Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată. Art.278 ind.1 C.p.p.. Sentința nr. 26/2013. Curtea de Apel BACĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 26/2013 pronunțată de Curtea de Apel BACĂU la data de 01-03-2013 în dosarul nr. 760/32/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
SENTINȚA PENALĂ NR.26/2013
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN: 01.03.2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: I. N. C.
GREFIER: B. M. D.
***
Ministerul Public – Parchetul DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BACĂU –reprezentat prin procuror – B. C.
La ordine a venit pronunțarea plângerii formulată de petenta . SA prin SCA Vilau & Mitel împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale nr. 675/P/2011 din 15.03.2012 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, confirmată prin rezoluția nr. 509/II/2/2012 din 31.07.2012 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 21.02.2013, fiind consemnate în încheierea din aceeași zi.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
Deliberând
Prin rezoluția procurorului de la P. de pe lângă Curtea de Apel Bacău nr. 675/P/2011 din 15.03.2012 s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de magistratul judecător A. A. cercetat pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 246 cp și G. M., cercetată pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 289, 290 cp, întrucât faptele sesizate nu se confirmă a fi fost comise.
Pentru a dispune astfel procurorul a reținut că:
În cauză s-a formulat multiple plângeri de către S.C.”V. și MITEL” prin care se solicită răspuns la sesizările făcute anterior, dosarele în care s-au formulat acele plângeri sau stadiul cercetărilor.
Din analiza actelor și lucrărilor cauzei rezultă că s-a făcut acea plângere față de magistratul A. A. și grefier Ghihăniș M. de la Judecătoria Onești.
Prin ordonanța nr.1728/P/2011, s-a dispus de P. de pe lângă Judecătoria Onești declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, motivat de calitatea persoanelor reclamate în cauza respectivă de magistrat A. A. – judecător, cât și pe grefiera de ședință Ghihăniș M., ambii din cadrul Judecătoriei Onești.
Din actele și lucrările efectuate în cauză rezultă că S.C.”V. și MITEL” București – ..143, Sector 1, București a formulat acea plângere penală față de A. A. și Ghihăniș M. pentru săvârșirea infracțiunilor de fals intelectual și uz de fals, fapte prev. și ped. de art.289 și 290 Cod penal.
În fapt, la data de 19.07.2011, Tribunalul Bacău – Secția Comercială și C. Administrativ a înaintat la P. de pe lângă Judecătoria Onești dosarul privind înscrierea în fals făcută în cadrul dosarului civil nr._ al Tribunalului Bacău, de către recurenta S.C.E. _ BIOCHEMICALS S.A. București, reprezentată de S.C.”V. și MITEL” București.
Din actele și lucrările de cercetare penală și premergătoare începerii urmăririi penale, rezultă că în cauză nu este vorba de săvârșirea vreunor fapte penale, pentru care motiv se va începe urmărirea penală.
Mai mult decât atât, este de reținut faptul că, așa cum de altfel s-a exprimat un punct de vedere de către Consiliul Superior al Magistraturii Inspecția Judiciară, referitor la faptul că aspecte legate de soluțiile pronunțate în cauză cât și în alte dosare de instanța de judecată care este suverană în aprecierea pe care o face asupra aspectelor legate de fondul soluțiilor pronunțate prin deciziile penale ale Curții de Apel și Tribunalul Bacău.
Tot astfel instanța este suverană în aprecierea pe care o face asupra concludenței probelor administrate în cursul procedurii judiciare.
Astfel că justețea măsurilor luate se verifică tot în cadrul jurisdicțional, prin intermediul căilor de atac prevăzute de lege și exercitate, conform legilor în vigoare.
Mai trebuie reținut faptul că în genere interpretarea probatoriului efectuat și administrat, au consecința sau scopul stabilirii unei anumite situații de fapt și de drept sunt doar de esența jurisdicției.
În aceste condiții nu se poate reține săvârșirea unor fapte penale, motiv pentru care s-a dispus neînceperea urmăririi penale în cauză.
Rezoluția a fost atacată de către petentul B. L. . la procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău în temeiul prevăzut de art.278 al.3 Cod pr.penală.
Prin rezoluția procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău nr. 377/II/2/28.05.2012, în temeiul art.278 Cod pr.penală, plângerea a fost respinsă.
Pentru a dispune astfel procurorul general a reținut următoarele:
Însemnările și mențiunile din caietul grefierului corespunzătoare dosarului nr._ al Judecătoriei Onești din ședința ce a avut loc în 18.12.2009 la aceeași instanță, au fost făcute de grefierul Ghihăniș M. la indicațiile judecătorului A. A. și corespund cu dezbaterile din cadrul acelei ședințe de judecată. Aceste aspecte rezultă atât din declarațiile judecătorului A. A. și ale grefierului Ghihăniș M. cât și ale apărătorului D. C. (consemnate în încheierea de ședință din 18.05.2010 a Tribunalului Bacău, dosar_ ). Aspectul că în caietul grefierului se regăsesc mențiuni la însemnările corespunzătoare unei ședințe de judecată, nu reprezintă o infracțiune de fals atâta timp cât acestea corespund cu dezbaterile ce au avut loc în cadrul acelei ședințe de judecată.
Împotriva rezoluției procurorului de la P. de pe lângă Curtea de Apel Bacău nr. 957/P/2011, în temeiul prevăzut de art.2781, al.1 Cod pr. penală a formulat plângere petentul ..
Plângerea a fost înregistrată la Curtea de Apel Bacău sub nr._, motivele fiind expuse pe larg în preambulul acestei sentințe, astfel încât nu vor mai fi reluate ci numai analizate.
Analizând rezoluția atacată prin prisma motivelor invocate și pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei, curtea apreciază că plângerea formulată este fondată având în vedere următoarele motive:
Potrivit art. 200 cpp urmărirea penală are ca obiect strângerea probelor necesare cu privire la existența infracțiunilor, la identificarea făptuitorilor și a stabilirii răspunderii acestora, pentru a se constata dacă este cazul să se dispună trimiterea în judecată. Din definiția dată de lege obiectului urmăririi penale se poate trage concluzia că aceasta constă, în primul rând, în strângerea de probe cu privire la învinuirea adusă unei persoane; în al doilea rând, constă în evaluarea acestor probe pentru luarea unei hotărâri cu privire la continuarea procesului penal prin trimiterea în judecată a inculpatului sau cu privire la încetarea activității în această fază procesuală.
Procurorul dispune neînceperea urmăririi penale prin rezoluție motivată care trebuie să cuprindă, pe lângă mențiunile generale, și datele privind fapta și persoana la care se referă, precum și temeiurile de fapt și de drept care au determinat soluția.
Statul de drept nu acceptă darea unei soluții discreționare, care să nu fie întemeiată pe o motivare rațională, de natură să convingă despre legalitatea și justețea acesteia. Lipsa de motivare a soluției face ca rezoluția procurorului să nu fie convingătoare, să lase o suspiciune asupra conformității sale cu legea și adevărul.
În speță, rezoluția procurorului nr. 957/P/2011 nu cuprinde motivarea cu privire la infracțiunile cu care a fost sesizat, limitându-se doar la aprecierea că activitatea instanțelor poate fi controlată doar în cadrul căilor de atac.
Nu s-a făcut nicio referire la situația de fapt, la activitatea intimaților, nu s-a analizat probatoriul administrat, s-a pronunțat cu privire la infracțiunea de abuz în serviciu deși plângerea împotriva magistratului judecător a fost făcută pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual.
Din actele și lucrările dosarului rezultă următoarele:
La data de 19.07.2011, Tribunalul Bacău – Secția Comercială și C. Administrativ a înaintat la P. de pe lângă Judecătoria Onești dosarul privind înscrierea în fals făcută în cadrul dosarului civil nr._ al Tribunalului Bacău, de către recurenta S.C.E. – BIOCHEMICALS S.A. București, reprezentată de S.C.”V. și MITEL” București. Motivul înscrierii în fals îl reprezintă adăugarea la însemnările consemnate în caietul grefierului corespunzătoare ședinței din 18.12.2009 a mențiunilor că instanța a acordat cuvântul doar pe excepția inadmisibilității acțiunii.
Prin cererea de înscriere în fals a solicitat extinderea cercetărilor și cu privire la judecătorul A. A., cel care a semnat încheierea de ședință.
În caietul de ședință al grefierului M. G. s-au făcut consemnări cu privire la dezbaterile care au avut loc în ședința publică din data de 19.12.2009 cu privire la dosarul_ înregistrat pe rolul Judecătoria Onești.
Astfel, s-a consemnat faptul că instanța a pus în discuție excepția indmisibilității, precum și susținerile părților, este adăugată mențiunile „ adm. acțiunii” „pe fond”, „și pe fond”, aceste două ultime mențiuni fiind scrise cu caractere mult mai mici.
Pe baza notelor grefierului s-a întocmit încheierea de amânare a pronunțării în care s-a consemnat următoarele: instanța a acordat cuvântul părților pe excepția necompetenței materiale, avocatul D. C. pentru reclamantă a solicitat respingerea excepției, avocat U. I. pentru pârâtă a solicitat admiterea excepției; instanța a respins excepția necompetenței materiale și a acordat cuvântul pe excepția inadmisibilității și pe fondul cauzei; avocatul reclamantei a solicitat respingerea excepției inadmisibilă și pe fondul cauzei admiterea acțiunii, iar avocatul pârâtei a solicitat respingerea acțiunii ca indmisibilă.
Potrivit dispozițiilor art. 290 alin. (1) C. pen., constituie infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, falsificarea unui înscris sub semnătură privată prin vreunul din modurile arătate în art. 288 (prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea lui în orice mod), dacă făptuitorul folosește înscrisul falsificat ori îl încredințează altei persoane spre folosire, în vederea producerii unei consecințe juridice.
Falsificarea unui înscris sub semnătură privată prin alterare presupune denaturarea materială a unui înscris sub semnătură privată adevărat, și deci, preexistent. Această denaturare se poate realiza prin adăugiri sau ștersături efectuate în cuprinsul înscrisului.
Falsificarea materială a unui înscris sub semnătură privată realizează elementul material al infracțiunii dacă este folosit de autorul falsului sau să fie încredințat de acesta altei persoane spre folosire, în vederea producerii unei consecințe juridice.
Caietul grefierului constituie un act sub semnătură privată, întrucât nu emană de la o organizație dintre cele prevăzute de art. 145 cp. Denaturarea materială a unui asemenea înscris prin anumite adăugiri referitoare la acordarea cuvântului părților pe fondul cauzei poate întruni elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 290 cp, întrucât este un înscris cu relevanță juridică și este folosit de grefier, ulterior, la întocmirea încheierii de ședință.
Potrivit art. 289 cp constituie infracțiunea de fals intelectual falsificarea unui înscris oficial cu prilejul întocmirii acestuia de către un funcționar aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu, prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului ori prin omisiunea cu știință de a însera unele date sau împrejurări.
În cazul falsului intelectual prin acțiune, făptuitorul, întocmind înscrisul, trece în cuprinsul acestuia, în mod mincinos, adică, altfel decât în realitate, o anumită faptă sau împrejurare despre care înscrisul este destinat să facă probă, prezentând-o astfel ca fiind în deplină concordanță cu realitatea.
Încheierea de ședință a instanței constituie un înscris oficial, întrucât nu emană de la o organizație dintre cele prevăzute de art. 145 cp. Consemnarea în cadrul acesteia, în mod mincinos, că instanța a acordat părților cuvântul pe fondul cauzei, când în realitatea nu a făcut-o, poate constitui infracțiunea prev. de art. 289 cp, comisă atât de grefier prin întocmirea încheierii, cât și de judecător, care prin semnătură a confirmat conținutul acesteia.
În cauză, nu s-a clarificat, în primul rând, dacă instanța a dat cuvântul avocaților părților asupra fondului cauzei și dacă consemnările din caietul grefierului„ adm. acțiunii” „pe fond”, „și pe fond” s-au făcut în sala de judecată cu ocazia dezbaterilor sau ulterior.
Această situație de fapt urmează să fie stabilită prin administrarea următoarelor mijloace de probă: audierea făptuitorilor, audierea ca martori a celor doi apărători, care au asigurat asistența juridică în cauza nr._ a Judecătoria Onești precum și alte mijloace de probă pe care procurorul le consideră necesare pentru lămurirea cauzei sub toate aspectele. De asemenea, procurorul urmează să analizeze posibilitatea efectuării unei expertize grafologică cu privire la cele consemnate în caietul grefierului.
Curtea apreciază că nu există nici interdicție legală de audiere a martorului D. C., apărătorul făptuitorilor, atâta timp cât, potrivit art. 79 alin. 2 cpp calitatea de martor are întâietate față de calitatea de apărător, cu privire la faptele și împrejurările pe care acesta le-a cunoscut înainte de a fi devenit apărător sau reprezentant al vreuneia dintre părți.
Având în vedere aceste motive, curtea în baza art.278/1, alin.8, lit.b c.pr.pen., va admite plângerea petentului . SA, formulată împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale nr. 675/P/2011 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, din 15.03.2012.
Va desființa rezoluția susmenționată și va trimite cauza procurorului în vederea începerii urmăririi penale.
În baza art.192, alin.3 c.pr.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
În baza art.278/1, alin.8, lit.b Cod pr.pen., admite plângerea petentului . SA, formulată împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale nr.675/P/2011 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, din 15.03.2012.
Desființează rezoluția susmenționată și trimite cauza procurorului în vederea începerii urmăririi penale.
În baza art.192, alin.3 C.p.p., cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 01.03.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
I. N. C. B. M. D.
Red.hot.I.N.C.
Tehnored.B.M.D. – 2 ex.
20.03.201
| ← Mărturia mincinoasă. Art. 260 C.p.. Decizia nr. 1256/2013.... | Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 62/2013. Curtea... → |
|---|
