Mărturia mincinoasă. Art. 260 C.p.. Decizia nr. 1256/2013. Curtea de Apel BACĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1256/2013 pronunțată de Curtea de Apel BACĂU la data de 27-11-2013 în dosarul nr. 8699/180/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR. 1256
Ședința publică din 27.11.2013
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: A. S.
JUDECĂTORI: I. N. C.
A. B.
GREFIER: P. E.
********
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău - a fost reprezentat legal de-E. C.- procuror.
Pe rol pronuntarea recursurilor declarate de P. de pe lângă Judecătoria Bacău și inculpatul C. P., împotriva sentinței penale nr. 816 din 24.04.2013, pronunțată de Judecătoria Bacău, în dosarul nr._ .
Dezbaterile în cauză s-au desfășurat în ședința publică din data de 14.11.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi.
CURTEA
DELIBERÂND
Prin sentința penală nr. 816 din data de 24.04.2013, pronunțată de Judecătoria Bacău în dosarul nr._ s-a dispus următoarele:
În temeiul art.11 pct.2 lit.a C.p.p, art. 10 lit.b ind 1 C.p.p. și art 18 ind 1 Cp achitarea inculpatului C. P., fiul lui I. și Soltana, ns la 20.02.1932 în ., domiciliat în Bacău . nr 18/C/13 jud Bacău pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă prev de art 260 alin 1,4 Cp, întrucât fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
În temeiul art.91 lit c Cp s-a aplicat inculpatului sancțiunea cu caracter administrativ ”amendă” în cuantum de 1000 lei.
În temeiul art.192 al.1 pct.1 lit.d C.p.p. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat.
Pentru a dispune astfel, prima instanță a avut în vedere următoarele:
Prin rechizitoriul procurorului de la P. de pe lângă Judecătoria Bacău nr. 7509/P/2010 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului C. P., fiul lui I. și Soltana, ns la 20.02.1932 în ., domiciliat în Bacău . nr 18/C/13 jud Bacău, CNP_ pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă prev de art 260 alin 1,4 Cp.
In motivarea actului de sesizare se afirmă că în calitate de expert tehnic topo-cadastru-geodezie, fiind desemnat să efectueze o lucrare de specialitate în dosarul_ al Judecătoriei Bacău, nu a evidențiat pe schița-anexă la raportul de expertiză construcția grajd ce constituia proprietatea exclusivă a moștenitorului –pârât C. L. A., amplasată pe suprafața de teren situată în intravilanul satului Trebeș, . supusă partajului succesoral după defunctul C. L.; astfel terenul intravilan a fost considerat liber de construcții, împrejurare ce a permis partajarea în natură și atribuirea în lotul reclamantului C. G. a unei părți din suprafața respectivă de teren.
Pentru dovedirea situației de fapt au fost propuse spre administrare următoarele mijloace de probă:
- sentința civilă 1732/16.02.2009,
- proces-verbal de cercetare la fața locului,
- rapoarte de expertiză tehnică și schițe,
- proces-verbal de punere în posesie,
- acte donație/ vânzare-cumpărare schițe-anexe,
- declarația inculpatului.
Inculpatul a negat săvârșirea faptelor pentru care a fost trimis în judecată, afirmând că “ Nu sunt expert construcții să fac expertizarea constucțiilor, am făcut expertizarea terenului. Construcția nu este un grajd, este un acoperiș pe stâlpi fără nici un perete nefiind amenajat pentru animale mari domestice. Construcția nu se afla pe suprafața de 250 mp ci pe diferența de 68mp.”
In apărare inculpatul a propus spre administrare următoarele mijloace de probă:
- proba cu expertiză tehnică construcții având ca obiective: identificare construcției pe care o vizează cauza, precizarea structurii și folosinței construcției, în sensul dacă este grajd, în caz contrar să se precizeze în ce categorie se încadrează, să se precizeze care este vechimea construcției, evaluarea aceui edificiu.
- Proba cu declarația martorului C. C..
Potrivit concluziilor raportului de expertiză tehnică efectuat în faza de judecată la cererea inculpatului „ Construcția a fost un șopron- construcție improvizată, cu structura din lemn,, cu acoperișul în două ape care la data efectuării expertizei nu mai exisă-era prăbușit și din care mai rămăsese, parțial 5,40 m lungime din apa acoperișului dinspre stradă ( pe 6 căpriori), rezemată pe gard și cu coama prăbușită la pământ, adică avea astereala de sub tablă prinsă de căpriori și câteva bucăți de carton și tablă.
Dimensiunile construcției erau 8,40m x 4,00m, cu înălțimea stâlpilor centrali de 2,50 m și a celor laterali de 1,80m.
Suprafața construită 33,60m.
Nu avea pereți nici exteriori nici interiori.
Construcția din prezenta cauză era un șopron ( fără pereți exteriori sau interiori), construcție improvizată-în sensul că era construită în regie proprie, cu mână de lucru necalificată, cu structura din lemn executată fără respectarea normelor de calitate construcții- cu acoperiș rezemat pe gard, fără asigurarea unei structuri de rezistență dimensionată corect și care să preia sarcinile utile atât în plan vertical cât și în plan orizontal, stâlpii fiind de diferite grosimi, plantați nesimetric ( gardul nu înlocuiește structura de rezistență), necontravântuiți nici în plan orizontal ( de un planșeu), nici în plan vertical ( de pereți, contravânturi), ceea ce însemna că era o structură labilă, cu multe grade de libertate.
Datorită faptului că șopronul nu mai exista, era prăbușit și n-am avut acces la construcție, n-am putut observa dacă stâlpii erau înfipți direct în pământ sau aveau fundații de beton izolate. De asemenea, n-am observat o fundație continuă care să asigure stabilitatea construcției sau rigidizarea construcției la nivelul cotei +- 0,00.
Acoperișul era în două ape spre nord și spre sud compus numai din căpriori și astereală ( nu era șarpantă care presupune existența grinzilor transversale și longitudinale și care împreună cu podina rigidizează construcția în plan orizontal la nivelul tavanului, lucrează ca o șaibă în plan orizontal).
Învelitoarea era din tablă.
Folosința acestei construcții n-a fost niciodată grajd- conform declarațiilor vecinilor, ci doar pentru adăpostirea de material lemnos și a altor obiecte, deși ea a fost încadrată și ca magazie de către executorul judecătoresc ceea ce de asemenea este o folosință greșit apreciată, magazia presupune o construcție închisă pe toate laturile.
Ca mod de alcătuire construcția în cauză nu îndeplinea caracteristicile unui grajd, deci nu putea avea o asemenea destinație.
Destinația construcției este șopron, construcție improvizată care nu era executată în conformitate cu standardele de calitate construcții.
Vechimea construcției nu se cunoaște și nu a putut fi stabilită.
Din evidențele registrului agricol al ., reiese că pe surata existenței acestei construcții, figurează la rol numai 2 ani.
Există un „ grajd „ cu suprafața de 42 mp, înscris la rol numai în anul 1986 pe rolul defunctului C. Gh L. ( autorul moștenitorilor) și numai în anul 2001 pe rolul lui C. L. A. iar între 2002-2007 figurează grajd de 12 mp.
Întrucât suprafața înscrisă la rol este de 42 mp sau 12 mp și nu 33,60 mp cât are construcția în cauză, nu există certitudinea că este vorba despre aceeași construcție sau a existat un grajd în aceeași curte.”
Potrivit declarației martorului C. Crsitina „ În data respectivă am reprezentat unul dintre frații C. într-un proces ce avea ca obiect partaj .În acea împrejurare am asistat la efectuarea măsurătorilor de către domnul expert C. P..În afară de casă nu am observat pe terenul măsurat nicio altă construcție, totodată în dosarul de partaj se afla depuse niște planșe foto care pot certifica faptul că pe acea suprafață de teren nu se afla nimic în afară de casă. Personal am efectuat acele fotografii în numele și pentru clientul meu ca să nu mai fie discuții între părți. În apropierea unui gard așa cum se poate verifica din planșele foto existau doi stâlpi din lemn pe care era sprijinit un acoperiș din internită, dar nu era construcție”.
Prin coroborarea probelor administrate, instanța a reținut că prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bacău sub nr_ reclamantul C. G. a chemat în judecată pârâții C. A.,, C. L. A., C. A., B. T. și H. F., solicitând instanței de judecată partajarea bunurilor succesorale după autorul lor-defunctul C. L..
Din masa de partaj făceau parte mai multe terenuri extravilane, precum și două terenuri aflate în intravilanul com Mărgineni, . unul în suprafață de 738 mp ( situat în T2 P63) și unul în suprafață de 68 mp ( situat în T2 P64). Suprafața de 68mp făcea parte dintr-un trup mai mare de teren ( 318 mp), din care pârâtul C. L. A. dobândise de la frații săi, prin donație/cumpărare, dreptul de proprietate exclusivă asupra suprafeței de 250 mp și asupra unei case d locuit, construită din chirpici, acoperită cu tablă compusă din 5 camere, beci, grajd, grup sanitar și lojniță.
Atât reclamantul C. G. cât și pârâtul C. L. A. au solicitat instanței de judecată atribuirea în natură, în lotul lor, a terenului intravilan situat în ., jud Bacău, ce făcea parte din masa succesorală.
În cauză s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice având drept obiective identificarea terenurilor ce compuneau masa succesorală, cu schiță și vecinătăți, evaluarea acestora și întocmirea unor propuneri de lotizare în natură a terenului intravilan, fiind desemnat inculpatul C. P., având calitatea de expert tehnic topo-cadastru-geodezie din cadrul Biroului de expertize judiciare tehnice și contabile de pe lângă Tribunalul Bacău.
Cu prilejul întocmirii raportului de expertiză tehnică, inculpatul C. P. a reprezentat pe schița anexă suprafața de 738 mp teren situat în T2 P63, precum și suprafața de 68 mp situată în T2 P64 ( reprezentând diferența dintre suprafața totală de 318 mp din tarlaua respectivă și suprafața de 250 mp proprietatea exclusivă a pârâtului C. Ludovid aurel).
Totodată, expertul a reprezentat imobilul casă cu anexele gospodărești situate pe suprafața de 250 mp teren aparținând pârâtului C. L. A., însă nu a mai evidențiat construcția „ grajd” care era amplasată pe suprafața de teren supusă partajului, respectiv în T2 P64, prezentând astfel suprafața respectivă de teren ca fiind liberă de construcții.
Raportul de expertiză tehnică a fost depus de inculpat la Judecătoria Bacău la data de 30.04.2008, iar la termenul din data de 23.09.2008 instanța a constatat că lucrarea de specialitate era lovită de nulitate absolută întrucât părțile nu fuseseră convocate la efectuarea măsurătorilor, dispunându-se totodată refacerea ce se afla amplasată pe suprafața de teren supusă partajului.
Inculpatul C. P. a refăcut lucrarea de specialitate, pe care a depus-o la Judecătoria Bacău la data de 15.12.2008, fără a modifica schița-anexă în care omisese să evidențieze construcția „ grajd” proprietatea pârâtului C. L. A. ce se afla amplasată pe suprafața de teren supusă partajului.
Prin ..2009 pronunțată de Judecătoria Bacău în dosarul nr_ a fost admisă cererea reclamantului și s-a constatat că la data de 09.04.1989 a decedat C. L., u ultimul domiciliu în ., că au calitatea de moștenitori ai defunctului descendenții de gradul I ai acestuia și anume reclamantul C. G. și pârâții C. A., C. L. A., C. A., B. T. și H. F., fiecare cu o cotă parte de 1/6, că masa succesorală se compunea, între altele, din teren vii intravilan în suprafață de 738 mp din T2 P 63 și teren curții construcții intravilan în suprafață de 68 mp în T2 P64, s-a mai dispus sistarea stării de indiviziune și a fost atribuit lotul nr 1 reclamantului Cotanu G.- compus, între altele din teren intravilan în suprafață de 584 mp situată în ., T2 P 63 ( 516 mp vii) și P64 ( 68 mp curții construcții, identificat potrivit schiței anexă la raportul de expertiză C. P. cu vecinii :-F. A., E- C. L. A., S-DS, V- C. I.), pârâtului C. L. A. i-a fost atribuit lotul nr 2, compus între altele din suprafața de 222 mp teren vii intravilan situat în T2 P63.
La data de 18.08.2012, cu prilejul punerii în executare a ..2009 ( definitivă și irevocabilă) executorul judecătoresc C. I. a constatat că „Pe terenul atribuit reclamantului se găsește construită o magazie din lemn, acoperită cu tablă amplasată pe suprafața de 8,5 m x 4,20m, cu înălțimea de 2,6 m. Latura de 8,5 m este amplasată la stradă, pe hatul reclamantului „.
De asemenea cu prilejul cercetării la fața locului efectuată în data de 04.11.2010, organele de poliție au constatat că „ Imobilul situat la nr 72 în . se compune dintr-o casă cu cinci încăperi, în continuarea căreia se află un chiler. Accesul se face printr-o poartă situată în stânga casei. În partea stângă a porții de acces, la o distanță de 7,10 m față de peretele exterior al casei a fost identificat următorul edificiu, având o lățime de 4 m, lungime de 8,4 m, înălțimea acoperișului, în două ape fiind de 1,8 3, părțile laterale și 2,5 m coama acoperișului. Aceste acoperiș este susținut de 6 piloni din lemn pe latura de nord, 3 piloni de lemn în mijloc, iar partea de sud fiind sprijinită de gardul exterior al proprietății. Edificiul mai sus descris nu are pereți exteriori la momentul constatării, expertul C. P. declară verbal că la momentul efectuării expertizei edificiului era identic”.
Apărările inculpatului nu pot fi reținute față de împrejurarea că edificiul grajd era utilizat de către proprietarul C. L. A., nefiind „ o ruină „, aspect ce a fost constatat de executorul judecătoresc C. I. prin procesul-verbal de punere în posesie încheiat la data de 18.08.2010: „ În această magazie sunt depozitate lemne pentru foc, un fișet metalic, un butoi de lemn de aprox 130l, 13 dulapi de lemn.”
Imobilul grajd a fost menționat și în contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr 496/16.01.1996 la BNP G. F., fiind evidențiat pe schița-anexă, iar aceste înscrisuri au fost avute în vedere de inculpat la întocmirea raportului de expertiză: „ La data și ora fixată ( 14.04.2008 ora 9,00) m-am prezentat la Primăria Mărgineni unde am analizat următoarele documente: contract de donație teren/casă nr 496/16.01.1998-250 mp teren și o casă, beci, grajd, grup sanitar, lojniță.”
La reținerea situației de fapt instanța a avut în vedere următoarele mijloace de probă:
- sentința civilă 1732/16.02.2009,
- proces-verbal de cercetare la fața locului,
- rapoarte de expertiză tehnică și schițe,
- proces-verbal de punere în posesie,
- acte donație/ vânzare-cumpărare schițe-anexe,
- declarația inculpatului.
In drept, fapta inculpatului, întrunește conținutul constitutiv al infracțiunii de mărturie mincinoasă prev de art 260 alin 1,4 Cp.
În temeiul art 11 pct 2 lit a Cpp rap la art 10 lit b ind 1 Cpp și art 18 ind 1 Cpp instanța a dispus achitarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă prev de art 260 alin 1,4 Cp, întrucât fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
Instanța a aplicat inculpatului sancțiunea administrativă a amenzii într-un cuantum situat în limitele prev de art 91 lit c Cp.
La aprecierea gradului de pericol social al faptei pentru care a fost trimis în judecată inculptaul, instanța a avut în vedere considerentele pe care le va expune în continuare.
Inculpatul a săvârșit fapta în cadrul unui proces civil cu un obiect patrimonial de o valoare redusă.
Este adevărat că fapta inculpatului a influențat hotărârea instanței civile în ce privește atribuirea loturilor, dar loturile astfel atribuite sunt cel puțin valoric egale.
Edificiul omis a fi evidențiat de către inculpat constituie potrivit raportului de expertiză tehnică efectuat în etapa cercetării judecătorești o „ construcție improvizată care nu era executată în conformitate cu standardele de calitate în construcții „.
Nu în ultimul rând instanța a avut în vedere buna conduită anterioară a inculpatului și vârsta înaintată a acestuia, respectiv 81 ani.
In temeiul art.192 al1 pct 1 lit d C.p.p. instanța constatând culpa procesuală a
Inculpatului, a dispus obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare avansate de către stat.
Împotriva sentinței au declarat recurs în termenul legal P. de pe lângă Judecătoria Bacău și inculpatul C. P., motivele fiind expuse pe larg în prembulul acestei decizii astfel încât nu vor mai fi reluate ci numai analizate.
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, Curtea constată că în cauză a fost reținută o situație de fapt corespunzătoare probelor administrate, atât în cursul urmăririi penale, cât și în fața instanței de fond, s-a dat faptei săvârșite de recurentul-inculpat o corectă încadrare juridică și s-a făcut o judicioasă individualizare judiciară a sancțiunii penale aplicate.
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului rezultă pe deplin vinovăția inculpatului pentru infracțiunea de mărturie mincinoasă, apărările formulate în fața instanței de recurs neputând fi primite.
Infracțiunea de mărturie mincinoasă, în forma asimilată, se realizează sub aspectul elementului material, prin fapta expertului care într-o cauză penală, civilă disciplinară sau în orice altă cauză, face afirmații mincinoase sau nu spune tot ce știe privitor la împrejurări esențiale asupra cărora a fost întrebat.
A nu spune tot ce știe înseamnă a nu spune tot adevărul pe care îl cunoaște, a ascunde ceva din ceea ce știe.
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bacău sub nr_ reclamantul C. G. a chemat în judecată pârâții C. A.,, C. L. A., C. A., B. T. și H. F., solicitând instanței de judecată partajarea bunurilor succesorale după autorul lor-defunctul C. L..
Din masa de partaj făceau parte mai multe terenuri extravilane, precum și două terenuri aflate în intravilanul com Mărgineni, . unul în suprafață de 738 mp ( situat în T2 P63) și unul în suprafață de 68 mp ( situat în T2 P64). Suprafața de 68mp făcea parte dintr-un trup mai mare de teren ( 318 mp), din care pârâtul C. L. A. dobândise de la frații săi, prin donație/cumpărare, dreptul de proprietate exclusivă asupra suprafeței de 250 mp și asupra unei case de locuit, construită din chirpici, acoperită cu tablă compusă din 5 camere, beci, grajd, grup sanitar și lojniță.
Atât reclamantul C. G. cât și pârâtul C. L. A. au solicitat instanței de judecată atribuirea în natură, în lotul lor, a terenului intravilan situat în ., jud Bacău, ce făcea parte din masa succesorală.
În cauză s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice având drept obiective identificarea terenurilor ce compuneau masa succesorală, cu schiță și vecinătăți, evaluarea acestora și întocmirea unor propuneri de lotizare în natură a terenului intravilan, fiind desemnat inculpatul C. P., având calitatea de expert tehnic topo-cadastru-geodezie din cadrul Biroului de expertize judiciare tehnice și contabile de pe lângă Tribunalul Bacău.
Cu prilejul întocmirii raportului de expertiză tehnică, inculpatul C. P. a reprezentat pe schița anexă suprafața de 738 mp teren situat în T2 P63, precum și suprafața de 68 mp situată în T2 P64 ( reprezentând diferența dintre suprafața totală de 318 mp din tarlaua respectivă și suprafața de 250 mp proprietatea exclusivă a pârâtului C. Ludovid aurel).
Totodată, expertul a reprezentat imobilul casă cu anexele gospodărești situate pe suprafața de 250 mp teren aparținând pârâtului C. L. A., însă nu a mai evidențiat construcția care era amplasată pe suprafața de teren supusă partajului, respectiv în T2 P64, prezentând astfel suprafața respectivă de teren ca fiind liberă de construcții.
Curtea apreciază că este îndeplinită cerința privitoare la împrejurările esențiale asupra cărora inculpatul trebuia să răspundă.
Sunt esențiale împrejurările care pot servi la aflarea adevărului și la justa soluționare a cauzei.
Obiectul cauzei civile constă în partaj succesoral, astfel că existența unei construcții pe terenul supus acestuia constituie o împrejurare esențială.
În cauza civilă, putea servi la aflarea adevărului împrejurarea că pe suprafața de 68 mp teren curți construcții exista o construcție ridicată fără autorizație, indiferent dacă putea fi catalogată drept grajd, magazie, șopron și se afla într-o avansată stare de degradare. Inculpatul nefiind expert în construcții, nu trebuia să precizeze dacă respectiva poate să fie considerată construcție potrivit legii ci doar să menționeze existența ei.
Potrivit art. 673/9 la formarea și atribuirea loturilor, instanța va ține seama, după caz, și de acordul părților, mărimea cotei părți ce se cuvine fiecăreia ori masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unul dintre coproprietari, înainte de a cere împărțeala, au făcut construcții, îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor sau alte asemenea.
Inculpatul, cunoscând aceste dispoziții legale, avea obligația să consemneze în raportul de expertiză existența unei construcții pe suprafața de 68 mp, chiar dacă această construcție nu respecta cele mai elementare reguli tehnice, de proiectare, executare și exploatare.
Curtea apreciază, că nu are nicio relevanță în cauză faptul că acea construcție reprezintă un grajd, șopron sau magazie, că nu avea pereți sau alte accesorii, întrucât prin formularea obiectivului de a face propuneri de lotizare, i s-a atras, în mod deosebit, atenția inculpatului expert asupra criteriilor de formare și atribuire a loturilor, acesta și-a putut da bine seama că existența unei construcții pe terenul supus partajului, este esențială și, prin urmare, orice alterare a adevărului aduce atingere activității de înfăptuire a justiției.
Contrar celor afirmate de inculpat, pârâtul C. L. A. din dosarul civil a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză, precizând că pe terenul reprezentând lotul nr. 1 se află construcții, respectiv un grajd și o vie, fiind proprietatea sa, obiecțiuni ce au fost respinse de instanță, fiind apreciate ca erori materiale.
Raportul de expertiză a fost luat în considerare și a influențat soluția pronunțată, instanța, la atribuirea loturilor, apreciind că pârâtul deși este proprietarul casei și anexelor aflate pe proprietatea sa exclusivă ( din raportul de expertiză nerezultând existența unor alte construcții ) și aspectul că pe restul terenului este plantată viță de vie nu sunt de natură a atrage atribuirea în lotul său a întregului teren..
Inculpatul a săvârșit fapta cu intenție, întrucât luând la cunoștință de existența construcției nu au făcut nicio mențiune cu privire la aceasta.
Inculpatul fiind întrebat cu privire la această împrejurare esențială, a omis să spună tot ceea ce știa în legătură cu această împrejurare, vinovăția sa nu poate fi decât sub forma intenției, deoarece, atrăgându-i-se în mod special atenția asupra împrejurării și a caracterului ei esențial, inculpatul și-a dat seama, că nespunând întregul adevăr, a creat o stare de pericol pentru înfăptuirea justiției, urmare pe care cel puțin a acceptat-o.
Așa fiind, Curtea constată că întregul material probator administrat pe parcursul procesului penal, dovedește dincolo de orice îndoială existența infracțiunii de mărturie mincinoasă și vinovăția inculpatului față de aceasta.
În ceea ce privește motivele de recurs invocate de procuror curtea apreciază că nu sunt întemeiate.
Potrivit art. 181 C. pen., nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală, dacă prin atingerea minimă adusă uneia din valorile apărate de lege și prin conținutul ei concret, fiind lipsită în mod vădit de importanță, nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
La stabilirea în concret a gradului de pericol social se ține seama de modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, precum și de persoana și conduita făptuitorului.
Din probele dosarului rezultă că instanța de fond a determinat corespunzător gradul de pericol social al faptei deduse judecății, ceea ce a avut drept efect corecta achitare a inculpatului.
Astfel, este incontestabil că, din punct de vedere strict formal, fapta de a nu evidenția pe schița-anexă la raportul de expertiză construcția grajd ce constituia proprietatea exclusivă a moștenitorului –pârât C. L. A., amplasată pe suprafața de teren situată în intravilanul satului Trebeș, . supusă partajului succesoral după defunctul C. L., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de mărturie mincinoasă, însă nu prezintă un pericol social care să determine aplicarea unei pedepse
Determinarea pericolului social se face în concret, cu referire directă la împrejurările ce au ocazionat ori pe fondul cărora s-a comis fapta, la modul concret de manifestare a autorului și la persoana acestuia. În speță, inculpatul nu au făcut afirmații mincinoase ci doar au omis să spună adevărul, cu privire la existența unei construcții în stare avansată de degradare.
Totodată, din probele administrate rezultă că inculpatul nu are antecedente penale, are o vârstă înaintată, cu grave probleme de sănătate, în activitatea desfășurată s-a dovedit a fi corect, obiectiv, îndeplinindu-și sarcinile cu răspundere, perseverență, dovedind principialitate și integritate morală.
Luând în considerare toate aceste elemente, curtea constată că instanța de fond a cuantificat judicios gravitatea concretă a faptei săvârșită de inculpat.
Față de toate acestea, curtea, curtea, în baza art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. b cpp va respinge ca nefondate recursurile formulate de P. de pe lângă Judecătoria Bacău și inculpatul C. P..
Constatând culpa procesuală a recurentului inculpat, baza art. 192 alin. 2 cpp va dispune obligarea acestuia la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art 385/15 pct.1 lit. b C.p.p. respinge ca nefondate recursurile declarate de P. de pe lângă Judecătoria Bacău și inculpatul C. P. împotriva s.p. nr. 816 din 24.04.2013 pronunțată de Judecătoria Bacău în dos._ .
În baza art. 192 al.2 C.p.p.obligă inculpatul recurent să plătească statului suma de 200 lei cu titlul de cheltuielile judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 27.11.2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
A. S. I. N. C.
A. B.
GREFIER
P. E.
Red. sent. f.L. S
Red. dec. rec. I.N.C.
Tehnored.P.E. /16.12.2013/ 2 ex
| ← Mandat european de arestare. Sentința nr. 01/2013. Curtea de... | Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor... → |
|---|
