Omorul. Art. 174 C.p.. Decizia nr. 42/2013. Curtea de Apel BACĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 42/2013 pronunțată de Curtea de Apel BACĂU la data de 12-03-2013 în dosarul nr. 7405/110/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR.42/2013
Ședința publică de la 12 martie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: I. N. C.
JUDECĂTOR: P. D.
GREFIER- B. M. D.
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Ministerul Public- P. de pe lângă Curtea de Apel Bacău
Reprezentat legal prin procuror B. G.
*
La ordine a venit spre soluționare apelul declarat de inculpatul P. G. împotriva sentinței penale nr.19/D din data de 29.01.2013, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr._ .
Dezbaterile în prezenta cauză s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 C.pr.penală în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns apelantul inculpat P. G., în stare de arest, asistat de avocat L. C., apărător desemnat din oficiu.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral al cauzei, după care:
Apelantul inculpat P. G., fiind întrebat precizează că se prevalează de dispozițiile art.70 al.2 C.p.p. și nu dorește să dea declarație în fața instanței de apel.
Nefiind alte cereri de formulat, curtea, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Avocat L. C. având cuvântul pentru apelantul inculpat P. G., solicită admiterea apelului, desființarea sentinței penale, reținerea cauzei spre rejudecare și pe fond reducerea pedepsei, având în vedere circumstanțele atenuante reținute în favoarea inculpatului, s-a prevalat de dispozițiile art.320 ind.1 C.p.p, a recunoscut și a regretat fapta, în declarația dată a precizat că a fost un accident în viața sa, precum și faptul că nu are antecedente penale.
Depune referatul pentru plata onorariului din fondurile speciale ale Ministerului Jusrtiției.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul solicită respingerea apelului ca nefondat întrucât hotărârea pronunțată de instanța de fond este temeinică și legală, pedeapsa a fost corect individualizată, inculpat a beneficiat de dispozițiile art.320 C.p.p., pedeapsa fiind redusă cu o treime.
Apelantul inculpat P. G., având ultimul cuvânt, precizează că regretă fapta comisă.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
- deliberând –
Prin sentința penală nr. 19/D din 29.01.2013 pronunțată de Tribunalul Bacău în dos._, s-a dispus următoarele:
In baza art.174 alin.1 din Cod penal, cu aplicarea art.320/1 din Cod pr.penală, pentru săvârșirea infracțiunii de omor, faptă din 12.10.2012;
Condamnarea inculpatului P. G., fiul lui C. și Lucreția, născut la data de 16.03.1960, în ., domiciliat în Bacău, ., ., f.f.l. în ..N. B., ., jud.Bacău, CNP_, fără antecedente penale, aflat în Penitenciarul Bacău, la pedeapsa de 8 (opt) ani închisoare și 4 (patru) ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza a-II-a și lit.b din Cod penal.
S-au interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza a-II-a și lit.b din Cod penal, în condițiile și pe durata prevăzute de art.71 alin.2 din Cod penal.
In baza art.350 Cod pr.penală s-a menținut starea de arest a inculpatului.
In baza art.88 din Cod penal, s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii de 24 ore și arestul preventiv, începând cu data de 15.10.2012 la zi.
In baza art.109 Cod pr.penală s-a dispus păstrarea mijloacelor de probă ridicate cu ocazia necropsiei cadavrului numitei Tuțuianu N. și cu ocazia efectuării cercetării la fața locului, aflate la Camera de Corpuri delicte a Tribunalului Bacău și consemnate în adresa Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău (fila 4 dosar Tribunal Bacău).
In baza art.7 din Legea nr.76/2008 s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpat la data rămânerii definitive a hotărârii.
S-a constatat ca inculpatul a fost asistat de apărător desemnat din oficiu.
In baza art.191 Cod pr.penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța aceasta sentința instanța de fond a avut in vedere următoarea situație de fapt:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău nr.1717/P/2012 din 6.12.2012 s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest a inculpatului P. G., fiul lui C. și Lucreția, născut la data de 16.03.1960, în ., domiciliat în mun. Bacău, ./4, f.f.l. în . N. B., ., jud. Bacău, CNP_, necăsătorit, muncitor, studii 8 clase, fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de omor, faptă prev. si ped. de art. 174 al. 1 C.p., constând în aceea că în seara zilei de 12.10.2012, în jurul orei 19:00, pe fondul unui conflict conjugal eu victima T. N., concubina inculpatului, i-a aplicat acesteia mai multe lovituri cu pumnii, palmele și picioarele în zona capului, toracelui si membrelor și a izbit-o de mobilierul, de pereții și podeaua din bucătăria locuinței, iar apoi a așezat victima pe un pat dintr-o cameră a aceleiași locuințe, lăsând-o în acel loc în agonie, fără a anunța ambulanta, până în dimineața zilei de 14.10.2012, când victima deja decedase ca urmare a loviturilor primite.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:
Inculpatul P. G. și victima T. N. au avut o relație de concubinaj de aproximativ 23 de ani, iar din anul 2007 aceștia au locuit fără forme legale în com. N. B., .. Bacău.
De când s-au mutat la ultima adresă, relația dintre cei doi concubini s-a deteriorat, întrucât numita T. N. obișnuia sa consume frecvent alcool în cantități mari. Fiind în stare de ebrietate, victima provoca scandaluri, în care îi adresa concubinului său cuvinte jignitoare, iar acesta uneori o lovea. Victima T. N., uneori, se plângea către unii dintre vecinii săi despre comportamentul violent al inculpatului.
În dimineața zilei de 12.10.2012, cei doi concubini au plecat, pe rând la serviciu, mai întâi victima (aceasta lucra ca îngrijitoare la o firmă din mun. Bacău care prestează activități de curățenie), apoi inculpatul (acesta lucra ca muncitor la o firmă din . a-și adresa nici un cuvânt unul celuilalt, întrucât aceștia se certaseră eu o seară înainte.
Seara, în jurul orei 19:00, în momentul în care s-a întors de la serviciu, inculpatul a găsit-o acasă pe concubina sa în stare de ebrietate, iar aceasta când l-a văzut, a început să îi adreseze injurii și cuvinte jignitoare. Pe moment, inculpatul nu i-a acordat atenție, a intrat în casă, și-a schimbat hainele și a plecat la un magazin din apropierea locuinței, pentru a-și cumpăra țigări.
După ce s-a întors de la magazin, victima a reînceput scandalul, iar inculpatul, fără a-i acorda atenție, a intrat în casă și a deschis televizorul pentru a se uita la meciul de fotbal Turcia - România care urma să înceapă.
Victima a venit după inculpat, oprindu-se pe pragul dintre camera unde se afla inculpatul și bucătăria, adresându-i în continuare cuvinte jignitoare. Acesta i-a solicitat să se potolească, însă victima a continuat scandalul.
Atunci, inculpatul s-a repezit la concubina sa, a prins-o de o mână și apoi a lovit-o în mod repetat cu pumnii, palmele și picioarele în zona capului, toracelui și a membrelor. Concomitent cu acțiunile de lovire, inculpatul a izbit victima de mobilierul, de pereții și podeaua din bucătăria locuinței, aceasta lovindu-se și în zona capului.
După finalizarea agresiunii, inculpatul i-a cerut victimei să își schimbe comportamentul, după care a început să se uite la meci, iar concubina sa a ieșit afară din locuință.
În jurul orei 22:45, după ce s-a terminat meciul, inculpatul a ieșit afară pentru a merge la toaleta din curte, moment în care a găsit-o pe concubina sa căzută cu fața în sus pe o alee din ciment din curte.
Acesta, crezând că victima a adormit datorită stării de ebrietate, a luat-o și a dus-o în pat, încercând să o încălzească și nu a anunțat ambulanta.
Victima nu s-a trezit nici a doua zi, iar inculpatul nici de această dată nu a chemat ambulanța, abia în dimineața zilei de 14.10.2012, în jurul orei 05:00, acesta s-a deplasat la vecinul său C. Ș., pe care l-a rugat să cheme ambulanța. Aceasta a sosit la fața locului, iar echipa medicală nu a putut decât să constate decesul victimei.
Din cercetările efectuate în cauză, a mai rezultat că atât în ziua comiterii agresiunii, cât și ulterior, până la decesul victimei, la locuința celor doi concubini nu a fost prezentă nicio altă persoană.
De la fata locului, precum și cu ocazia efectuării necropsiei, au fost ridicate probe din urmele de sânge descoperite, precum și articole vestimentare, respectiv o vestă și o pereche de pantaloni aparținând victimei, pe care se află, de asemenea, urme de sânge.
Din concluziile raportului medico-legal de necropsie nr. 2784/26.11.2012, emis de SJML Bacău, rezultă că: „moartea numitei T. N. a fost violenta. Ea s-a datorat traumatismului cranio - cerebral, . liniară parietale stânga (de fapt este zona parietală dreapta, astfel cum rezultă din conținutul raportului, în concluzii fiind trecută din eroare zona parietală stânga) cu leziuni grave de substanță cerebrală subiacentă (hematom extradural parieto-temporal drept cu efect de masă, hemoragie subdurală bilaterale, hemoragie leptomeningeană, contuzie și dilacerare cerebrală, edem etc.), cu coma cerebrală terminale. Leziunile s-au putut produce prin loviri repetate cu corp dur și, respectiv, mijloace contondente, precum și căderi/proiectări de plan/suprafață dura, în condițiile ce vor fi precizate de anchetă. Examenul toxicologie a relevat: alcoolemia = absent. Examenul serologie: sângele aparține grupei 0. Moartea poate data din 13/14.10.2012, urmând ca cercetările să confirme".
De asemenea, pe corpul victimei au fost relevate multiple echimoze, fapt ce denota duritatea agresiunii.
Situația de fapt descrisă mai sus este probată cu: proces - verbal de cercetare la fata locului; planșe foto; concluzii preliminare necropsie; raport medico-legal de necropsie; declarații inculpat P. G.; declarații martori C. Ș. și B. G.; proces-verbal de consemnare a actelor premergătoare.
In cursul urmăririi penale inculpatul a recunoscut fapta, arătând că intenția nu a fost aceea de a o ucide, ci de a o determina să nu mai bea băuturi alcoolice și să nu mai vorbească urât.
Prezent în instanță la primul termen de judecată, înainte de începerea cercetării judecătorești, inculpatul a declarat că recunoaște fapta reținută prin actul de sesizare și a solicitat potrivit dispozițiilor art.320/1 din Cod pr.penală, ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, cerere care a fost admisă de către instanța de judecată, întrucât din probele administrate rezultă că fapta inculpatului este stabilită și sunt suficiente date cu privire la persoana sa pentru a permite stabilirea unei pedepse.
Apărătorul inculpatului, cu ocazia dezbaterilor pe fond a cauzei a solicitat a se reține în sarcina acestuia și circumstanța atenuantă a provocării prevăzută de art.73 lit.b din Cod penal, avându-se în vedere starea victimei de ebrietate și cuvintele jignitoare adresate de aceasta.
Pentru existența circumstanței atenuante prevăzute de art.73 lit.b din Cod penal, este necesar să se constate o legătură de la cauză la efect între actul provocator și tulburarea psihică sau emoția sub stăpânirea căreia s-a săvârșit infracțiunea, reglementarea prin lege a circumstanței atenuante a provocării având la bază ideea că acțiunea ilicită a provocatorului constituie cauza infracțiunii săvârșite și că infractorul nu ar fi comis fapta fără existența acțiunii provocatoare.
In speța de față, faptul că victima, care era concubina inculpatului de 17 ani, consuma băuturi alcoolice de mai multă vreme, iar atunci când era sub influența acestora îi adresa inculpatului cuvinte jicnitoare nu constituie un act de provocare din partea acesteia.
Uciderea victimei, în atare condiții nu poate fi socotită o faptă săvârșită sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoții în sensul prevăzut de art.73 lit.b Cod penal, ci un act de răzbunare, căruia îi lipsește caracterul de spontaneitate specifice provocării.
In drept, fapta inculpatului constituie elementele constitutive ale infracțiunii de omor prevăzută de art.174 alin.1 din Cod penal text de lege în baza căruia se va dispune condamnarea sa.
Fiind stabilită vinovăția inculpatului s-a dispus condamnarea acestuia, urmând a se ține seama la individualizarea pedepsei de criteriile generale de individualizare cuprinse în art.72 din Cod penal, respectiv gradul de pericol social al faptei săvârșite, condițiile și împrejurările concrete în care a fost comisă infracțiunea, urmarea produsă - decesul victimei, precum și datele ce caracterizează persoana inculpatului care nu a mai cunoscut până în prezent rigorile legii penale și a avut o atitudine sinceră pe parcursul procesului penal de recunoaștere și regret pentru cele întâmplate.
Inculpatul urmează să beneficieze și de dispozițiile art.320/1 alin.7 din Cod pr.penală, respectiv reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită.
S-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza a-II-a și lit.b din Cod penal.
De asemenea, s-a interzis inculpatului și exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza a-II-a și lit.b din Cod penal, în condițiile și pe durata prevăzute de art.71 alin.2 din Cod penal.
In baza art.350 Cod pr.penală s-a menținut starea de arest a inculpatului, iar în baza art.88 din Cod penal, s-a dedus din pedeapsa aplicată reținerea de 24 ore și arestul preventiv, începând cu data de 15.10.2012 la zi.
In baza art.109 Cod pr.penală s-a dispus păstrarea mijloacelor de probă aflate la Camera de Corpuri delicte a Tribunalului Bacău consemnate în adresa Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău (fila 4 dosar Tribunal Bacău).
In baza art.7 din Legea nr.76/2008 s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpat la data rămânerii definitive a hotărârii.
S-a constatat că inculpatul a fost asistat de apărător desemnat din oficiu.
Văzând și dispozițiile art.191 Cod pr.penală;
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul P. G., fără a expune în scris criticile aduse sentinței atacate.
Cu ocazia dezbaterilor apelului, apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpat a solicitat reindividualizarea judiciară a pedepsei în sensul reducerii acesteia. În susținerea acestui motiv de apel s-au invocat atitudinea sinceră, lipsa antecedentelor și conduita onestă, nemaifiind implicat în manifestări antisociale..
Curtea, examinând actele si lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate cat si din oficiu sub toate aspectele de fapt si de drept, constată că apelul declarat în cauză este nefondat.
Instanța de fond, în urma evaluării probelor administrate în cauză, a reținut o situație de fapt corespunzătoare adevărului și a stabilit o încadrare juridică corectă.
Cât privește modalitatea de individualizare a pedepsei principale aplicată inculpatului P. G. criticată de către acesta prin apărător, Curtea consideră că această pedeapsă stabilită de prima instanță este adecvată, corespunzând funcțiilor de constrângere și reeducare precum și scopului preventiv.
Potrivit art.72 C.pen. la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Chiar dacă individualizarea pedepsei este un proces interior, strict personal al judecătorului, ea nu este totuși un proces arbitrar, subiectiv, ci din contră el trebuie să fie rezultatul unui examen obiectiv al întregului material probatoriu, studiat după anumite reguli și criterii precis determinate.
Înscrierea în lege a criteriilor generale de individualizare a pedepsei înseamnă consacrarea explicită a principiului individualizării pedepsei, așa încât respectarea acestuia este obligatorie pentru instanță.
De altfel, ca să-și poată îndeplini funcțiile care-i sunt atribuite în vederea realizării scopului său și al legii, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii (privativă sau neprivativă de libertate) și duratei, atât gravității faptei și potențialului de pericol social pe care îl prezintă, în mod real persoana infractorului, cât și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența pedepsei.
Funcțiile de constrângere și de reeducare, precum și scopul preventiv al pedepsei, pot fi realizate numai printr-o justă individualizare a sancțiunii, care să țină seama de persoana căreia îi este destinată, pentru a fi ajutată să se schimbe, în sensul adaptării la condițiile socio-etice impuse de societate.
Exemplaritatea pedepsei produce efecte atât asupra conduitei infractorului, contribuind la reeducarea sa, cât și asupra altor persoane care, văzând constrângerea la care este supus acesta, sunt puse în situația de a reflecta asupra propriei lor comportări viitoare și de a se abține de la săvârșirea de infracțiuni.
Sub aspectul individualizării pedepsei aplicate inculpatului în speță de față, Curtea constată că s-a făcut o justă apreciere a criteriilor generale prevăzute de art.72 C.pen., ținându-se cont de gradul de pericol social concret ridicat al faptei comise în raport cu circumstanțele reale de săvârșire, descrisă detaliat în partea expozitivă a sentinței apelate, dar și de circumstanțele personale ale inculpatului care caracterizează pozitiv persoana sa ( lipsa antecedentelor penale și atitudinea sinceră de recunoaștere a faptei ).
Având în vedere modul concret în care inculpatul a conceput și a săvârșit infracțiunea (prin lovirea de mai multe ori, în diferite zone ale corpului, a concubinei sale), Curtea apreciază că inculpatul manifestă o vădită lipsă de respect față de valori sociale fundamentale protejată de legea penală - dreptul la viață al persoanei motiv pentru care reducerea pedepsei aplicate de prima instanță, astfel cum s-a solicitat, nu se justifică.
Așa fiind, instanța de apel apreciază că pedeapsa principală aplicată în cauză este justă și proporțională, fiind de natură să asigure atât exemplaritatea cât și finalitatea acesteia, prevenția specială și generală înscrise și în Codul penal român, art. 52 alin.1 potrivit căruia "scopul pedepsei este prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni".
Curtea apreciază că atitudinea de recunoaștere a inculpatului manifestată în cursul procesului penal nu constituie o împrejurare suficientă doar prin ea însăși care să justifice reducerea pedepsei, producând deja efecte favorabile acestora prin reținerea prevederilor art.320/1 C.p.p. a căror aplicare a condus la reducerea limitelor de pedeapsă cu o treime.
În același timp, lipsa antecedentelor penale și comportarea corectă în societate nu constituie împrejurări ce pot fi reținute ca circumstanță atenuantă prev. de art. 74 lit. a cp, raportat la gravitatea faptei comise. Nu trebuie ignorat faptul că astfel de conduite corespunzătoare sunt atitudini normale ale oricărui om care respectă și normele de conduită și nu trebuie să se constituie într-un „titlu de glorie” pentru cel în favoarea căruia se rețin.
În lumina celor arătate,constatând că sentința apelată este legală și temeinică, Curtea va respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul P. G..
Analizând legalitatea și temeinicia măsurii preventive, aceasta se impune a fi menținută, atât prin prisma pronunțării soluției în cauză, cât și a condamnării dispuse de prima instanță.
Se poate constata așadar că în cauză sunt probe suficiente pentru a concluziona asupra faptului că inculpatul se face vinovat de fapta ce i se reține în sarcină, fără însă a fi încălcată prezumția de nevinovăție, cât și prin aprecierea pericolului pentru ordinea publică.
În aprecierea persistenței pericolului pentru ordinea publică a lăsării în libertate a apelantului inculpat trebuie pornit de la regulile de principiu stabilite sub acest aspect prin jurisprudența CEDO, care, în câteva cauze împotriva Franței (de exemplu, cauza Letellier, hotărârea din 26 iunie 2001) a statuat că în măsura în care dreptul național o recunoaște – prin gravitatea deosebită și prin reacția particulară a opiniei publice, anumite infracțiuni pot suscita o „tulburare a societății” de natură să justifice o detenție preventivă.
În cauza dedusă judecății se constată, pentru aspectele mai sus prezentate, că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestului preventiv subzistă și în prezent, infracțiunea pentru care este trimis în judecată și condamnat apelantul inculpat de instanța de fond este în măsură, prin natura sa și consecințele produse, să releve un pericol cert, real și actual pe care l-ar prezenta inculpatul pentru ordinea publică.
Așa fiind în baza art.383 alin. 1/1 Cod procedură penală, cu art.350 Cod procedură penală, va menține arestarea preventivă a apelantului-inculpat.
In baza art.383 alin.2 Cod procedură penală, va deduce în continuare din pedeapsa principală aplicată apelantului-inculpat perioada executată prin arest preventiv, începând cu data pronunțării sentinței penale apelate, respectiv de la data de 29.01.2013, la zi.
Va constata că apelantul inculpat a fost asistat de apărător desemnat din oficiu
In baza art. 192 alin.2 Cod procedură penală, va obliga apelantul-inculpat să plătească statului suma de 300 lei cu titlul de cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
In temeiul art.379 pct.l lit.b Cod procedură penală, respinge ce nefondat apelul declarat de apelantul-inculpat P. G. împotriva sentinței penale nr. 19/D din data de 29.01.2013, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul_ .
In baza art.383 alin. 1/1 Cod procedură penală, cu art.350 Cod procedură penală, menține arestarea preventivă a apelantului-inculpat.
In baza art.383 alin.2 Cod procedură penală, deduce în continuare din pedeapsa principală aplicată apelantului-inculpat perioada executată prin arest preventiv, începând cu data pronunțării sentinței penale apelate, respectiv de la data de 29.01.2013, lăzi.
Constată că apelant-inculpat a fost asistat de apărător desemnat din oficiu.
In baza art. 192 alin.2 Cod procedură penală, obligă apelantul-inculpat să plătească statului suma de 300 lei cu titlul de cheltuieli judiciare.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare pentru apelantul-inculpat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 12.03.2013, în prezența apelantului-inculpat.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR
I. N. C. P. D.
GREFIER,
B. M. D.
Red.hot.G.D.
Red.dec.I.N.C.
Tehnored.B.M.D. – 3 ex.
21.03.2013
| ← Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 122/2013. Curtea de... | Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 703/2013. Curtea de... → |
|---|
