Omor calificat. At. 175 C.p.. Decizia nr. 139/2013. Curtea de Apel BACĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 139/2013 pronunțată de Curtea de Apel BACĂU la data de 03-09-2013 în dosarul nr. 3155/110/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR. 139
Ședința publică din data de 03.09. 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE – M. A. A.
JUDECĂTOR- C. C.
*
GREFIER - P. E.
*******
Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel Bacău - legal reprezentat prin procuror: B. C.
La ordine a venit spre soluționare apelul declarat de P. de pe lângă Tribunalul Bacău, împotriva sentinței penale nr. 238/D din 09.07.2013, pronunțată de Tribunalul Bacău, în dosarul nr._ .
Dezbaterile în prezenta cauză s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 C.pr.penală în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă intimatul inculpat A. N. asistat de avocat ales A. L., lipsă fiind intimatul parte vătămată G. V. G. și intimații părți civile G. G., S. Județean de Urgență Bacău și S. Județean de Ambulanță Bacău.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral asupra cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorul intimatului inculpat depune la dosar înscrisuri în circumstanțiere, respectiv trei caracterizări.
Apărătorul intimatului inculpat și procurorul, pe rând, precizează că nu mai au alte cereri de formulat.
Nefiind alte cereri de formulat, Curtea constată dosarul in stare de judecata si acordă cuvântul părților pentru dezbateri.
Procurorul având cuvântul invocă nelegalitatea sentinței penale, întrucât instanța de judecată în mod greșit a reținut prevederile art. 76 lit.b C.pen., în cauză fiind aplicabile prevederile art. 76 al.2 C.pen., care prevăd în mod distinct reducerea pedepsei închisorii ca urmare a reținerii circumstanțelor atenuante în cazul infracțiunilor de omor, precizând că instanța de fond aplicând o pedeapsă cu suspendare sub supraveghere, se impunea ca în temeiul art. 359 C.pr.pen., instanța de judecată să atragă atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 864 C.pen. și nu asupra art. 83 C.pen.
Totodată invocă netemeinicia sentinței apelate cu privire la cuantumul pedepsei și la nejustificata reținere a circumstanței atenuante, precum și cu privire la modalitatea de executare a pedepsei.
Apreciază că în cauză nu se justifică reținerea circumstanței atenuante prev. de art. 74 lit. a C.pen. și, ca atare, coborârea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege.
Consideră că instanța nu a avut în vedere faptul că inculpatul a săvârșit o infracțiune de un pericol social deosebit de ridicat și că pedeapsa aplicată, nu-și poate atinge scopul de reeducare și nici nu realizează funcția de prevenție generală și că nu este îndeplinită în opinia noastră una din condițiile cerute de lege pentru aplicarea art. 86" C.pen.
Față de aceste considerente, solicită admiterea apelului declarat de P. de pe lângă Tribunalul Bacău, desființarea sentinței apelate, reținerea cauzei spre rejudecare și pe fond, condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii cu executare.
Apărătorul intimatului inculpat având cuvântul, solicită a se aprecia asupra motivelor de nelegalitate invocate de către parchet, respingerea apelului privind motivele de netemeinicie, menținerea sentinței apelate, deoarece cele trei condiții ale art. 86/1 c.p. sunt îndeplinite.
Solicită a se avea în vedere faptul că inculpatul nu are antecedente penale și că există indicii că nu va mai comite alte fapte .
De asemenea solicită a se avea în vedere caracterizările depuse la dosarul cauzei, faptul că acesta nu este o persoană violentă, are un comportament bun în societate, nu a mai fost sancționat nici măcar contravențional, precum si faptul că legea permite menținerea sentinței apelate.
Inculpatul a avut o atitudine sinceră, au existat loviri reciproce, apreciind că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea pedepsei.
La fila 17 există biletul de externare din care rezultă că partea vătămată a avut o contuzie cerebrală minoră iar din foaia de observație rezultă că a avut o evolutie postoperatorie bună.
Apelantul inculpat în ultimul cuvânt, precizează că regretă fapta comisă.
S-au declarat dezbaterile închise trecându-se la deliberare.
CURTEA
DELIBERÂND
Asupra cauzei penale de față constată următoarele:
Prin sentința penală nr.238/D/09.07.2013 a Tribunalului Bacău s-a dispus respingerea cererii formulată de inculpat prin apărătorul ales, de schimbare a încadrării juridice a faptei din infracțiunea prevăzută de art. 20 Cod penal raportat la art. 174 alin. 1-175 alin. 1 lit. i Cod penal în infracțiunea prevăzută de art. 182 alin. 2 Cod penal.
În baza art. 20 Cod penal raportat la art. 174 alin. 1 - 175 alin. 1 lit. i Cod penal cu aplicarea art. 320/1 alin. 7 Cod procedură penală introdus prin Legea nr. 202/2010 de modificare a Codului de procedură penală, cu aplicarea art. 74 lit. a Cod penal și art. 76 lit. b Cod penal a fost condamnat inculpatul A. N. - fiul lui N. și F., născut la 22.10.1993, în mun. Onești, jud. Bacău, cetățean român, studii 12 clase, fără ocupație, necăsătorit, fără antecedente penale, domiciliat în com. Helegiu, ., CNP:_, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor calificat, la pedeapsa de 4 ani închisoare și pedeapsă complementară 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II a și lit. b Cod penal.
S-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II a și lit. b Cod penal în condițiile și pe durata prevăzută de art. 71 Cod penal.
În temeiul art. 86 ind. 1 Cod penal s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale.
În temeiul art. 86 ind. 2 Cod penal s-a stabilit termen de încercare 8 ani calculat de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
În baza art. 359 Cod procedură penală atrage atenția inculpatului asupra prevederilor art. 83 Cod penal a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării.
În baza art. 71 alin. 5 Cod penal, s-a dispus suspendarea pedepsei accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale.
S-a dispus încredințarea supravegherii inculpatului, pe durata termenului de încercare, Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Bacău și obligă inculpatul să se supună măsurilor prevăzute de art. 86 ind. 3 alin. 1 și anume:
- să se prezinte la datele fixate, la S. de Probațiune de pe lângă Tribunalul Bacău;
- să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
- să comunice informații cu privire la mijloacele sale de existență.
În baza art. 86 ind. 3 alin. 3 Cod penal impune inculpatului, pe durata termenului de încercare, respectarea următoarelor obligații:
- să nu intre în legătură cu partea vătămată G. V. G..
În baza art. 14 și art. 346 alin. 1 Cod procedură penală s-a respins acțiunea civilă formulată de partea vătămată G. V. G. prin reprezentant legal G. G..
În baza art. 14 și art. 346 alin. 1 Cod procedură penală, art. 998 cod civil și art. 313 alin. 1 din Legea nr. 95/2006 modificată a fost obligat inculpatul la plata sumei de 2404,29 lei, actualizată la data executării, către partea civilă S. Județean de Urgență Bacău.
În baza art. 14 și art. 346 alin. 1 Cod procedură penală, art. 998 Cod civil și art. 313 alin. 1 din Legea nr. 95/2006 modificată a fost obligat inculpatul la plata sumei de 494 lei, actualizată la data executării, către partea civilă S. de Ambulanță Bacău.
În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpatul A. N., în vederea obținerii și stocării în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare a profilului genetic.
În baza art. 191 alin. 1 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 600 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.
S-a constatat că inculpatul a fost asistat de apărător ales.
Pentru a pronunța acestă hotărâre, prima instanță a reținut
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău nr. 1401/P/2012 din 10.06.2013 înregistrat pe rolul Tribunalului Bacău sub nr._ /13.06.2013 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului A. N. - fiul lui N. și F., născut la 22.10.1993, în mun. Onești, jud. Bacău, cetățean român, studii 12 clase, fără ocupație, necăsătorit, fără antecedente penale, domiciliat în com. Helegiu, ., CNP:_, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor calificat prevăzută de art. 20 Cod penal rap. la art. 174 alin 1- 175 alin 1 lit. i Cod penal.
În fapt, prin actul de sesizare s-a reținut că în noaptea de 09/10.03.2013 orele 22.30 în timp ce se afla pe drumul public din apropierea locuinței părții vătămate G. V. G., în vârstă de 16 ani, situată în comuna Helegiu, ., pe fondul consumului de alcool și a unei stări conflictuale preexistente, inculpatul a lovit-o pe acesta cu o bară metalică („chitonog”) în zona capului, provocându-i leziuni traumatice ce i-au pus viața în primejdie.
Înainte de a se da citire actului de sesizarea a instanței și a începe cercetarea judecătorească inculpatul A. N. prin declarație dată în fața instanței a solicitat aplicarea procedurii privind judecata în cazul recunoașterii vinovăției prev. de art. 3201 Cod procedură penală, declarația inculpatului fiind atașată la dosarul cauzei.
Totodată la dosarul cauzei inculpatul prin apărător ales a depus înscrisuri în circumstanțiere.
La termenul de judecată din data de 09.07.2013 instanța constatând îndeplinite condițiile prevăzute de lege a admis cererea inculpatului de a fi judecat potrivit procedurii simplificate.
Analizând întregul material probator administrat în cursul urmăririi penale pe care inculpatul a declarat potrivit dispozițiilor art. 3201 Cod procedură penală că îl cunoaște și și-l însușește, instanța a reținut următoarele:
În seara zilei de 09.03.2012, în jurul orei 20.00, partea vătămată G. V. G., în vârstă de 16 ani, domiciliat în com. Helegiu, ., s-a întâlnit cu martorii M. M., P. R., P. M. D. și P. D. - M. în punctul „Deal” din satul Deleni, pentru a merge la magazinul numitului I. D..
În drumul spre magazin, grupul alcătuit din persoanele susmenționate s-a întâlnit cu un alt grup de tineri alcătuit din inculpatul A. N., în vârstă de 18 ani, și din martorii S. I. - M., A. N. și P. F.. Între partea vătămată G. V. G. și inculpatul A. N. a izbucnit o altercație cauzată de o stare conflictuală mai veche, în urma căreia cei doi s-au lovit reciproc cu pumnii, iar inculpatul a fost tăiat în zona încheieturilor mâinilor de către partea vătămată, probabil cu un cuțit.
Cele două părți au fost despărțite, iar la scurt timp cele două grupuri s-au despărțit, grupul din care făcea parte inculpatul mergând la magazin, unde au consumat băuturi alcoolice.
Înainte de a părăsi magazinul, inculpatul i-a rugat pe prietenii săi să îl însoțească până la locuința sa din satul Helegiu, întrucât nu dorea ca părinții săi din satul Deleni să îl vadă lovit. Martorii au fost de acord cu acest lucru, cu excepția lui S. I. M., în locul acestuia oferindu-se să meargă martorul I. V. - Nicușor, care se afla în incinta magazinului.
În timp ce se îndreptau către satul Helegiu, în apropierea locuinței părții vătămate G. V. - G., grupul inculpatului s-a întâlnit cu grupul din care făcea parte partea vătămată, unii dintre aceștia fiind înarmați cu diverse corpuri contondente.
Între cele două grupuri a izbucnit o nouă altercație, iar inculpatul s-a deplasat la locuința lui P. M. - N., fratele lui P. F., căruia i-a său că fratele său este lovit de persoanele din grupului lui G. V. - G. și a luat din curtea acestuia o bară din fier („chitonog”), după care s-a îndreptat către locul de desfășurare a conflictului.
Inculpatul și partea vătămată au început să se certe din nou, iar în momentul în care partea vătămată s-a îndreptat către inculpat, acesta a lovit-o cu bara de fier în partea dreaptă a capului.
Victima a căzut la pământ, însă a simțit o durere foarte mare. Imediat, conflictul a încetat, persoanele implicate în conflict despărțindu-se.
Partea vătămată G. V. - G. s-a întors la locuința sa, însă nu s-a deplasat la spital pentru îngrijiri medicale. Cu toate acestea, după două zile, aceasta a început să se simtă din ce în ce mai rău, motiv pentru care s-a deplasat la S. Municipiului Onești, iar de acolo a fost transportată cu ambulanța la S. Județean de Urgență Bacău, unde a fost supusă unei intervenții chirurgicale, rămânând internată până la data de 18.03.2012.
Din concluziile raportului de expertiză medico-legală nr. 1128/23.05.2013, emis de S.M.L. Bacău, coroborate cu concluziile certificatului medico-legal nr. 97A1/23.03.2012 emis de CML Onești, rezultă că partea vătămată G. V. - G. a prezentat în 09/10.03.2012 un traumatism cranio-cerebral cu fractură fronto-temporo-parietală dreapta, fractură de orbită dreapta, hematom extradural - operat. Leziunile s-au putut produce prin lovire cu corp dur, în condițiile stabilite pe cale de anchetă și pot data din 09/10.03.2012. alte variante de producere a leziunilor vor fi stabilite prin coroborarea elementelor clinice medico-legale cu datele de anchetă. A necesitat 45-50 de zile de îngrijiri medicale. Leziunile, prin ele însele și la momentul producerii, au fost de natură a pune în primejdie viața victimei. Simptomatologia hematomului extradural variază în funcție de sursă și de localizare: traumatismul cranio-cerebral, cu posibila pierdere a cunoștinței și fenomene neurologice, urmat de un interval liber de 48-72 de ore, ori reagravarea stării generale cu tulburări de cunoștință (somnolență, obnubilare, comă), tulburări vegetative și neurologice.
Situația de fapt reținută de instanță se probează cu:
- certificat medico-legal și raport de expertoiză medico-legală privind pe partea vătămată G. V. - G.;
- acte medicale privind pe partea vătămată G. V. - G. (xerocopii);
- declarații parte vătămată G. V. - G.;
- declarații parte civilă G. V. - G.;
- declarații martori: M. M., P. R., P. M.-D., P. D.-M., S. I.-M., A. N., P. F., I. V. - Nicușor și P. M. - N.;
- declarații inculpat A. N.;
- proces-verbal de consemnare a actelor premergătoare.
În drept fapta inculpatului care în noaptea de 09/10.03.2013 orele 22.30 în timp ce se afla pe drumul public din apropierea locuinței părții vătămate G. V. G., în vârstă de 16 ani, situată în ., pe fondul consumului de alcool și a unei stări conflictuale preexistente, inculpatul a lovit-o pe acesta cu o bară metalică („chitonog”) în zona capului, provocându-i leziuni traumatice ce i-au pus viața în primejdie, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă la omor calificat prevăzută de art. 20 Cod penal rap. la art. 174-175 alin 1 lit. i Cod penal.
Astfel inculpatul a lovit-o pe victimă cu un obiect apt de a produce moartea (o bară metalică) într-o regiune vitală (zona capului) și cu o intensitate deosebită (ce a cauzat un traumatism cranio cerebral cu fractură fronto temporo parietală dreapta, fractură de orbită dreapta, hematom extradural-operat) în realizarea scopului urmărit ceea ce denotă intenția clară a inculpatului de a o ucide pe partea vătămată, rezultat periculos pe care l-a prevăzut.
Fapta săvârșită de inculpatul A. N. nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală gravă, prevăzută și pedepsită de art. 182 alin. 2 Cod penal, întrucât din modul de comitere a faptei, din natura instrumentului folosit, din intensitatea loviturii și din urmarea produsă, astfel cum au fost descrise mai sus, rezultă o intenție, cel puțin indirectă a autorului faptei de ucidere a victimei. Acesta avea posibilitatea de a evita conflictul, fie retrăgându-se în curtea locuinței sale, fie alegând o altă variantă de evitare.
În prezenta cauză nu poate fi reținută nici starea de provocare, prevăzută de art. 73 lit. b Cod penal. Este adevărat că între cele două părți au avut loc două altercații, ultima soldată cu agresarea lui G. V. - G., însă nu a rezultat cu certitudine o atitudine de provocare din partea părții vătămate, ci a rezultat existența unor animozități mai vechi între partea vătămată și inculpat, care au condus la declanșarea conflictului.
De asemenea, inculpatul, la ultima altercație cu partea vătămată, nu a comis fapta cu promptitudine, ca o reacție imediată la provocare, ci mai întâi s-a retras în curtea lui P. M. - N., de unde s-a înarmat cu o bară de fier, apoi s-a întors la locul conflictului, unde l-a lovit pe G. V. - G.. Inculpatul a săvârșit această faptă, deși avea posibilitatea de a rămâne, de exemplu în curtea lui P. M. - N. sau de a se refugia direct în curtea locuinței sale și de a evita, astfel orice altercație.
Pentru aceste considerente, instanța a respins cererea de schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului prin actul de sesizare din infracțiunea prev. de art. 20 Cod penal rap. la art. 174-175 alin 1 lit. i Cod penal în infracțiunea prevăzută de art. 182 alin 2 Cod penal.
La individualizarea pedepsei ce s-a aplicat inculpatului instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 Cod penal și anume: gradul de pericol social al faptei, împrejurările concrete in care a fost comisă fapta, în loc public, prin folosirea unui corp contondent, prin aplicarea unei singure lovituri, urmările produse sau care s-ar fi putut produce, numărul de 45-50 de zile de îngrijiri medicale necesar vindecării.
Instanța a avut în vedere și circumstanțele personale ale inculpatului care nu este cunoscut cu antecedente penale și care a avut o atitudine sinceră de recunoaștere a faptei, prezentându-se în fața organelor judiciare, împrejurări ce au fost reținute ca circumstanțe atenuante conform art. 74 - 76 Cod penal în temeiul cărora instanța a aplicat o pedeapsă sub minimul special.
În consecință, instanța în baza 20 Cod penal rap. la art. 174 alin 1- 175 alin 1 lit. i Cod penal cu aplic. art. 3201 alin 7 Cod procedură penală introdus prin Legea nr. 202/2010 de modificare a Codului de procedură penală, cu aplic. art. 74 lit. a Cod penal și art. 76 lit. b Cod penal a condamnat inculpatul la pedeapsa de 4 ani închisoare și pedeapsă complementară 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și b Cod penal.
În baza art. 71 alin. 2 Cod penal a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a, b Cod penal pe durata executării pedepsei principale.
Apreciind că scopul pedepsei poate fi atins si fără executarea acesteia, în baza art. 861 Cod penal a dispus suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei pe o durată de 8 ani, termen de încercare stabilit în condițiile art. 862 Cod penal.
Pentru aplicarea acestei măsuri, instanța a avut în vedere comportarea sinceră a inculpatului în cursul procesului penal, faptul că nu este cunoscut cu antecedente penale.
În consecință, săvârșirea infracțiunii are un caracter accidental, astfel încât îndreptarea inculpatului, în sensul conformării dispozițiilor legii penale, se poate realiza și fără privare de libertate.
În baza art. 359 Cod procedură penală a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal a căror nerespectare are drept urmare revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.
Raportat la dispozițiile art. 71 alin 5 Cod penal potrivit cărora „pe durata suspendării condiționate/sub supraveghe a executării pedepsei închisorii (…), se suspendă și executarea pedepselor accesorii”, instanța a dispus aplicare pedepselor accesorii, ulterior dispunând suspendarea executării acestora, având în vedere că și executarea pedepsei principale a fost suspendată sub supraveghere.
Aplicarea pedepselor accesorii inculpatului trebuie realizată atât în baza art. 71 și art. 64 Cod penal, cât și prin prisma Convenției Europene a Drepturilor Omului, a Protocoalelor adiționale și a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului care, în conformitate cu dispozițiile art. 11 alin 2 și art. 20 din Constituția României, fac parte din dreptul intern ca urmare a ratificării acestei Convenții de către România prin Legea nr. 30/1994.
Astfel, în cauza Hirst c. Marii Britanii (hotărârea din 30 martie 2004), Curtea a analizat chestiunea interzicerii legale automate a dreptului de vot persoanelor deținute aflate în executarea unei pedepse, constatând că în legislația britanică „interzicerea dreptului de a vota se aplică tuturor deținuților condamnați, indiferent de durata condamnării sau natura ori gravitatea infracțiunii” (aceiași concepție a legiuitorului reflectându-se și în legislația română actuală, n. inst). Curtea a acceptat „că există o marjă națională de apreciere a legiuitorului în determinarea faptului dacă restrângerea dreptului de vot al deținuților poate fi justificată în timpurile moderne și a modului de menținere a justului echilibru”, însă a concluzionat că articolul 3 din Primul Protocol adițional a fost încălcat, întrucât “legislația națională nu analizează importanța intereselor în conflict sau proporționalitatea și nu poate accepta că o interzicere absolută a dreptului de vot, pentru orice deținut, în orice împrejurare, intră în marja națională de apreciere; reclamantul din prezenta cauză și-a pierdut dreptul de vot ca rezultat al unei restricții automate impuse deținuților condamnați și se poate pretinde victimă a acestei măsuri”.
În consecință, o aplicare automată, în temeiul legii, a pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a vota, care nu lasă nici o marjă de apreciere judecătorului național în vederea analizării temeiurilor care ar determina luarea acestei măsuri, încalcă art. 3 din Primul Protocol adițional.
Prin urmare, în aplicarea jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, instanța nu a aplicat în mod automat, ope legis, pedeapsa accesorie prevăzută de art. 64 lit. a teza I, ci va analiza în ce măsură, în prezenta cauză, aceasta se impune față de natura și gravitatea infracțiunii săvârșite sau de comportamentul inculpatului.
Astfel, circumstanțele personale ale inculpatului și lipsa antecedentelor sale penale determină instanța a aprecia că aplicare acestei pedepse accesorii nu se impune, și în consecință, în baza art. 71 Cod penal și art. 3 din Protocolul nr. 1 adițional CEDO, a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a, b Cod penal.
În baza art. 71 alin 5 Cod penal a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării sub supraveghe a executării pedepsei principale.
A dispus încredințarea supravegherii inculpatului, pe durata termenului de încercare, Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Bacău și a obligat inculpatul să se supună măsurilor prevăzute de art. 86 ind. 3 alin 1 Cod penal și anume:
- să se prezinte la datele fixate, la S. de Probațiune de pe lângă Tribunalul Bacău
- să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea
- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
- să comunice informații cu privire la mijloacele sale de existență.
În baza art. 86 ind. 3 alin 3 Cod penal a impus inculpatului, pe durata termenului de încercare, respectarea următoarelor obligații:
- să nu intre în legătură cu partea vătămată G. V. G..
Sub aspectul laturii civile:
În baza art. 14 și art. 346 alin 1 Cod procedură penală a respins acțiunea civilă formulată de partea vătămată G. V. G., prin reprezentant legal G. G. întrucât deși s-a constituit parte civilă din cursul urmăririi penale cu suma de_ lei daune materiale reprezentând cheltuieli de spitalizare, controale medicale, medicamente, la dosarul cauzei nu s-a depus nici un înscris care să facă dovada existenței și întinderii prejudiciului.
S. Județean de Urgență Bacău s-a constituit partea civilă în procesul penal cu suma de 2404,29 lei reprezentând cheltuieli de spitalizarea ocazionate de internarea victimei G. V. G. în secția Neurochirurgie Generală în perioada 11.03._13.
Din decontul de cheltuieli aflat la fila 21 dosar urmărire penală rezultă că prejudiciul cauzat spitalului este cert și determinat, în cuantum de 2404,29 lei.
Instanța a constatat că sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale, respectiv: există faptă ilicită (infracțiunea), există prejudiciu cert și nereparat, există raport de cauzalitate între faptă și prejudiciu internarea victimei fiind urmarea directă a acțiunii agresive a inculpatului, și există vinovăția inculpatului sub forma intenției.
Pentru considerentele expuse anterior, instanța în baza art. 14 și art. 346 alin 1 Cod procedură penală, art. 998 Cod civil și art. 313 alin 1 din Legea nr. 95/2006 modif. a obligat inculpatul la plata sumei de 2404,29 lei, actualizată la data executării, către partea civilă S. Județean de Urgență Bacău.
S. de Ambulanță Bacău s-a constituit partea civilă cu suma de 494 lei, reprezentând cheltuieli de transport a victimei de la domiciliu la spital.
Instanța a constatat că sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale, respectiv: există faptă ilicită (infracțiunea), există prejudiciu cert și nereparat, există raport de cauzalitate între faptă și prejudiciu – transportarea victimei cu salvarea fiind urmarea acțiunii ilicite a inculpatului, și există vinovăția inculpatului sub forma intenției.
În baza art. 14 și art. 346 alin 1 Cod procedură penală, art. 998 Cod civil și art. 313 alin 1 din Legea nr. 95/2006 modif. a obligat inculpatul la plata sumei de 494 lei, actualizată la data executării, către partea civilă S. de Ambulanță Bacău.
În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpatul A. N., în vederea obținerii și stocării în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare a profilului genetic.
În baza art. 191 al. 1 Cod procedură penală, a obligat inculpatul la plata sumei de 600 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.
Împotriva sentinței penale mai sus menționată a declarat apel, în termen legal, P. de pe lângă Tribunalul Bacău pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând reținerea greșită a dispozițiilor privind temeiul legal al circumstanțelor atenuante reținute în favoarea inculpatului, aplicarea greșită a dispozițiilor legale prevăzute de art. 83 C.pen. și aplicarea în cauză a unei pedepse excesiv de blânde în raport de criteriile de individualizare judiciară a pedepsei, motivele de apel fiind detaliate în preambulul prezentei decizii penale.
Analizând sentința penală atacată, atât sub aspectul motivelor de apel invocate, dar și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept existente, în virtutea caracterului devolutiv al apelului prevăzut de art. 371 C.pr.pen., Curtea constată că apelul declarat este în parte întemeiat pentru considerentele ce se vor dezvolta în continuare.
Starea de fapt, astfel cum în mod minuțios a fost reținută de către prima instanță, este corectă fiind rezultatul coroborării tuturor probelor administrate în cauză.
Infractiune ce face parte din grupul infractiunilor contra vietii, reglementate in sectiunea I, cap. I, T. II, art. 174 alin.1 rap. la art. 175 alin. 1 lit. i C.pen., partea speciala, omorul devine calificat dacă a fost săvârșit în public.
Prin minuta întocmită cu ocazia deliberării pe fond a cauzei, prima instanța a reținut în favoarea inculpatului circumstanțe atenuante și a făcut aplicarea prevederilor art. 76 lit. b C.pen. privind efectele circumstanțelor atenuante însă a omis să observe că legiuitorul a înțeles să reglementeze distinct câtimea limitei minime a pedepsei până la care poate fi redusă pedeapsa aplicată pentru săvârșirea unei infracțiuni de suprimare a vieții unei persoane, respectiv dispozițiile art. 76 alin. 2 C.pen., care prevăd expres că în cazul infracțiunilor contra siguranței statului, al infracțiunilor contra păcii și omenirii, al infracțiunilor de omor, al infracțiunilor săvârșite cu intenție care au avut ca urmare moartea unei persoane, sau al infracțiunilor prin care s-au produs consecințe deosebit de grave, dacă se constată că există circumstanțe atenuante, pedeapsa închisorii poate fi redusă cel mult până la o treime din minimul special.
În individualizarea pedepsei aplicate inculpatului, prima instanță a făcut o aplicare riguroasă a disp.art.72 C.pen., respectiv a ținut seama la aplicarea pedepsei de faptul că inculpatul, nu a mai cunoscut rigorile legii penale, a avut o conduită frumoasă până la data de 9/10 03.2012 când declanșarea stării de agresivitate a inculpatului a avut pe fondul existenței unei stări conflictuale preexistente între părți, dar și o atitudine cooperantă și sinceră pe parcursul urmăririi penale și în instanță.
Instanța de fond a ținut cont de asemenea de urmările reversibile produse, de conduita inculpatului care a conștientizat ulterior gravitatea actelor sale de violență, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, infracțiune care este pedepsită cu închisoarea, al cărei maxim este de 25 ani și interzicerea unor drepturi., dar și de reducerea cu o treime a limitelor de pedeasă în cazul recunoașșterii vinovăției, potrivit art. 320/1 C.pr.pen.
Pedeapsa este o masura de constrângere si un mijloc de reeducare al condamnatului, iar scopul pedepsei este prevenirea savârsirii de noi infractiuni.
Prin executarea pedepsei se urmareste formarea unei atitudini corecte fata de ordinea de drept si fata de regulile de convietuire sociala și desigur, pentru a fi eficienta, pedeapsa trebuie adaptata gravitatii faptei si personalitatii faptuitorului.
Prin urmare, instanta de apel apreciaza ca in raport cu împrejurările concrete în care a fost comisă fapta detaliate în considerentele hotărârii primei instanțe, motivare însușită în totaliate și de instanța de control judiciar, infractiunea retinuta in sarcina inculpatului, natura acesteia si ceea ce denota ea despre personalitatea inculpatului, lipsa antecedentele penale și conduita procesuală adoptată în fața instanței de apel, se impune menținerea cuantumului pedepsei aplicate de prima instanță pe care îl consideră legal și temeinic dar și a modalității de individualizare judiciară a executării pedepsei, cu singura mențiune privind reținerea greșită a dispozițiilor art. 83 C.pen., privind revocarea beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei, în condițiile în care instanța de fond a reținut suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și prevederile legale care reglementează revocarea acestui beneficiu sunt cele de la art. 86/4 C.pen.
Pentru toate aceste considerente, instanța de apel, în temeiul art. 385/15 pct.2 lit. d C. pr. pen., se va admite apelul declarat de P. de pe lângă Tribunalul Bacău împotriva sentinței penale nr. 238/D/09.07.2013 a Tribunalul Bacău, cu privire la temeiul legal al circumstanțelor atenuante reținute în favoarea inculpatului, nereținerea dispozițiilor art. 86/4 C.pen. și greșita aplicare a prevederilor art. 76 lit. b C.pen. și art. 83 C.pen. Se va dispune casarea în parte a sentinței penale recurate sub aspectele înfățișate mai sus, reținerea cauzei spre rejudecare și în fond, reținerea ca și temei legal al circumstanțelor atenuante dispozițiile art. 76 alin.2 C.pen. Se va trage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86/4 Cod penal și se va înlătură aplicarea dispozițiilor art. 76 lit. b C.pen. și art. 83 C.pen. Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței penale recurate.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin.3 c.pr. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În temeiul art. 385/15 pct.2 lit. d C. pr. pen., admite apelul declarat de P. de pe lângă Tribunalul Bacău împotriva sentinței penale nr. 238/D/09.07.2013 a Tribunalul Bacău, cu privire la temeiul legal al circumstanțelor atenuante reținute în favoarea inculpatului, nereținerea dispozițiilor art. 86/4 C.pen. și greșita aplicare a prevederilor art. 76 lit. b C.pen. și art. 83 C.pen.
Dispune desființarea în parte a sentinței penale apelate sub aspectele înfățișate mai sus.
Reține cauza spre rejudecare și în fond;
Reține ca și temei legal al circumstanțelor atenuante dispozițiile art. 76 alin.2 C.pen.
Atrage atenția dispozițiilor art. 86/4 Cod penal .
Înlătură aplicarea dispozițiilor art. 76 lit. b C.pen. și art. 83 C.pen.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
În temeiul art. 192 alin 3 C. Pr. P.., cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Cu drept de recurs ]n termen de 10 zile de la pronunțare pentru inculpat și de la comunicare pentru celelalte părți.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 03.09.2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
A. A. M. C. C.
GREFIER
E. P.
Red sent. pen. G. A
Red. dec. apel C.C.
Tehnored. P.E./ 09.09.2013/ 2 ex
| ← Contestaţie la executare. Art.461 C.p.p.. Decizia nr. 111/2013.... | Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 348/2013. Curtea de... → |
|---|
