Omorul deosebit de grav. Art. 176 C.p.. Decizia nr. 20/2013. Curtea de Apel BACĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 20/2013 pronunțată de Curtea de Apel BACĂU la data de 30-01-2013 în dosarul nr. 1215/103/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
DECIZIE Nr. 20/2013
Ședința publică de la 30 Ianuarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. C.
Judecător A. A. M.
Grefier șef secție penală N. C.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău - a fost reprezentat legal de B. C. – procuror.
Pe rol judecarea apelului declarat de inculpatul T. G. împotriva sentinței penale nr.128/P din 05.12.2012, pronunțată de Tribunalul N. în dosarul nr._ .
Dezbaterile în cauză s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod proc.penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul T. G., în stare de arest, asistat de avocat Corfus Deluța, apărător desemnat din oficiu, lipsă fiind partea vătămată A. M..
Procedura a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța pune în vedere inculpatului dispozițiile art. 70 al.2 Cod pr.penală.
Inculpatul arată că nu dorește să dea o nouă declarație în fața instanței de apel.
Apărătorul inculpatului și reprezentantul parchetului, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Avocat Corfus Deluța, pentru inculpat, solicită admiterea apelului și să se dispună schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de omor deosebit de grav, faptă prev. de art. 174,175 al.1 lit.c, art. 176 al.1 lit.c Cod penal, în infracțiunea de lovituri cauzatoare de moarte-prev. de art. 183 Cod penal, arătând că în cauză nu sunt îndeplinite elementele constitutive ale infracțiunii de omor deosebit de grav, pe latură subiectivă, respectiv lipsește intenția.
Inculpatul a fost căsătorit cu victima mai bine de 20 de ani și din cauza consumului de băuturi alcoolice și a geloziei între ei existau frecvente certuri, însă acesta nu a avut nici un moment intenția de ai suprima viața.
În subsidiar, având în vedere poziția procesuală a inculpatului, vârsta acestuia, afecțiunile medicale de care suferă, solicită reducerea pedepsei.
Cu privire la starea de arest, lasă soluția la aprecierea instanței-față de antecedentele penale și gravitatea faptei pentru care a fost trimis în judecată.
Depune la dosar referatul privind plata onorariului pentru apărător desemnat din oficiu.
Reprezentantul parchetului, având cuvântul, în temeiul art. 379 pct.1 lit.b Cod pr.penală solicită respingerea apelului formulat de inculpatul T. G., ca nefondat.
De asemenea, solicită respingerea cererii de schimbare a încadrării juridice, apreciind că acest lucru nu se impune față de concluziile raportului medico-legal de necropsie din care rezultă că moartea victimei a fost violentă, cauza morții fiind coma cerebrală, consecința unei hemoragii și contuzii cerebrale. Mai mult, victima prezenta mai multe leziuni la nivelul toracelui, în planuri diferite, ceea ce duce la concluzia că inculpatul acționat în mod violent, cu acțiuni repetate de mare intensitate, activitate ce a dus la multiplele leziuni costale cu ruptura sternului.
Coroborat acest raport de expertiză, cu probele administrate în cauză rezultă că fapta a fost comisă de inculpat pe fondul consumului de alcool și a geloziei.
Referitor la cererea de reducere a pedepsei, arată că aceasta este nefondată, pedeapsa aplicată de instanța de fond este legală și temeinică, având în vedere gravitatea faptei, modalitatea de producere a acesteia precum și antecedentele penale.
Față de toate aceste aspecte, solicită respingerea apelului, menținerea stării de arest a inculpatului și obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Inculpatul T. G. arată că instanța de fond nu a avut în vedere starea de gelozie, nici scuza provocării și nici faptul că s-a prevalat de dispozițiile art. 3201 Cod pr.penală și în consecință i-a aplicat o pedeapsă mult prea mare.
Solicită admiterea apelului și reducerea pedepsei.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
-deliberând-
Asupra cauzei penale de față constată următoarele:
Prin sentința penală nr.128/P/05.12.2012 a Tribunalului N., în temeiul art. 334 Cod procedură penală, s-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea de omor deosebit de grav, prev. de art. 174, 175 al 1 lit. c, art. 176 al. 1 lit. c Cod penal, în infracțiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte prevăzută de art. 183 Cod penal.
A fost condamnat inculpatul T. G. - fiul lui C. și M., născut la 25.08.1949 în . N., cu același domiciliu, cetățean român, 7 clase, tractorist, soldat, fără copii minori, recidivist, CNP -_, pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav, prev. de art. 174, 175 al 1 lit. c, art. 176 al. 1 lit. c Cod penal cu aplic. art. 37 lit. a Cod penal, la pedeapsa de 20 ( douăzeci ) ani, închisoare.
În temeiul art. 61 Cod penal s-a revocat liberarea condiționată din pedeapsa de 15 ani, închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 198 din 03.12.2003 Tribunalului N., definitivă prin decizia penală nr. 40 din 16.02.2004 a Curții de Apel Bacău, contopește restul rămas neexecutat de 2.672 zile, închisoare, cu pedeapsa aplicată în cauză și aplică inculpatului T. G. pedeapsa mai grea de 20 de ani, închisoare, urmând ca inculpatul să execute această pedeapsă.
În temeiul art. 176 alin. 1 Cod penal, raportat la art. 53 pct. 2 lit. a Cod penal a aplicat inculpatului pedeapsa complementară constând în interzicerea exercițiului drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal pe durata a 8 (opt ) ani.
În temeiul art. 357 alin. 3 Cod procedură penală a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie prevăzută de art. 71 alin. 1, 2 Cod penal, constând în interzicerea exercițiului drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal pe toată durata executării pedepsei principale.
În temeiul art. 350 Cod procedură penală a menținut starea de arest preventiv a inculpatului și în temeiul art. 88 Cod penal a dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestării preventive de la data de 13.12.2011 și până la data pronunțării prezentei sentințe, 05.12.2012.
A constatat că persoana vătămată A. M. nu s-a constituit parte civilă în cauză și nici nu a formulat cerere de participare în procesul penal în calitate de parte vătămată, în condițiile art. 82 Cod procedură penală.
În temeiul art. 189 Cod procedură penală a dispus ca onorariul avocatului din oficiu pentru inculpat în urmărirea penală și în prima instanță de fond, în sumă totală de 500 lei, să fie avansat către B.A. N. din fondurile Ministerului Justiției.
În temeiul art. 191 Cod procedură penală a obligat inculpatul la plata în favoarea statului a sumei de 3.500 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate în urmărirea penală și primă instanță de fond.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul N., s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului T. G. - fiul lui C. și M., născut la 25.08.1949 în . N., cu același domiciliu, român, 7 clase, tractorist, soldat, fără copii minori, recidivist, CNP -_, pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav, prev. de art. 174, 175 al 1 lit. c, art. 176 al. 1 lit. c Cod penal cu aplic. art. 37 lit. a Cod penal,
În baza probelor administrate în urmărirea penală, respectiv: - proces-verbal de cercetare la fața locului - fila 1-6; - planșă fotografică anexa procesului-verbal - fila 7-17; - raport medico-legal de necropsie - fii 19-24; - planșă fotografică - fila 25-29; - concluzii medico-legale provizorii - fila 30; - declarațiile martorilor - fila 75-86; - cazier judiciar - fila 65; - copie rechizitoriu nr. 294/P/2003 al Parchetului de pe lângă Tribunalul N. - fila 67-71; - raport de expertiză medico-legală psihiatrică - fila 72-74; - declarațiile inculpatului - fila 33-38, 39, 91, s-a reținut în sarcina inculpatului:
În seara zilei de 12 decembrie 2011, pe fondul consumului de alcool și a unor conflicte preexistente, a lovit-o pe soția sa T. M., cu palma peste față, care a căzut, după care prin lovituri repetate cu pumnii și picioarele și comprimare între două planuri dure, i-a provocat multiple leziuni care ulterior au condus la decesul acesteia.
Cauza a fost înregistrată la Tribunalul N. cu nr._ din 13.03.2012.
Probele administrate în urmărirea penală au fost completate cu probele administrate în cercetarea judecătorească, respectiv: declarațiile martorilor A. M. ( fila 35, ds. inst.), Țară L. A., C. E. R. D..
Analizând probele administrate în urmărirea penală și cercetarea judecătorească a cauzei, precum și susținerile părților s-au reținut următoarele împrejurări:
Inculpatul T. G. a locuit în .. N., într-un imobil proprietate personală împreună cu soția sa, victima T. M..
Prin sentința penală nr. 198/03.02.2003 a Tribunalului N. pronunțată în dosarul nr. 1052/2003, inculpatul a fost condamnat la 15 ani, închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de omor prev. de art. 174 Cod penal a cărei victimă a fost L. C..
De asemenea, inculpatul a suferit o altă condamnare pronunțată prin sentința penală nr. 198 din 03.12.2003 Tribunalului N., definitivă prin decizia penală nr. 40 din 16.02.2004 a Curții de Apel Bacău, la pedeapsa de 10 ani, închisoare, pentru tentativă de omor calificat prev. de art. 20-174,175 lit. c Cod penal, infracțiune a cărei victimă a fost soția sa, T. M..
Inculpatul a fost liberat condiționat din executarea acestei pedepse la data de 28.12.2010, dată la care acesta a revenit în locuința sa, continuându-și conviețuirea cu soția sa, actuala victimă.
După ce a fost liberat din penitenciar, inculpatul a lucrat la o stână de pe raza comunei I. C., jud. N., asigurându-și în acest mod existența, iar în contextul acestor împrejurări prezența inculpatului la domiciliul comun pe care îl avea cu victima T. M. era sporadică, de cele mai multe ori la sfârșit de săptămână.
Atât inculpatul cât și soția sa consumau în mod frecvent băuturi alcoolice, iar inculpatul a bănuit-o pe soția sa că întreține relații sexuale cu alți bărbați, acesta fiind și mobilul primei infracțiuni săvârșite de către inculpat.
În dimineața zilei de 12.12.2011, în jurul orelor 900, inculpatul a venit acasă de la stâna unde lucra cu intenția de a cumpăra un porc pentru a-1 sacrifica în preajma sărbătorilor de iarnă.
Inculpatul a cumpărat astfel un porcul de la I. I., prin intermediul ginerelui său, R. D. care i 1-a adus acasă, în aceiași dată din 12.12.2011. Potrivit declarației inculpatului ( filele 33-34,, ds. urm. pen.), acesta, când a ajuns acasă, a constatat că soția sa se afla în stare de ebrietate. Inculpatul împreună cu ginerele său, R. D., au stat la masă și, la un moment dat, victima T. M., i-a atras atenția ginerelui său, să nu mai vină noaptea în locuința ei pentru a nu da naștere la bănuieli că ei doi ar întreține relații sexuale.
În declarația sa luată în instanță, martorul R. D. a precizat că în prezența sa inculpatul și soția sa nu s-au certat și nici nu cunoaște despre alte conflicte care să fi existat între aceștia. Totuși, întrebat fiind dacă victima T. M. i-a atras atenția să nu mai vină la locuința ei în timpul nopții pentru a nu naștere la bănuieli din partea inculpatului, împrejurare despre care a declarat inculpatul, martorul a arătat că nu își amintește, însă poziția martorului se explică prin faptul că în această afirmație a victimei era implicat direct.
De asemenea, din declarațiile inculpatului rezultă că în jurul orelor 1430, acesta a plecat de acasă, a mers la stână, unde a stat până în jurul orelor 1800, când s-a hotărât să revină în locuință.
Când a ajuns la domiciliul său, inculpatul a sesizat că soția sa nu este acasă, motiv pentru care a căutat-o prin curtea casei și în incinta dependințelor, însă după puțin timp inculpatul a sesizat că victima a acasă.
În aceste împrejurări, între cei doi a avut loc o discuție contradictorie, în sensul că inculpatul i-ar fi reproșat că întreține relații cu alți bărbați, iar la un moment dat, pe acest fond de ceartă, inculpatul a lovit-o cu palma pe soția sa peste față, care a căzut, lovindu-se de tocul ușii.
În data de 13.12.2011, în jurul orelor 400, spre dimineață inculpatul a plecat de acasă la stâna unde lucra, iar victima a rămas în locuință dormind.
În jurul orelor 7,30 -8,00, ginerele inculpatului și al victimei, a venit la locuința socrilor săi, a strigat la geam și pentru că nu răspundea nimeni a intrat în casă unde a găsit-o pe victima T. M. culcată în pat, acoperită cu o plapumă, în timp ce hainele ei erau așezate grămadă jos lângă pat. Martorul a constatat că victima avea sânge pe față și în zona capului, s-a speriat de această situație și a plecat la domiciliul său cu intenția de a suna la telefon la nr. 112. Pe drum s-a întâlnit cu martora A. M., fiica soților T. care i-a spus să se întoarcă împreună la locuința părinților săi, pentru că între timp a sunat la nr. 112 o vecină, respectiv martora C. E.. Martorul a recunoscut în ședință publică poziția în care a găsit victima în dimineața zilei 13.12.2011 în fotografiile judiciare care i-au fost prezentate nr. 17-18, fila 11, ds. urm. pen.,acestea fiind anexe la procesul verbal de cercetare la fața locului din 13.12.2011 ( filele 1-6, ds. urm. pen.).
În declarațiile luate în urmărirea penală inculpatul a susținut că a aplicat victimei doar o lovitură cu palma și prin efectul acestei lovituri victima a căzut și s-a lovit de tocul ușii.
Însă, potrivit raportului medico-legal de necropsie nr. 126/13.12.2011 întocmit de Cabinetul Medico - Legal R., moartea victimei a fost violentă și cauza medicală a morții a fost coma cerebrală consecința unei hemoragii si contuzii cerebrale.
De asemenea, se atestă că leziunile cerebrale tanatogeneratoare puteau fi produse printr-un mecanism de lovire a craniului de un corp contondent cu impact occipital - fila 21.
Cu ocazia necropsiei au fost constatate o . leziuni grave la nivelul toracelui, mai precis . sternului, în dreapta . coastelor C2, C3, C4, C5, C6, C7, C8, medioclavicular C4, C5, C6 cu deplasare, și . coastelor C7, C8j C9 pe linia axilar posterioară, iar în partea stângă . coastelor C2, C3, C4, C5 parasternal și medioclavicular C4, C5, C6 cu deplasare.
Toate leziunile sunt recente și puteau fi produse prin loviri active repetate cu copuri și mijloace contondente, iar contuzia toracică cu fracturi costale și printr-un mecanism de comprimare între două planuri dure.
În planul laturii obiective a infracțiunii pentru care este trimis în judecată inculpatul se reține ca fiind pe deplin probată în cauză legătura de cauzalitate directă între agresiunile comise de inculpat asupra soției sale T. M. în noaptea de 12/13.12.2011și leziunile constatate prin raportul de necropsie care au condus în mod direct la decesul acesteia.
Sub aspectul laturii subiective, conform expertizei medico-legală necroscopică, care are valoare probatorie obiectiv științifică, se constată că inculpatul a acționat cu intenție directă, deoarece numai astfel se explică multitudinea leziunilor grave suferite de victimă și faptul că agresiunile inculpatului au vizat zone vitale ale corpului victimei, iar aceste leziuni astfel cum rezultă din concluziile expertizei medico – legale au putut fi produse prin loviri repetate cu corpuri și mijloace contondente, iar în ce privește contuzia toracică cu fracturi costale și printr-un mecanism de comprimare între două planuri dure. Tot în cadrul analizei laturii subiective a infracțiunii care se reține în sarcina inculpatului, este relevant în același timp mobilul faptei, inculpatul acționând din gelozie și în scop de răzbunare din bănuiala sa că victima întreținea relații cu alți bărbați. În același timp, potrivit raportului de expertiză medico-legală psihiatrică nr. Al/1205/2012 întocmit de Institutul Național de Medicină Legală „M. Minovici" București, inculpatul are discernământul păstrat în raport cu fapta pentru care este cercetat - filele 72-74, ds. u.p.
Față de modul în care a acționat inculpatul, așa cum este descris anterior, este exclusă intenția depășită – praeterintenție - ca formă de vinovăție specifică laturii subiective a infracțiunii de lovituri cauzatoare de moarte prevăzută de art. 183 Cod penal, motiv pentru care se va respinge ca fiind neîntemeiată cererea inculpatului, formulată prin apărător de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea de omor deosebit de grav, prev. de art. 174, 175 al 1 lit. c, art. 176 al. 1 lit. c Cod penal, în infracțiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte prevăzută de art. 183 Cod penal.
În drept, se reține că fapta inculpatului T. G. de a lovi în mod repetat cu corpuri contondente pe soția sa, T. M., dar și printr-un mecanism de comprimare a corpului victimei între două planuri dure, provocându-i astfel acesteia leziuni grave în zona capului și a toracelui care au condus în mod direct la decesul acesteia, se încadrează juridic în infracțiunea de omor deosebit de grav, prevăzută de art. 174, 175 alin. 1 lit. c, art. 176 al. 1 lit. c Cod penal cu aplic. art. 37 lit. a Cod penal, infracțiunea fiind săvârșită asupra soției sale de către inculpat care a mai săvârșit o infracțiune de omor. În acest sens, instanța are în vedere existența condamnărilor anterioare pentru infracțiunile de omor și tentativă de omor, prev. de art. 174 Cod penal și art. 20 raportat la art. 174,175 lit. c Cod penal.
În cauză, se reține și starea de recidivă postcondamnatorie a inculpatului cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal având în vedere faptul că la liberarea condiționată acesta avea un rest de pedeapsă de executat de 2.672 zile ( fila 65, ds.u.p ).
La individualizarea judiciară a pedepsei, în cadrul criteriilor prevăzute de art. 72 Cod penal s-au avut în vedere următoarele împrejurări privind fapta: gradul de pericol social concret ridicat al faptei, configurat și prin împrejurările care implicit au atras aplicarea agravantei speciale, respectiv existența condamnărilor anterioare definitive pentru fapte de omor și tentativă de omor, ultima dintre acestea fiind comisă chiar asupra soției, aceiași victimă a infracțiunii consumate de omor deosebit de grav pentru care inculpatul a fost trimis în judecată în această cauză; împrejurările în care inculpatul a acționat prin lovirea în mod repetat a victimei cu corpuri contondente și prin comprimarea corpului acesteia între două planuri dure; rezonanța puternică pe care comiterea acestei fapte în împrejurările analizate a avut în comunitate așa cum rezultă și declarațiile martorilor audiați în cercetarea judecătorească.
Privind persoana inculpatului: Inculpatul T. G. are vârsta de 63 de ani, a fost căsătorit, de profesie tractorist cu studii medii modeste, respectiv 7 clase, ceea ce relevă un nivel scăzut de instruire, și în același timp se reține și starea de recidivă a inculpatului constând tot în fapte de omor. În același timp, privind persoana inculpatului se rețin și aspecte pozitive constând în interesul pentru muncă acesta angajându-se la stână imediat după ce a fost liberat condiționat, precum și aspectele invocate în apărarea inculpatului, acesta suferind de o boală incurabilă așa cum rezultă și din actele medicale prezentate la dosar.
Ansamblul acestor elemente de individualizare au condus instanța spre aplicarea unei pedepse cu închisoarea orientată spre maximul special prevăzut în textul sancționator al art. 176 alin. 1 Cod penal, care prevede închisoarea de la 15 la 25 de ani.
În consecință, pentru considerentele anterioare, a fost condamnat inculpatul T. G. - fiul lui C. și M., născut la 25.08.1949 în . N., cu același domiciliu, cetățean român, 7 clase, tractorist, soldat, fără copii minori, recidivist, CNP -_, pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav, prev. de art. 174, 175 al 1 lit. c, art. 176 al. 1 lit. c Cod penal cu aplic. art. 37 lit. a Cod penal, la pedeapsa de 20 ( douăzeci ) ani, închisoare.
În temeiul art. 61 Cod penal, s-a revocat liberarea condiționată din pedeapsa de 15 ani, închisoare, aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 198 din 03.12.2003 Tribunalului N., definitivă prin decizia penală nr. 40 din 16.02.2004 a Curții de Apel Bacău, se va contopi restul rămas neexecutat de 2.672 zile, închisoare, cu pedeapsa aplicată în cauză și se va aplica inculpatului T. G. pedeapsa mai grea de 20 de ani, închisoare, urmând ca inculpatul să execute această pedeapsă.
În temeiul art. 176 alin. 1 Cod penal, raportat la art. 53 pct. 2 lit. a Cod penal, s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară constând în interzicerea exercițiului drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal pe durata a 8 (opt ) ani.
În temeiul art. 357 alin. 3 Cod procedură penală, s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie prevăzută de art. 71 alin. 1, 2 Cod penal, constând în interzicerea exercițiului drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal pe toată durata executării pedepsei principale.
În temeiul art. 350 Cod procedură penală, având în vedere starea de arest preventiv a inculpatului care s-a dispus inițial prin încheierea nr. 25/U/14.12.2011 a Tribunalului N., în dosarul nr._, s-a menținut starea de arest preventiv a inculpatului și în temeiul art. 88 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestării preventive de la data de 13.12.2011 și până la data pronunțării prezentei sentințe, 05.12.2012.
În latura civilă s-a constatat că persoana vătămată A. M. nu s-a constituit parte civilă în cauză și nici nu a formulat cerere de participare în procesul penal în calitate de parte vătămată, în condițiile art. 82 Cod procedură penală.
În temeiul art. 189 Cod procedură penală, s-a dispus ca onorariul avocatului din oficiu pentru inculpat în urmărirea penală și în prima instanță de fond, în sumă totală de 500 lei, să fie avansat către B.A. N. din fondurile Ministerului Justiției.
În temeiul art. 191 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul T. G. la plata în favoarea statului a sumei de 3.500 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate în urmărirea penală și primă instanță de fond.
Împotriva sentinței penale mai sus menționată a declarat apel, în termen legal, inculpatul T. G. pentru netemeinicie, invocând aplicarea în cauză a unei pedepse excesiv de severe, motivele de apel fiind detaliate în preambulul prezentei decizii penale.
Analizând sentința penală atacată, atât sub aspectul motivelor de apel invocate, dar și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept existente, Curtea constată că apelul declarat este neîntemeiat pentru considerentele ce se vor dezvolta în continuare.
Infractiune ce face parte din grupul infractiunilor contra vietii, reglementate in sectiunea I, cap. I, t. II, art. 176, C.pen., partea speciala, omorul devine deosebit de grav daca este savarsit de catre o persoana care a mai savarsit un omor.
Violența în familie reprezintă o problemă socială extrem de gravă, iar specialiștii o consideră o formă de tortură datorită caracteristicilor sale. Impactul social al violenței în familie este extins, deoarece aceasta afectează nu numai victimele, dar și persoanele care sunt martore sau au cunoștință de situații de
violență în familie.
Violența în familie este una dintre formele de violență cel mai frecvent întâlnite, dar și una dintre cele mai îngrijorătoare, pentru că este prea puțin vizibilă. În cele mai multe dintre cazuri, actele de violență au loc în spatele ușilor închise și sunt ascunse de către victimă, din cauza sentimentului de teamă față de agresor și de jenă față de societate.
Conceptul de „violență în familie” este amplu, cuprinde violența domestică (înțeleasă ca violență ce apare între parteneri, fie ei soți sau concubine) și reprezintă o . de comportamente coercitive și de atac fizic, sexual și psihic pe care o persoană le manifestă față de partener, în scopul controlării și dominării acestuia, utilizând forța și/sau profitând de incapacitatea de apărare a victimei, ce apare în cadrul unei relații de cuplu.
Starea de fapt, astfel cum în mod minuțios a fost reținută de către prima instanță, este corectă fiind rezultatul coroborării tuturor probelor administrate în cauză. Astfel, s-a dovedit, fără dubii, că inculpatul, fără niciun motiv aparent care sa-i justifice comportamentul agresiv deviant, prin lovituri repetate cu pumnii și picioarele, i-a provocat soției sale multiple leziuni care au condus la decesul acesteia.
În individualizarea pedepsei aplicate inculpatului, prima instanță a făcut o aplicare riguroasă a disp.art.72 C.pen., respectiv a ținut seama la aplicarea pedepsei de faptul că inculpatul, care a mai fost condamnat anteriror pentru săvârșirea aceluiași gen de infracțiuni de violență, îndreptate împotriva vieții în mod repetat și împotriva aceleiași persoane în ultimele două acte materiale de omor, a manifestat o violență deosebită suprimând viața soției sale, persoană cu care acesta convețuia și care mai fusese anterior victima furiei și agresivității sale.
Instanța de fond a ținut cont de asemenea de urmările ireversibile produse, de conduita inculpatului care nu conștientizează gravitatea actelor sale de violență manifestată prin atitudinea de negare a intenției suprimării vieții victimei, dar și de gradul de pericol social al faptei săvârșite, infracțiune care este pedepsită cu închisoarea, al cărei maxim este de 25 ani alternativ cu pedeapsa detențiunii pe viață.
Pedeapsa este o masura de constrângere si un mijloc de reeducare al condamnatului, iar scopul pedepsei este prevenirea savârsirii de noi infractiuni. Prin executarea pedepsei se urmareste formarea unei atitudini corecte fata de ordinea de drept si fata de regulile de convietuire sociala și desigur, pentru a fi eficienta, pedeapsa trebuie adaptata gravitatii faptei si personalitatii faptuitorului. Fapta inculpatului este de o gravitate extrema, intervine după două condamnări consecutive pentru infracțiuni de omor și necesită o reactie pe masură.
Prin urmare, instanta de apel apreciaza ca in raport cu infractiunea retinuta in sarcina inculpatului, natura acesteia si ceea ce denota ea despre personalitatea inculpatului, antecedentele penale și conduita procesuală adoptată în fața instanței de apel, se impune menținerea cuantumului pedepsei aplicate de prima instanță pe care îl consideră legal și temeinic.
Nu se poate reține scuza provocării invocată de inculpat întrucât nu s-a făcut dovada existenței unei puternice tulburări sau emoții provocate de victimă sub stăpânirea căreia să fi acționat inculpatul, așa cum prevăd exigențele textului de lege reglementat la art. 73 alin. 1 lit.b c.pen. și nici aplicarea dispoziților privind procedura simplificată prevăzută de art. 320/1 c.pr.pen., întrucât în cauză sunt incidente prevederile art. 320/1 alin.7 c. pr..pen, care excud aplicarea dispozițiilor art. 320/1 alin.1-6 c. pr. pen. în cazul în care acțiunea penală vizează o infracțiune care se pedepsește cu detențiune pe viață.
Pentru toate aceste considerente, instanța de apel, în temeiul art. 379 pct. 1 lit.b c.pr. pen., va respinge ca nefondat apelul inculpatului T. G..
Văzând și dispozițiile art. 192 alin.3 c.pr. pen..;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În temeiul art. 379 pct.1 lit.b C.Pr.P.. respinge ca nefondat apelul declarat de apelantul inculpat T. G., aflat în Penitenciarul Bacău, împotriva sentinței penale nr. 128/P/05.12.2012 a Tribunalului N..
În temeiul art. 300/2 C.Pr.P.. corob. cu art. 160/b alin.1 și 3 C.Pr.P.., menține starea de arest a inculpatului.
În temeiul art. 381 alin.1 teza a II-a C.Pr.P.. deduce în continuare detenția inculpatului de la 05.12.2012 la zi.
În temeiul art. 192 alin. 2 c.pr.pen. obligă inculpatul apelant să plătească statului suma de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare pentru inculpat și de la comunicare pentru celelalte părți.
Pronunțată în ședință publică astăzi 30.01.2013, în prezența inculpatului arestat.
Președinte, Judecător, Grefier,
C. C. A. A. M. N. C.
Red. s.p. M. I.
Red.d.a. C.C.
Tehnored. N.C.
Ex.2
06.02.2013
PROCES VERBAL
30.01.2013
La pronunțare inculpatul a declarat recurs.
Președinte Grefier
| ← Ucidere din culpă. Art.178 C.p.. Decizia nr. 204/2013. Curtea... | Mandat european de arestare. Sentința nr. 19/2013. Curtea de... → |
|---|
