Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr. 805/2013. Curtea de Apel BACĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 805/2013 pronunțată de Curtea de Apel BACĂU la data de 26-07-2013 în dosarul nr. 3669/110/2013/a1
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 805
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN: 26.07. 2013
Curtea compusă din :
PREȘEDINTE - V. M.
JUDECĂTORI - I. N. C.
C. C.
GREFIER - P. E.
Ministerul Public – Parchetul DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE ȘI CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - D.I.I.C.O.T.- Serviciul teritorial Bacău –
reprezentat prin procuror: V. V.
Pe rol soluționarea recursurilor declarate de inculpații C. N., fiul lui N. și Z., născut la 17.06.1967; U. F., fiica lui V. și M., născută la 04.02.1979, C. G., fiul lui G. și G., născut la 06.04.1960, C. E. – fiica lui G. și E., născută la 02.11.1966 ; ciobotaru bogdan vasile – fiul lui V. și M., născut la data de 03-02-1991;
P. P., zis P. - fiul lui P. și M., născut la data de 07.04.1977, împotriva încheierii din 24.07.2013, pronunțată de Tribunalul Bacău, în dosarul nr._ 13.
Dezbaterile în cauză s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod procedură penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurenții inculpați, în stare de arest, C. N. asistat din oficiu de avocat G. C. în substituirea d-nei avocat P. A., U. F. asistat din oficiu de avocat P. M., C. G. asistat din oficiu de avocat G. D. în substituirea d-lui avocat P. R., C. E. asistat din oficiu de avocat Stranciug B., ciobotaru bogdan vasile asistat de avocat ales R. L., P. P., zis P. asistat din oficiu de avocat S. D..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul al cauzei, după care:
Recurenții inculpați, pe rând, precizează că își mențin recursurile formulate în cauză.
Apărătorii recurenților inculpați, pe rând, precizează că nu mai au alte cereri de formulat.
Nefiind alte cereri de formulat, Curtea constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Avocat P. M. având cuvântul pentru recurenta inculpată U. F., solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate, reținerea cauzei spre rejudecare si pe fond, revocarea măsurii arestării preventive și cercetarea acesteia în stare de libertate având în vedere stadiul cercetărilor, faptul că nu are antecedente penale și că are 5 copii în întreținere.
Depune la dosar referatul privind plata onorariului avocat oficiu din fondul M.J. care a fost vizat de către instanță.
Avocat Stranciug B. având cuvântul pentru recurenta inculpată C. E., solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate, reținerea cauzei spre rejudecare și pe fond, revocarea măsurii arestării preventive și punerea în libertate a inculpatei având în vedere că cercetarea penală a fost terminată, nu are antecedente penale, eventual a se înlocui măsura arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara.
Depune la dosar referatul privind plata onorariului avocat oficiu din fondul M.J. care a fost vizat de către instanță.
Avocat G. C. având cuvântul pentru recurentul inculpat C. N. în substituirea d-nei avocat P. A. solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate, reținerea cauzei spre rejudecare și pe fond, revocarea măsurii arestării preventive și punerea în libertate a inculpatului, eventual înlocuirea măsurii arestării preventive cu o altă măsură preventivă neprivativă de libertate, deoarece cercetarea penală este terminată, acesta nu mai poate influența bunul mers al procesului penal, are copii în întreținere.
Depune la dosar referatul privind plata onorariului avocat oficiu din fondul M.J. care a fost vizat de către instanță.
Avocat R. L. având cuvântul pentru recurentul inculpat C. B. V., solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate, reținerea cauzei spre rejudecare și pe fond, revocarea măsurii arestării preventive și înlocuirea cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea. Solicită a se analiza dacă această măsură a arestării preventive se mai justifică la acest moment având în vedere că inculpatul a recunoscut fapta comisă, nu prezintă o gravitate deosebită, având în vedere și contribuția acestuia la comiterea faptelor. Inculpatul nu a beneficiat de mijloace bănești urmare a comiterii faptei ci a fost plătit pentru transportul efectuat. Acesta se va prevala probabil de dispozițiile art. 320/1 c.p.p., nu are antecedente penale, are un copil minor în întreținere.
Consideră că acesta nu mai poate influența buna desfășurare a cercetării judecătorești, nu mai poate influența martorii față de faptul că a recunoscut fapta.
Avocat G. D. având cuvântul pentru recurentul inculpat C. G. în substituirea d-lui avocat P. R., solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate, reținerea cauzei spre rejudecare și pe fond, revocarea măsurii arestării preventive și cercetarea acestuia în stare de libertate având în vedere că cercetările au fost finalizate, inculpatul nu va impieta buna desfășurare a procesului penal. Este adevărat că acesta nu a recunoscut comiterea faptei însă urmează a se stabili sau nu vinovăția acestuia. În cauză nu sunt temeiuri noi care să impună menținerea stării de arest a inculpatului.
Depune la dosar referatul privind plata onorariului avocat oficiu din fondul M.J. care a fost vizat de către instanță.
Avocat S. D. având cuvântul pentru recurentul inculpat P. P. solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate, reținerea cauzei spre rejudecare și pe fond, revocarea măsurii arestării preventive și eventual înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara sau localitatea având în vedere că cercetarea penală a fost finalizată și urmează a se stabili dacă inculpatul se face sau nu vinovat de comiterea faptelor, acesta nerecunoscând comiterea acestora.
Depune la dosar referatul privind plata onorariului avocat oficiu din fondul M.J. care a fost vizat de către instanță.
Procurorul având cuvântul, solicită respingerea ca nefondate a recursurilor declarate de cei 6 inculpați, menținerea încheierii atacate ca fiind legală și temeinică, întrucât în cauză sunt indicii că inculpații au comis faptele reținute în sarcina acestora, dispozițiile art. 148 lit. f c.p.p. sunt aplicabile în continuare, pedeapsa prevăzută de lege este mai mare de 4 ani, iar pericolul concret pe care l-ar reprezenta lăsarea în libertate a inculpaților rezultă din natura și gravitatea faptelor, respectiv trafic de minori săvârșită în formă continuată, iar inculpații C. N. și U. F. au săvârșit și infracțiunea de rele tratamente aplicate minorului. De asemenea, solicită să se aibă în vedere valorile sociale lezate cu privire la demnitatea persoanei, dezvoltarea fizică și morală a tinerilor.Totodată, faptul că inculpatul C. N., U. F., C. G. și C. E. și-au determinat proprii copii să comită infracțiuni de trafic de minori respectiv prostituție la vârste foarte mici apreciază că dovedește un pericol deosebit de mare întrucât au fost puse în pericol dezvoltarea fizică, morală și intelectuală, prin creșterea lor într-un mediu infracțional promiscuu, încurajarea abandonului școlar și inocularea unor valori sociale negative. Consideră că trebuie avut în vedere și faptul că inculpații C. G. și C. N. nu se află la prima abatere, aceștia mai fiind sancționați anterior.
Faptul că inculpații C. N si U. F. au 5 copii în întreținere nu justifică lăsarea acestora în libertate având în vedere că C. C. și C. M. au fost cercetate, C. C. fiind trimisă în judecată pentru comiterea infracțiunii de trafic de minori.
Recunrenții inculpați C. N. ,C. E. și P. P., în ultimul cuvânt, pe rând, lasă soluția la aprecierea instanței.
Recurenții inculpați U. F. și C. B. V., pe rând în ultimul cuvânt, solicită judecarea în stare de libertate.
Recurentul inculpat C. G. în ultimul cuvânt, solicită ca măcar soția sa să fie lăsată în libertate.
S-au declarat dezbaterile închise trecându-se la deliberare.
CURTEA
DELIBERÂND
Asupra recursului penal de față constată următoarele:
Prin încheierea din 24.07.2013, pronunțată de Tribunalul Bacău, în dosarul nr._ 13, s-a dispus în baza art. 300/1 Cod procedură penală, menținerea stării de arest preventiv a inculpaților:
1) C. N., CNP_, fiul lui N. și Z., născut la 17 iunie 1967 în Onești, jud. Bacău, domiciliat în ., jud. Bacău, trimis în judecată pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 13 al. 1, 2, 3 teza a II a raportat la art. 12 al. 1, 2 lit. a din Legea 678/2001, modificată, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal și art. 37 lit. b Cod penal și art. 306 Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. b din Codul penal;
2) U. F., CNP_, fiica lui V. și M., născută la 04 februarie 1979, în Comănești, jud. Bacău, domiciliată în satul Cașin, ., trimisă în judecată pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 13 al. 1, 2, 3 teza a II a raportat la art. 12 al. 1, 2 lit. a din Legea 678/2001, modificată, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal și art. 75 lit. c din Codul penal și art. 306 Cod penal;
3) C. G., CNP_, fiul lui G. și G., născut la 06 aprilie 1960 în S., jud. Prahova, domiciliat în satul Mănăstirea Cașin, .. Bacău, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 13 al. 1, 3 teza I raportat la art. 12 al. 1, 2 lit. a din Legea 678/2001, modificată, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal;
4) C. E., CNP_, fiica lui G. și E., născută la 2 noiembrie 1966 în ., domiciliată în Onești, . ., trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 13 al. 1, 3 teza I raportat la art. 12 al. 1, 2 lit. a din Legea 678/2001, modificată, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal;
5) ciobotaru bogdan vasile, CNP –_, fiul lui V. și M., născut la data de 3 februarie 1991 în Onești, jud. Bacău, domiciliat în satul V., ., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 13 al. 1, 2, 3 teza a II a raportat la art. 12 al. 1, 2 lit. a din Legea 678/2001, modificată, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal și art. 75 lit. c Cod penal;
6) P. P., CNP_, fiul lui P. și M., născut la 7 aprilie 1977 în mun. Onești, jud. Bacău, cu același domiciliu, .. 3, jud. Bacău, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 13 al. 1, 3 teza I raportat la art. 12 al. 1, 2 lit. a din Legea 678/2001 modificată.
S-a constatat că inculpatul C. B. V. a fost asistat de avocat ales, ceilalți inculpați fiind asistați de avocați desemnați din oficiu.
Onorariile avocaților desemnate din oficiu s-a suportat din fondul special al M.J.L.C. potrivit referatelor depuse la dosar.
Cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
Pentru a pronunța această încheiere, instanța de fond a reținut că:
Prin ÎNCHEIEREA 75/Î/5 iunie 2013 a Tribunalului Bacău, pronunțată în dosarul_ s-a dispus arestarea preventivă, pe o durată de 29 zile, începând cu data de 5 iunie 2013 și până la data de 3 iulie 2013 inclusiv a inculpaților C. N., U. F., C. G., C. E., C. B. - V. și P. P. pentru trafic de minori, iar primii doi inculpați și pentru rele tratamente aplicate minorilor.
Arestarea inițială a inculpaților s-a dispus în temeiul art. 148 lit. f din Codul de procedură penală.
Luarea măsurii preventive a fost confirmată de către instanța de control judiciar, prin ÎNCHEIEREA nr. 51/10 iunie 2013 a Curții de Apel Bacău, pronunțată în dosarul_ .
Starea de arest preventiv a inculpaților a fost apoi prelungită până la data de 2 august 2013, inclusiv prin ÎNCHEIEREA nr. 89/Î/28 iunie 2013 pronunțat de Tribunalul Bacău, în dosarul_, care, de asemenea a fost confirmată de instanța de control judiciar, prin ÎNCHEIEREA 62/1 iulie 2013 a Curții de Apel Bacău pronunțată în dosarul_ .
La data de 22 iulie 2013 a fost întocmit rechizitoriul, cauza fiind înregistrată pe rolul Tribunalului Bacău sub nr. 3669/110/22 iulie 2013, primul termen de judecată fiind fixat la data de 5 septembrie 2013.
Potrivit art. 300/1 Cod procedură penală, după înregistrarea dosarului la instanță, în cauzele în care inculpatul este trimis în judecată în stare de arest, instanța este datoare să verifice din oficiu, în camera de consiliu, legalitatea și temeinicia arestării preventive, înainte de expirarea duratei acesteia.
Tribunalul a constatat mai întâi că a fost legal investit cu soluționarea cauzei, competența de soluționare a traficului de persoane revenind tribunalelor.
Verificând din oficiu, legalitatea și temeinicia arestării preventive a celor 6 (șase) inculpați instanța a constatat că la luarea și la prelungirea arestării preventive nu s-a strecurat nici o greșeală, motiv pentru care ÎNCHEIERILE Tribunalului Bacău nr. 51 și 62 au fost confirmate de către instanța de recurs.
Potrivit art. 300/1 alin. 3 Cod procedură penală, când instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate, menține prin încheiere motivată, arestarea preventivă, dispozițiile art. 159 alin. 3, 4, 5 și 11 aplicându-se în mod corespunzător.
Pedepsele prevăzute de lege pentru infracțiunile supuse judecății sunt de mult peste 4 ani închisoare.
Deși nu se confundă pericolul social al infracțiunii cu pericolul pentru ordinea publică al autorului, între cele două pericole există o legătură în sensul că, din gradul ridicat de pericol social al faptei rezultă pericolul pentru ordinea publică al suspectului.
Din dispozitivul rechizitoriului rezultă că faptele reținute în sarcina inculpaților constau în aceea că:
- C. N. și concubina sa U. F.:
● au recrutat prin inducere în eroare părțile vătămate minore L. O. L. în vârstă de 17 ani, C. A. I. în vârstă de 14 ani și C. A. M. în vârstă de 13 ani, pe care le-au cazat în locuința lor din Onești, . (blocul de nefamiliști Evazatu), iar ulterior în .. Bacău și împreună cu fiicele lor minore C. C. N. și C. M. E., le-au exploatat sexual de la începutul anului 2013;
● de la începutul anului 2013 și-au determinat fiicele C. C. N., în vârstă de 15 ani și C. M. E., în vârstă de 13 ani să supravegheze victimele minore exploatate sexual în folosul familiei, să negocieze tarifele cu clienții și să încaseze bani de la aceștia, activități prestate uneori la ore târzii din noapte, în condițiile în care acestea au abandonat cursurile școlare, punându-le în primejdie gravă dezvoltarea intelectuală și morală.
- soții C. G. și C. E.: au cazat-o în locuința lor din .. Bacău, pe partea vătămată minoră C. A., în vârstă de 14 ani, care practica prostituția împreună cu fiica lor minoră C. D. E., în vârstă de 16 ani, încurajând aceste activități ilegale și profitând de banii procurați de cele două fete din activitatea de prostituție.
- C. B. V.: a sprijinit exploatarea sexuală a părților vătămate minore L. O. L. în vârstă de 17 ani și C. A. M. în vârstă de 13 ani, de către inculpații C. N., U. F. și fiicele lor minore, prin transportarea acestora în scopul practicării prostituției, găsirea de clienți amatori de prestații sexuale contracost și implicare în răfuieli cu clienții.
- P. P.: a sprijinit exploatarea sexuală a minorei C. A., în vârstă de 14 ani de către inculpații C. E. și C. G. prin aceea că a găsit clienți interesați de relații sexuale contracost, profitând material de activitatea de prostituție desfășurată de aceasta.
Probele administrate în cauză, în cursul urmăririi penale n-au fost de natură a înlătura suspiciunea de vinovăție care planează asupra inculpaților, existând în continuare indicii că susnumiții au comis faptele pentru care sunt acuzați.
În cazul inculpatului C. B. - V. se preconizează că va solicita să fie judecat după procedura simplificată prevăzută de art. 320/1 Cod procedură penală.
Deși opinia publică și ordinea publică sunt două noțiuni diferite, care nu pot fi confundate, între ele există o strânsă legătură, în sensul că din modul cum este resimțită o faptă de opinia publică poate fi tulburată ordinea publică.
Or, faptele unor părinți de a fi proxeneții propriilor fiice, care erau și minore, sunt de natură a tulbura grav ordinea publică.
În cauză au fost obligate la prostituție persoane minore sau tinere, profitându-se de limitele gândirii și puterii lor de înțelegere.
Justiției revenindu-i misiunea de a restabili ordinea socială încălcată a menținut prevenția inculpaților pentru a transmite în opinia publică mesajul de descurajare a comiterii unor astfel de fapte grave pentru că:
- statul prin organele sale este direct interesat de manifestările de viață sexuală, relațiile sociale generate de acestea trebuie să poarte amprenta normalității și mai ales a moralității;
- traficul de ființe umane, obligarea la practicarea prostituției sunt forme brutale de încălcare a libertății sexuale și jignirea cea mai profundă ce i se poate aduce femeii;
- consecințele infracțiunilor cu privire la viața sexuală sunt uneori de o mare gravitate și prezintă interes atât din punct de vedere medical, uman dar și social;
- implicațiile sociale ale acestor infracțiuni sunt extrem de grave, în cazul în care victima nu a împlinit încă 14 ani, gravitatea faptelor fiind determinată de punerea în pericol a dezvoltării ulterioare fizice și psihice a acesteia.
În preambulul Convenției pentru reprimarea traficului cu ființe umane, la care țara noastră a aderat prin Decretul 482/1955 se arată că prostituția și răul care o însoțește, traficul de ființe umane în vederea prostituției sunt incompatibile cu demnitatea și valoarea persoanei umane și pun în pericol bunăstarea individului, a familiei și a comunității.
Termenul rezonabil al prevenției inculpaților nu a fost depășit, având în vedere data arestării inițiale.
În cursul urmăririi penale, în conformitate cu prevederile art. 161 Cod procedură penală s-au luat măsurile de ocrotire ale minorilor ai căror părinți au calitatea de inculpați arestați preventiv, astfel că cererile inculpaților C. N., U. F. (concubini), C. G. și C. E. (soți) de a fi puși în libertate pentru a avea grijă de copii au rămas fără obiect.
Înlocuirea arestării preventive cu o măsură restrictivă de libertate nu este cu putință pentru că există pericolul ca inculpații să comită fapte similare, ori să fugă din țară și apoi menținerea prevenției inculpaților exclude în mod implicit înlocuirea măsurii arestului preventiv cu o măsură restrictivă de libertate.
Având în vedere cele de mai sus, prevenția inculpaților a fost menținută, urmând a fi înștiințată administrația locului de detenție despre acest lucru.
Cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
Împotriva încheierii au declarat în termen legal recurs inculpații C. N., U. F., C. G., C. E., C. B. V. și P. P..
Motivele de recurs au fost consemnate în partea introductivă a deciziei, astfel că nu vor mai fi reluate, ci doar analizate.
Analizând legalitatea și temeinicia încheierii penale recurate prin prisma motivelor de recurs invocate, precum și din oficiu conform art. 3856 alin. (3) C.proc.pen., instanța de recurs constatată prin raportare la prevederile art. 5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului că recursurile declarate de inculpați sunt nefondate pentru următoarele considerente:
În mod just, judecătorul primei instanțe a admis propunerea procurorului și,în consecință a dispus prelungirea arestării preventive a inculpaților recurenți.
Curtea constată că în cauză există atât probe cât și suficiente indicii temeinice, în sensul dispozițiilor art.143 C.proc.pen., care îndreptățesc presupunerea rezonabilă că aceștia au săvârșit într-adevăr fapte prevăzute de legea penală, care sunt încadrabile juridic în infracțiunile ce fac obiectul inculpării lor. Sub acest aspect, sunt edificatoare: declarațiile părților vătămate, a martorilor, și procesele verbale de redare în formă scrisă a convorbirilor telefonice purtate de recurenții inculpați precum și cele de redare a interceptărilor autorizate de imagini și planșele foto aferente.
Curtea în acord cu opinia judecătorului de la prima instanță, consideră că sunt întrunite cumulativ și exigențele imperative ale art. 148 alin. (1) lit. f) Cod procedură penală, în sensul că există indicii temeinice că inculpații recurenți au săvârșit infracțiuni care sunt pedepsite de legea penală cu închisoare mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea lor în libertate reprezintă un pericol concret pentru ordinea publică, raportat la modul în care inculpații, sub diverse implicări și-au desfășurat activitatea infracțională în grup organizat, constând în acțiuni de trafic de persoane și de minori comise în modalitatea recrutării prin înșelăciune, transportului și cazării a unor persoane de sex feminin în vederea practicării prostituției .
Legiuitorul român prin intermediul normelor prevăzute în Codul de procedură penală a condiționat luarea unei măsuri preventive privative de libertate de îndeplinirea cumulativă a trei condiții de fond: să existe probe sau indicii temeinice privind săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală; fapta respectivă să fie sancționată de lege cu pedeapsa închisorii; să fie prezent cel puțin unul dintre temeiurile de arestare, expres și limitativ prevăzute de art. 148 C.proc.pen. Odată cu ratificarea de către România în 1994 a Convenției Europene a Drepturilor Omului, la acestea s-a adăugat și condiția conformității dreptului intern cu exigențele art. 5 parag. 1 lit. c al Convenției, precum și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, dată în aplicarea acesteia.
Dispozițiile Convenției fac trimitere, în primul rând, în ceea ce privește luarea măsurii arestării preventive, la legislația națională, consacrând obligația de a fi respectate atât normele de fond, cât și cele de procedură prevăzute de către aceasta; dar, cu toate acestea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat că orice măsură preventivă trebuie să fie conformă cu scopul urmărit de art. 5 al Convenției, scop care constă în protejarea individului împotriva privărilor arbitrare de libertate. Astfel, se impune nu numai ca privarea de libertate să aibă loc cu respectarea dispozițiilor dreptului intern, ci este necesar ca acesta din urmă să fie, la rândul său, în acord cu prevederile Convenției, inclusiv cu principiile generale pe care aceasta, deși nu le enunță expres, le conține în mod implicit.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a precizat care este principiul general care trebuie să guverneze această materie, în cauza Wemhoff: „detenția preventivă trebuie să aibă un caracter excepțional, starea de libertate fiind starea normală – și ea nu trebuie să se prelungească dincolo de limitele rezonabile – independent de faptul că ea se va computa sau nu din pedeapsă”. Aprecierea necesității luării măsurii detenției provizorii se face luându-se în considerare circumstanțele concrete ale fiecărui caz, pentru a vedea în ce măsură „există indicii precise cu privire la un interes public real care, fără a fi adusă atingere prezumției de nevinovăție.
Prin urmare,pe de o parte instanța este obligată să vegheze la un just echilibru între dreptul la libertate al persoanei acuzată de săvârșirea unor infracțiuni grave, și interesul public de protecție a cetățenilor, dedus din modul de săvârșire al faptelor cu privire la care există indicii că au avut loc cu participarea acesteia, precum și interesul desfășurării în bune condiții a procesului penal,pe de altă parte.
Infracțiunile în materia traficului de persoane prezintă un grad deosebit de ridicat de pericol social.
Aceste infracțiuni, de o amploare deosebită aduc atingere uneia dintre cele mai importante valori ocrotite de legea penală, respectiv dreptul la libertate și la muncă al persoanei, una dintre cele mai grave forme ale criminalității organizate.
Tribunalul a reținut în mod corect atât pericolul social al faptelor săvârșite cât și pericolul concret pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpaților recurenți, față de modul de săvârșire a faptelor – numărul persoanelor vătămate,starea de minoritate a celor mai multe dintre acestea, consecințele grave ale activității lor, lipsa garanțiilor că inculpații ar abandona comportamentul antisocial, starea de tensiune dintre inculpați și persoanele vătămate, creată și prin conduita acestora care neagă săvârșirea faptelor.
Curtea constată că probatoriul administrat până la acest moment, demonstrează și probează existența unui pericol concret pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpaților - pericol ce este apreciat, în speță, prin raportare la toate datele și elementele cauzei penale de față, respectiv natura și gravitatea faptelor despre care se prezumă că au fost săvârșite de inculpați, activitatea infracțională în legătură cu care se prezumă că au fost implicați - constând în recrutarea prin înșelăciune, transportul și cazarea unor persoane de sex feminin( cele mai multe minore) în vederea exploatării sexuale a acestora - aspecte ce reclamă necesitatea unei reacții ferme și eficiente a autorităților judiciare în privința persoanelor cercetate pentru fapte de natura celor în discuție, în sensul stopării ori eliminării fenomenului infracțional.
În cauza de față având în vedere complexitatea cauzei, probatoriul administrat, faptul că urmărirea penală nu a fost finalizată, se constată că perioada de aproximativ o lună de când inculpații sunt arestați preventiv se circumscrie unui termen rezonabil în raport de natura infracțiunii astfel cum această noțiune este nuanțată de către practica CEDO.
Aprecierea „limitelor rezonabile” ale unei detenții provizorii se face luându-se în considerare circumstanțele concrete ale fiecărui caz, pentru a se vedea în ce măsură există indicii precise cu privire la un interes public real care, fără a fi adusă atingere prezumției de nevinovăție, are o pondere mai mare decât cea a regulii generale a judecării în stare de libertate, or, în speță, faptele inculpatului care aduc atingere bunei desfășurări a ordinii sociale și integrității bugetului de stat reclamă menținerea stării de arest preventiv a acestuia.
În ce privește respectarea dreptului la libertate al inculpaților, este adevărat că detenția preventivă trebuie să aibă un caracter excepțional, starea de libertate fiind starea normală – și ea nefiind admis să se prelungească dincolo de limitele rezonabile – independent de faptul că ea se va computa sau nu din pedeapsă, însă în jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului, aprecierea limitelor rezonabile ale unei detenții provizorii se face luându-se în considerare circumstanțele concrete ale fiecărui caz, pentru a vedea în ce măsură „există indicii precise cu privire la un interes public real care, fără a fi adusă atingere prezumției de nevinovăție, are o pondere mai mare decât cea a regulii generale a judecării în stare de libertate”. Prin urmare, instanța este obligată să vegheze la un just echilibru între măsura privării de libertate pe de o parte și interesul public de protecție a cetățenilor împotriva comiterii de infracțiuni grave, dedus din modul de săvârșire al faptelor și din consecințele acesteia. În condițiile speței, la acest moment interesul general prevalează în raport cu interesul inculpaților de a fi puși în stare de libertate, prin buna administrare a probelor în faza de urmărire penală.
Privitor la necesitatea luării față de inculpați a unei alte măsuri preventive neprivative de libertate, instanța de recurs constată că în vederea bunei desfășurări a procesului penal se impune privare de libertate în continuare.
În cauză, Curtea constatată că aceștia nu oferă garanții suficiente că nu vor aduce atingere bunei desfășurări a procesului penal în condițiile în care indiciile și unele probe administrate până în prezent conduc la presupunerea rezonabilă a realizării unor multiple acte materiale de trafic de persoane, într-un interval mare de timp ceea ce poate denota un mod obișnuit de acțiune și numai intervenția hotărâtă a organelor de urmărire penală a întrerupt activitatea ilicită a inculpaților.
În considerarea celor expuse, constatând că la acest moment, interesul general prevalează în raport cu interesul inculpaților recurenți de a fi cercetați în stare de libertate, Curtea în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b C.p.p., va respinge ca nefondate recursurile declarate de aceștia.
Văzând și dispozițiile art.192 al.2 C.p.p.;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art.385/15 pct.1 lit.b Cpp, respinge ca nefondate recursurile declarate de recurentii – inculpati C. N., U. F., C. G., C. E., C. B. V. ȘI P. P. ,împotriva încheierii din data de 24.07.2013 ,pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr._ 13
În baza art.192 al 2 Cpp, obligă recurentii să plătească statului suma de câte 300 lei ,cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 26.07.2013, în prezența inculpatilor arestati.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
V. M. I. N. C.
C. C.
GREFIER
P. E.
Red. înch. M. M
Red. dec. rec. V.M.
Tehnored.P.E./26.07.2013/ 2 EX
| ← Vătămarea corporală gravă. Art. 182. Decizia nr. 1213/2013.... | Infracţiuni la regimul silvic. Legea nr.46/2008. Decizia nr.... → |
|---|
