând circumstanțe atenuate judiciare, deoarece ar însemna ca aceleiași situații de drept să i se acorde o dublă valență juridică. Dispozițiile art. 74 alin. (1) lit. c C. pen. pot coexista cu dispozițiile art. 3201 C. proc. pen., numai atunci când art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. reflectă o altă atitudine favorabilă inculpatului, după săvârșirea infracțiunii, alta decât comportamentul sincer.
Nejustificată este și aplicarea dispozițiilor art. 74 alin. (1) lit. b C. pen.
Prin cerere, partea vătămată M. E. s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 500 lei.
Din datele dosarului rezultă că prejudiciul produs prin săvârșirea faptelor deduse judecății este de 1033,689 lei, calculat conform fișei de calcul de la fila 113 DUP. Deși partea vătămată M. E. a arătat în cursul judecății că nu mai are pretenții de la inculpat, întrucât a fost despăgubită de către acesta, reținerea dispozițiilor art. 74 alin. (1) lit. b C.p. nu sunt aplicabile în cauză în considerarea existenței unei părți de prejudiciu rămasă nerecuperată.
În ceea ce privește reținerea circumstanței 74 alin. (1) lit. a C.p.,Curtea apreciază că nu se justifică.
Împrejurarea că inculpatul C. M. nu este cunoscut cu antecedente penale, nu constituie, în absența unor alte elemente factuale de natură a releva conduita anterioară bună a inculpatului anterioară infracțiunilor, un argument suficient care să impună reținerea automată a circumstanței 74 alin. (1) lit. a C.p., având în vedere modul concret în care inculpatul a conceput și săvârșit infracțiunile.
În considerarea argumentelor mai sus expuse, Curtea urmează a înlătura aplicarea dispozițiilor art. 74 lit, a, b c și 76 lit.f C.p. reținute în favoarea inculpatului față de ambele infracțiuni pentru care a fost condamnat inculpatului și majora, în consecință pedepsele aplicate.
Legea sancționează infracțiunile prev. de art. de art. 108 al.1 lit.a și art. 110 al.1 lit.a din Legea nr. 46/2008 cu pedeapsa închisorii de la 6 luni la 4 ani sau cu amendă, respectiv 6 luni la 3 ani sau cu amendă limite care în speța de față vor fi reduse cu o treime conform art. 320/1 al.7 C.p.
Corelând relațiile sociale lezate cu faptele inculpatului cu datele personale ale acestuia, nefiind cunoscut cu antecedente penale, Curtea apreciază că se impune menținerea pedepselor principale a amenzii, dar cu majorarea acestora într-un cuantum care să reflecte în concret gradul de pericol social al faptelor.
Sentința recurată este defectuoasă și din perspectiva omisiunii confiscării de la inculpat a sumei, reprezentând diferența de prejudiciu dintre valoarea pagubei produsă prin infracțiunile deduse judecății și partea din aceasta achitată de inculpat părții civile.
Având în vedere că valoarea pagubei produsă prin infracțiunile deduse judecății(1033,689 lei) este superioară sumei de 500 lei cu care partea vătămată s-a constituit parte civilă, prima instanță avea obligația confisca diferența dintre valoarea pagubei produsă prin infracțiunile deduse judecății și partea din aceasta achitată de inculpat părții civile.
Motivul de recurs relativ la nesoluționarea laturii civile a cauzei, nu poate fi primit.
Având în vedere că partea civilă M. E. prin declarația de la fila 15 dosar instanță, a renunțat la pretențiile civile formulate, stingându-se astfel acțiunea civilă alăturată celei penale dedusă judecății, în mod corect prima instanță nu s-a mai pronunțat prin dispozitivul hotărârii atacate asupra laturii civile, putând eventual doar a lua act că partea civilă a renunțat la pretențiile civile formulate
În considerarea celor expuse În baza art 385/15 pct.2 lit. d C.p.p. va admite recursul declarat de P. de pe lângă Judecătoria B. și va casa în parte sentința penală recurată. reține cauza spre rejudecare și, în fond:
Rejudecând cauza va repune pedeapsa rezultantă a amenzii penale în pedepsele componente.
Va înlătura aplicarea dispozițiilor art. 74 lit, a, b c și 76 lit.f C.p. reținute în favoarea inculpatului față de ambele infracțiuni pentru care a fost condamnat inculpatul și va majora pedepsele amenzilor penale aplicată inculpatului C. M. pentru săvârșirea infracțiunilor suspuse judecății.
În baza art. 33 lit.a, 34 lit.c C.p.va contopi cele două pedepse în pedeapsa cea mai grea.
Va face aplicarea dispozițiilor art. 118 al.1 lit.e C.p.
Va menține celelalte dispoziții ale sentinței penale recurate.
În baza art. 192 al.3 C.p.p., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
-DECIDE –
În baza art 385/15 pct.2 lit. d C.p.p. admite recursul declarat de P. de pe lângă Judecătoria B. împotriva s.p. nr. 191 din 20.11.2012 pronunțată de Judecătoria B. în dos._ .
Casează în parte sentința penală recurată, reține cauza spre rejudecare și, în fond:
Repune pedeapsa rezultantă de 300 lei amendă penală în pedepsele componente de 300 lei, respectiv 200 lei.
Înlătură aplicarea dispozițiilor art. 74 lit, a, b c și 76 lit.f C.p. reținute în favoarea inculpatului față de ambele infracțiuni pentru care a fost condamnat inculpatul.
Majorează amenda penală aplicată inculpatului C. M. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 108 al.1 lit.a din Legea nr. 46/2008 de la 300 lei la 1000 lei.
Majorează amenda penală aplicată inculpatului C. M. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 110 al.1 lit.a din Legea nr. 46/2008 de la 300 lei la 1000 lei.
În baza art. 33 lit.a, 34 lit.c C.p. contopește cele două pedepse în pedeapsa cea mai grea de 1000 lei amendă penală.
În baza art. 118 al.1 lit.e C.p. dispune confiscarea de la inculpat a sumei 1033,689 lei, dobândită de inculpat prin săvârșirea faptei.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale recurate.
În baza art. 192 al.3 C.p.p., cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 28.02.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
N. C. I. V. N. G.
B. A.
GREFIER,
L. G.
Red.s.p.f. M. Ghe.
Red.d.p.r. B. A.
Tehnored.L.G./ 18.03.2013.
3 ex.
| ← Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 340/2013. Curtea de... | Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 497/2013.... → |
|---|
