Omorul. Art. 174 C.p.. Decizia nr. 30/2013. Curtea de Apel BACĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 30/2013 pronunțată de Curtea de Apel BACĂU la data de 19-02-2013 în dosarul nr. 2087/103/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
DECIZIE Nr. 30/2013
Ședința publică de la 19 Februarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE -N. C. I.
JUDECĂTOR- D. P.
GREFIER -L. G.
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău – legal reprezentat prin:
PROCUROR G. B.
*
La ordine au venit spre pronunțare apelurile formulate de P. de pe lângă Tribunalul N., inculpatul M. C. I. și apelantul B. L., împotriva sentinței penale nr. 109/P/08.11.2012 pronunțată de Tribunalul neamț în dosarul nr._ .
Dezbaterile în cauză s-au desfășurat în ședința publică din data de 12 februarie 2013, fiind consemnate prin încheierea din acea zi.
CURTEA
-deliberând-
Asupra apelului penal de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 109/P din data de 08.11.2012 pronunțată de Tribunalul N. în dos. nr._ s-a dispus:
În temeiul art. 334 Cod procedură penală schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului M. C. I. prin rechizitoriul nr. 41/P/2010 din 18.04.2011 a Parchetului de pe lângă Tribunalul N., din infracțiunea de omor prevăzută de art.174, Cod penal, în infracțiunea de ucidere din culpă prevăzută de art. 178 alin. 2 Cod penal.
Condamnarea inculpatului M. C. I., fiul lui I. și E., născut la data de 31.10.1970, în municipiul R., județul N., cu domiciliul în ., studii 10 clase și școala profesională, pădurar la Ocolul Silvic H., județul N., căsătorit, 3 copii minori, fără antecedente penale, CNP_, pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă prevăzută de art. 178 alin. 2 Cod penal la pedeapsa de 3 ( trei) ani și 6 ( șase ) luni, închisoare.
Condamnarea aceluiași inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de nerespectare a regimului armelor și munițiilor, prev. de art. 136 din Legea nr. 295/2004, modificată, la pedeapsa de 1 ( un ) an și 6 ( șase ) luni, închisoare.
În temeiul art. 33 lit. a, art. 34 lit. b Cod penal s-au contopit pedepsele aplicate pentru infracțiunile aflate în concurs și aplică inculpatului M. C. I. pedeapsa cea mai grea de 3 ( trei) ani și 6 ( șase ) luni, închisoare.
În temeiul art. 71 alin. 2 Cod penal s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II- a și b Cod penal pe durata executării pedepsei principale.
În temeiul art. 861- 862 Cod penal și art. 71 alin. 5 Cod penal s-a suspendat executarea pedepsei principale și a pedepsei accesorii sub supraveghere pe durata termenului de încercare de 5 ( cinci ) ani și 6 ( șase) luni.
În temeiul art. 863 Cod penal, pe durata termenului de încercare inculpatul M. C. I. se va supune următoarelor măsuri de supraveghere:
- se va prezenta, la datele fixate, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul N.;
- va anunța, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
- va comunica și justifica schimbarea locului de muncă;
- va comunica informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.
S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 864 Cod penal privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
S-a luat act că partea vătămată B. D. nu s-a constituit parte civilă în cauză.
S-a constatat că inculpatul a fost asistat de apărător ales.
În baza art. 191 alin. 1 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul să plătească statului suma 2.000 lei, cheltuieli judiciare avansate în urmărire penală și primă instanță de fond.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul N. nr. 41/P/2010 din 18.04.2011 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului M. C. I., fiul lui I. și E., născut la data de 31.10.1970, în municipiul R., județul N., cu domiciliul în comuna Stănița, ., studii 10 clase și școala profesională, pădurar la Ocolul Silvic H., județul N., căsătorit, 3 copii minori, fără antecedente penale, CNP_, pentru săvârșirea infracțiunilor de omor prevăzută de art.174 Cod penal și de nerespectare a regimului armelor și munițiilor, prev. de art. 136 din Legea nr. 295/2004, republicată, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
În baza probelor care s-au administrat în urmărirea penală, respectiv: procesul verbal de cercetare la fața locului din 25.01.2010 ( filele 5-11, ds.u.p.); fotografii judiciare anexe procesul verbal de cercetare la fața locului ( F. 12-19, ds.u.p.); declarația părții vătămate B. D. ( f. 20,21,ds.u.p.); adresa nr. 4/26.01.2010 a C.M.L. R. privind constatări preliminarii necropsie ( f. 25, ds.u.p.); raportul medico – legal nr. 12 din 26.01.2010 a C.M.L. R. și fotografii judiciare anexă 26- 32, ds.u.p.); declarațiile inculpatului f. 33-34, 35-37, 38-39, 40-41, 42-47, ds.u.p.); proces verbal de ridicare ( f. 48-51 ds.u.p.); proces verbal de lăsare în custodie ( f.52-53, ds.u.p.); raportul de expertiză balistică întocmit de Serviciul Criminalistic al IPJ N. ( filele 59-73, ds.u.p.); obiecțiunile formulate de inculpat la concluziile raportului de expertiză balistică efectuat de Serviciul Criminalistic al IPJ N. ( f. 78-80, ds. u.p.); raport de expertiză balistică întocmit de Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice Iași ( f. 81-89, ds.u.p.); adresa de înaintare a rezoluției procurorului prin care s-a dispus predarea armei de vânătoare la Camera de Corpuri Delicte, rezoluția procurorului și dovada de predare a armei ( f. 94, 95, 96, ds. u. p.); proces verbal de reconstituire ( f. 97-99, ds.u.p.); fotografii judiciare anexă procesului verbal de reconstituire ( f. 100-108, ds.u.p.); declarațiile martorilor: S. G. ( f. 109, 110-111, ds. u.p.); C. C. ( f.112, ds. u.p.); S. M. ( f. 113-114, ds. u.p.); V. Ș. C. ( ( f.115-116, 117-120, 121-122, 123, ds.u.p.); M. A. ( f. 124-125, 126-128, 129-130, 131); C. V. V.( f. 132-133, 134, ds. u.p.); D. I. ( f.135 – 136, ds.u.p.); T. V. ( f. 137-138, ds. u.p.); înscrisuri depuse în circumstanțiere de către inculpatul M. C.: caracterizare de la locul de muncă( f. 139 ); bilet de ieșire din spital( f. 140) certificate de concediu medical( f. 146-148, ds.u.p.), cazierul judiciar( f. 149-150, ds.u.p.), prin actul de sesizare a instanței s-a reținut în sarcina inculpatului M. Crisitian I.:
În ziua de 25.01.2010, aflându-se în locuința martorului V. Ș. C. din comuna Stănița, ., a folosit în mod nelegal arma de vânătoare din dotare, marca „IJ-43 Baikal”, seria_, calibru 12, trăgând cu aceasta în direcția victimei B. V., căruia i-a cauzat astfel leziuni ce au condus imediat la decesul acestuia. În drept, s-a reținut că faptele ce se rețin în sarcina inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de omor prevăzută de art.174 Cod penal și de nerespectare a regimului armelor și munițiilor, prev. de art. 136 din Legea nr. 295/2004, republicată, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
Probatoriul administrat în procesul penal al cauzei a fost completat cu probele administrate în cercetarea judecătorească în primă instanță de fond, respectiv: declarația inculpatului M. C. I. ( filele 11-13, ds. inst. ); declarațiile martorilor: V. Ș. C.( filele 21-22,ds.inst. ); M. A. ( filele 23-24, ds. inst. ); C. V. V.( fila 40 ); D. I.( fila 41); T. V. ( fila 42 ); I. I.( fila 43); V. E.( fila 44, ds. inst. ); Răchian V.; raportul de expertiză criminalistică nr. 54 din 30.03.2012 efectuat de Institutul Național de Expertize Criminalistice București și adresa nr. 625 din 27.08.2012 privind răspunsul la obiecțiunile formulate de inculpat ( filele 67-76 și 96, ds. inst. )
Analizând probele administrate în cauză în urmărirea penală și cercetarea judecătorească, precum și concluziile părților în fond, s-au reținut următoarele împrejurări de fapt și de drept:
În ziua de 25.01.2010, în jurul orelor de amiază, inculpatul M. C. I. s-a deplasat din apropierea Ocolului Silvic H., Județul N., după ce și-a rezolvat problemele de serviciu, în calitatea sa de pădurar, cu mașina martorului V. Ș. C. în ., Județul N.. Inculpatul și V. Ș. C. au oprit la un magazin unde, împreună cu M. L., fratele inculpatului, și victima B. V., au consumat o sticlă de vin într-o încăpere separată a magazinului.
Ulterior, inculpatul a mers acasă unde a luat masa de prânz și, după aceea, a mers în zona de pădurare pe care o avea în răspunderea sa să facă o patrulare având asupra sa și arma de vânătoare, marca „IJ-43 Baikal”, seria_, calibru 12, proprietatea sa personală. În declarația sa luată în instanță ( filele 11-13, ds. inst.), inculpatul a justificat că, în general când mergea în patrulare, în pădure, lua arma de vânătoare asupra sa, deoarece mai ales în vremea de iarnă cum era și în perioada respectivă, exista un risc ridicat să găsească oameni la furat lemne. Inculpatul a mai precizat că, în timpul patrulării în pădure și-a încărcat arma cu două cartușe pentru eventuale oportunități de vânat.
După ce și-a terminat rondul de patrulare, la întoarcere inculpatul a ajuns în fața casei lui V. Ș. C., unde și-a amintit că acesta l-a invitat la el acasă să servească un pahar de vin împreună. Pentru aceasta, a intrat în locuința părintească a lui V. Ș. C., într-o bucătărie - anexă ( proces verbal de cercetare la fața locului și fotografii judiciare 5-11, 14-15, ds. urm. pen. ), în care se aflau gazda și victima B. V.. Toți trei au consumat 2-3 pahare de vin și au discutat împreună. În acest timp, în încăperea respectivă a intrat și martorul M. A., nepotul inculpatului, care a venit să-i ceară gazdei V. Ș. C. să-i împrumute un încărcător de telefon.
Potrivit declarației inculpatului, dar și a declarațiilor martorilor V. Ș. C. și M. A. ( filele 21-22, 23-24, ds. inst. ), în momentul când a intrat în bucătărie, inculpatul și-a scos arma de pe umăr, a frânt-o de mijloc și a lăsat-o pe patul din încăpere. De asemenea, potrivit declarațiilor inculpatului și a martorilor menționați, prezenți în încăpere, în timpul în care au rămas împreună nu a existat nici un motiv de ceartă, niciun schimb de replici pe fond de nervozitate sau măcar de iritare, inclusiv între inculpat și victima B. V., dimpotrivă atmosfera fiind cât se poate de destinsă cu râsete și glume, în acest sens fiind toate declarațiile martorilor prezenți V. Ș. C. și M. A., dar și a declarației martorului C. V. V. ( fila 40, ds. inst. ), angajat să lucreze în gospodăria lui V. Ș. C., care a intrat de două ori în această încăpere în perioada respectivă. De asemenea, nicio persoană dintre cei prezenți nu s-a aflat în stare de ebrietate sau într-o stare influențată vizibil de consumul de alcool, inclusiv inculpatul.
În același timp, s-a reținut declarația inculpatului în instanță, prin care acesta a explicat că în momentul în care a frânt arma de vânătoare și a lăsat-o pe pat nu a mai avut reprezentarea faptului că aceasta a rămas încărcată cu cele două cartușe pe care le-a pus în timp ce se afla în pădure și că arma a fost orientată cu țevile în jos, de aceea cartușele au rămas în lăcașul lor, altfel dacă arma ar fi fost orientată cu țevile în sus s-ar fi activat sistemul de ejectare automată a cartușelor și acestea ar fi fost aruncate afară. Aceste susțineri ale inculpatului nu sunt contrazise de alte probe în dosar și sunt plauzibile în logica desfășurării împrejurărilor care au precedat uciderea victimei B. V..
După aproximativ timp de o oră, așa cum susține inculpatul, acesta s-a gândit că ar trebui să mai facă o patrulare într-o zonă de pădure aflată lângă un . a preveni astfel eventuale furturi de lemne, motiv pentru care s-a ridicat, și-a luat arma pe umăr tot în poziția frântă, a spus celor din încăpere că pleacă și a ieșit din locuința lui V. Ș. C.. Când a ajuns la poartă, din cauza frigului de afară, inculpatul și-a dat seama că și-a lăsat căciula în încăperea în care a fost, astfel că s-a întors în încăperea respectivă pentru a-și lua căciula.
Atunci când inculpatul a revenit în cameră, a spus celor prezenți că și-a uitat căciula și a rămas în picioare lângă ușă, cu arma pe umăr în poziție frântă, iar față de poziția sa, victima B. V. se afla așezat pe scaun chiar în fața sa, la o distanță mică datorită dimensiunilor reduse ale încăperii, V. Ș. C. se afla în dreptul victimei, iar martorul M. A. se afla așezat pe un scaun lângă ușă.
Potrivit declarațiilor martorului V. Ș. C.( filele 117-120, ds. u.p., filele 21-22, ds. inst.) și ale inculpatului ( filele 35-39, ds. u.p., 11-13, ds. inst. ) în aceste momente, martorul V. Ș. C. discuta cu victima, i-a întins inculpatului fesul care se afla pe pat și i-a spus să-și termine paharul cu vin pe care îl lăsase pe masă. După aceea, martorul a continuat discuția sa cu B. V., acesta fiind întors în direcția martorului, astfel că în raport cu poziția inculpatului victima se afla orientat oblic și nu cu fața.
Inculpatul s-a aplecat deasupra mesei pentru a-și lua paharul cu vin, această mișcare fiind impusă de poziția joasă a mesei, situație confirmată și de fotografiile judiciare anexă la procesul verbal de cercetare la fața locului, fila 15, foto 10 și 11, ds. u.p.), dar și prin declarația martorului M. A.. Inculpatul a susținut în declarația sa că în momentul când s-a aplecat ca să ia paharul cu vin, fiind îmbrăcat cu o haină acoperită cu fâș, arma i-a alunecat de pe umăr și atunci a prins-o cu un gest reflex și energic pentru a nu o scăpa jos. În această mișcare a încercat să asambleze arma din poziția frântă în care se afla și, exact în acest moment, toți cei din încăpere au auzit zgomotul unei împușcături în mod absolut surprinzător. Relevantă este declarația martorului V. Ș. C. audiat în instanță care a arătat că în momentele imediat următoare nu a realizat ce s-a întâmplat, practic victima B. V. încă se afla întors cu fața spre el „ având zâmbetul pe buze”. D. când victima a căzut jos și a văzut sânge lângă capul acesteia, martorul și-a dat seama că acesta a fost împușcat, s-a întors spre inculpatul M. C. din direcția căruia a auzit zgomotul împușcăturii, l-a auzit pe acesta spunând” vai de mine, ce-am făcut” și a văzut arma de vânătoare căzută jos.
După consumarea incidentului, martorii prezenți au anunțat Postul de poliție și au încercat să acorde ajutor victimei, însă B. V. a decedat înainte de a fi ajuns ambulanța și poliția. Toți martorii au declarat că în momentele respective inculpatul se văieta mereu pentru ceea ce se întâmplase, își dădea cu pumnii în cap și striga să fie salvat victima B. V..
Din raportul medico –legal de necropsie rezultă că moartea victimei B. V. a fost violentă. Cauza medicală a morții victimei a fost explozia craniană, respectiv leziunile puteau fi produse prin împușcare cu armă de foc, cu alice de 0,3 și 0,4 cm. Tragerea s-a efectuat de la o distanță cuprinsă între 0,5 și 2,0 m.l., iar prin gravitatea lor leziunile au fost în mod sigur, direct și imediat mortale. De asemenea, se atestă că semnele de violență respectiv orificiul de intrare a proiectilelor sunt localizate în zona fronto temporal dreapta, respectiv tâmpla dreaptă deasupra lobului urechii( filele 26-28 și 30 ds. u.p.).
Aceste concluzii ale raportului de necropsie, conjugate cu declarațiile martorilor și ale inculpatului și concluziile rapoartelor de expertiză balistică demonstrează că poziția victimei în momentele premergătoare declanșării focului era cu fața spre inculpat, cu capul ușor rotit spre stânga, la o distanță de aproximativ 2 metri de inculpat.
Concluziile raportului de criminalistică efectuat de Institutul Național de Expertize Criminalistice nr. 54 din 30.03.2012 efectuat în instanță precum și completările efectuate în rezolvarea obiecțiunilor formulate de inculpat au menținut concluziile rapoartelor de expertiză balistică efectuate în urmărirea penală - raport de expertiză balistică întocmit de Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice Iași ( f. 81-89, ds.u.p.) raport de expertiză balistică întocmit de Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice Iași ( f. 81-89, ds.u.p.)- în sensul că: arma de vânătoare marca „IJ-43 Baikal”, seria_ este în stare de funcționare și percuția nu se poate realiza accidental, la lovirea armei de pământ.
În virtutea acestor concluzii ale rapoartelor de expertiză, prin rechizitoriu s-a reținut că inculpatul a acționat intenționat trăgacele armei, îndreptând-o către victima B. V., acesta acționând astfel cu forma de vinovăție a intenției indirecte, deoarece chiar dacă nu a urmărit decesul victimei, a prevăzut rezultatul faptei sale, pentru aceste motive fiind stabilită, în drept, încadrarea juridică a faptei în infracțiunea de omor, prevăzută de art. 174 Cod penal.
Această încadrare juridică nu poate fi reținută în cauză fiind stabilită exclusiv pe baza concluziile rapoartelor de expertiză balistică. Chiar dacă astfel de probe au valoare probatorie obiectiv științifică, această putere probatorie privește exclusiv concluziile care privesc direct domeniul de specialitate respectiv, dar ele nu pot fi absolutizate în detrimentul concluziilor ce se impun prin coroborare cu celelalte probe directe administrate în cauză, așa cum au fost analizate anterior.
Astfel, rezultă evident din declarațiile martorilor prezenți în încăperea respectivă precum și din poziția procesuală a inculpatului constant exprimată în urmărirea penală și cu prilejul audierii în instanță, că acesta nu a avut arma în poziția de tragere, în momentele premergătoare declanșării focului. De asemenea, este cu certitudine stabilit că martorul V. Ș. C., fiind și gazdă, atunci când inculpatul a revenit în încăpere, i-a întins inculpatului căciula pe care o uitase și l-a invitat să termine conținutul paharului cu vine pe care îl lăsase pe masă. Inculpatul s-a conformat invitației și s-a aplecat deasupra mesei pentru a lua paharul cu vin, toate aceste mișcări fiind absolut atipice unei persoane care se pregătește să execute un foc de armă. Instanța a reținut și faptul extrem de relevant că între aceste secvențe de mișcare și momentul declanșării focului de armă care a condus direct la decesul victimei, nici un martor dintre cei prezenți nu a observat o altă schimbare a poziției inculpatului în care acesta să se afle cu arma la umăr în poziție de tragere.
De altfel, dacă s-ar admite această ipoteză însușită prin rechizitoriu, în sensul că inculpatul a acționat intenționat trăgacele armei îndreptând-o asupra victimei, având în vedere distanța foarte mică de 2 metri la care s-au aflat cei doi, conform concluziilor rapoartelor de expertiză balistică, atunci nu mai poate fi posibilă forma de vinovăție a intenției indirecte, deoarece nu se poate admite că la această distanță inculpatul a prevăzut rezultatul faptei sale, dar nu l-a și urmărit în același timp.
De asemenea, în schița configurată în raportului de criminalistică efectuat de Institutul Național de Expertize Criminalistice nr. 54 din 30.03.2012( fila 75, ds. inst. ), rezultă că proiectilele au avut o traiectorie orizontală, ceea ce corespunde pozițiilor inculpatului și victimei, primul fiind aplecat să-și ia paharul cu vin, celălalt așezat pe scaun încât capul victimei și arma inculpatului, în cădere de pe umărul acestuia, s-au aflat la același nivel de înălțime. Sub acest aspect, expunerile raportului de expertiză fac trimitere și la probatoriul testimonial al cauzei.
Astfel, fiind în mod clar exclusă poziția inculpatului în picioare cu arma în poziție de tragere, în acord și cu concluziile raportului de expertiză criminalistică și a completărilor comunicate cu adresa nr. 625 din 27.08.2012 de Institutul Național de Expertize Criminalistice, rezultă că inculpatul a declanșat în mod accidental și involuntar trăgacele armei de vânătoare în momentul în care a efectuat mișcarea energică și reflexă prin care a încercat să prindă arma care i-a alunecat de pe umăr. Chiar dacă inculpatul a încercat să explice în alt mod declanșarea accidentală a percuției, respectiv prin faptul că arma avea mai multe reparații de ordin artizanal astfel că nu s-ar fi aflat în stare bună de funcționare și s-a descărcat accidental, este mai mult decât plauzibil ca din cauza stării de șoc și tulburare în care s-a aflat în momentul declanșării focului, acesta să nu-și fi putut reprezenta în mod conștient modul în care a realizat secvențele de mișcări care au premers declanșării percuției armei de vânătoare.
Aceste concluzii care privesc în mod direct elementele de reprezentare și volitive ale inculpatului se impun și prin împrejurările premergătoare împușcării victimei, astfel cum au fost analizate în considerentele anterioare, dar și prin împrejurările imediat următoare cu privire la manifestările inculpatului care potrivit declarațiile unanime ale martorilor se văita mereu și se ruga de aceștia să salveze victima.
Aceleași concluzii se impun și prin lipsa oricărui mobil în comiterea de către inculpat a unei fapte intenționate de omor a victimei B. V., într-o cameră de dimensiuni reduse și în prezența altor persoane, inculpatul fiind prieten apropiat cu victima, se înțelegeau foarte bine și în contextul în care în seara respectivă au vorbit și au glumit într-o atmosferă destinsă, așa cum rezultă din declarațiile unanime în acest sens ale martorilor.
Reținând considerentele anterioare privind elementele esențiale ale laturii subiective în această cauză, instanța a reținut că în sarcina inculpatului rezultă forma de vinovăției a culpei în sensul dispozițiilor art. 19 pct. 2 lit. b Cod penal în sensul că nu a prevăzut rezultatul faptei sale, deși ar fi trebuit și putea să prevadă mai ales corespunzător experienței sale profesionale, că având asupra sa o armă de vânătoare încărcată cu cartușe, într-un spațiu închis de mici dimensiuni de genul bucătăriei anexe a locuinței lui V. Ș. C., a expus uni risc major de împușcare persoanele prezente în încăperea respectivă.
În consecință, în drept, instanța a constatat că faptele inculpatului de a ucide prin culpă în data de 25.01.2010 victima B. V., prin nerespectarea măsurilor de prevedere privind uzul de armă, având asupra sa o armă de vânătoare în stare de funcționare și încărcată cu două cartușe într-un spațiu de locuit al martorului V. Ș. C., în prezența altor persoane, inclusiv victima, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culpă prevăzută de art. 178 alin. 2 Cod penal și de nerespectare a regimului armelor și munițiilor, prev. de art. 136 din Legea nr. 295/2004, modificată.
Pentru toate aceste considerente menționate anterior, în temeiul art. 334 Cod procedură penală, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului M. C. I. prin rechizitoriul nr. 41/P/2010 din 18.04.2011 a Parchetului de pe lângă Tribunalul N., din infracțiunea de omor prevăzută de art.174, Cod penal, în infracțiunea de ucidere din culpă prevăzută de art. 178 alin. 2 Cod penal și a fost condamnat inculpatul M. C. I. pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă prevăzută de art. 178 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
În temeiul art. 71 alin. 2 Cod penal, s-a aplicat inculpatului M. C. I. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II- a și b Cod penal pe durata executării pedepsei principale.
La individualizarea judiciară a pedepselor ce s-au aplicat inculpatului, în cadrul criteriilor de individualizare prevăzute de art. 72 Cod penal s-au avut în vedere: gradul de pericol social abstract al faptei configurat prin limitele de pedeapsă prevăzut în textul sancționator, de la 2 la 7 ani, închisoare, gradul de pericol social concret mediu al faptei configurat și prin împrejurările comiterii astfel cum au fost descrise anterior, dar și poziția procesuală sinceră și de regret manifestată de inculpat chiar din momentele imediat următoare uciderii din culpă și în mod constant pe tot timpul procesului penal. Aceste elemente de individualizare sunt de natură să conducă instanța în stabilirea unor pedepse pentru infracțiunile aflate în concurs real, orientate spre minimul special.
Cu privire la modalitatea de executare a acestei pedepse:
Instanța a reținut vârsta tânără a inculpatului, de 42 de ani, nivelul studiilor medii cu școală profesională de pădurar, situația familială a acestuia fiind căsătorit cu trei copiii, ceea ce îi conferă un potențial sporit de reeducare, faptul că în instanță a manifestat o atitudine procesuală sinceră și de regret, lipsa oricăror antecedente penale și comportamentul social și familial pozitiv până la data comiterii acestei fapte, precum și pericolul social mediu a infracțiunii ce se reține în sarcina inculpatului, încât având în vedere deopotrivă aceste elemente obiective și subiective pozitive, rezultă temeiuri clare că scopul pedepsei ce se aplică în cauză poate fi realizat și fără executarea efectivă, fiind evident că o privare de libertate a inculpatului ar fi inutilă, față de garanțiile de reeducare pe care le prezintă vârsta relativ tânără a acestuia și nivelul de instruire și educație, precum și atitudinea sa sinceră și de regret manifestată în timpul procesului penal.
Astfel, fiind îndeplinite cerințele art. 86/1, dar și ale 86/5 alin. 2 și art. 85 alin. 1 Cod penal și reținând că pronunțarea condamnării constituie un avertisment pentru inculpat astfel că, chiar fără executarea pedepsei acesta nu va mai săvârși alte infracțiuni, s-a aplicat în favoarea inculpatului M. C. I. beneficiul suspendării condiționate a executării pedepsei sub supraveghere.
În temeiul art. 863 Cod penal, pe durata termenului de încercare inculpatul M. C. I. se va supune măsurilor de supraveghere prevăzute în aceste dispoziții legale și s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 864Cod penal privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
Împotriva acestei sentințe penale au declarat apel, în termenul legal, P. de pe lângă Tribunalul N., inculpatul M. C. I. și B. L..
În motivarea apelului, P. de pe lângă Tribunalul N. a invocat nelegalitatea și netemeinicia sentinței penale atacate,Tribunalul N. dispunând în mod greșit schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de omor în infracțiunea de ucidere din culpă, moartea victimei nefiind datorată acțiunii culpabile a inculpatului. De asemenea, s-a invocat netemeinicia sentinței apelate cu privire la modalitatea de executare a pedepsei.
Probele administrate în cauză au demonstrat faptul că arma pe care inculpatul o avea în dotare și cu care a comis fapta era în perfectă stare de funcționare, ipoteza susținută de acesta cum că arma era defectă, nefiind confirmată prin niciun mijloc de probă.
Având în vedere acest aspect, precum și maniera în care a acționat inculpatul, P. a apreciat că acesta a săvârșit infracțiunea de omor, din punct de vedere subiectiv, cel puțin cu intenție indirectă, prevăzând rezultatul acțiunii sale și acceptând producerea acestuia.
Din probatoriul administrat în cauză reiese că inculpatul se afla sub influența băuturilor alcoolice, acesta consumând alcool la un bar din localitate cât și la locuința părintească a unui martor.
Martorul ocular V. Ș. C. a declarat că victima și inculpatul au stat la discuții și între ei au existat replici șicanatoare, care au degenerat însă în violențe. În momentul în care a auzit zgomotul generat de împușcătură l-a văzut pe inculpat cu arma ridicată la nivelul umărului și cu țevile îndreptate către victimă.
Inculpatul se afla în timpul serviciului dar nu desfășura activități specifice atribuțiilor sale, ci consuma băuturi alcoolice împreună cu alte persoane, împrejurare în care a fost comisă și infracțiunea.
P. a arătat că în temeiul art.86/1-86/2 C.penal și art.71 al.5 C.penal instanța a dispus suspendarea executării pedepsei principale și a pedepsei accesorii sub supraveghere pe durata termenului de încercare de 5 ani și 6 luni iar inculpatul se va supune măsurilor de supraveghere.
De asemenea, instanța a apreciat că o privare de libertate a inculpatului ar fi inutilă față de garanțiile de reeducare pe care le prezintă vârsta relativ tânără a acestuia și nivelul de instruire și educație, precum și atitudinea sinceră de regret manifestată în timpul procesului penal.
P. a apreciat că deși inculpatul a avut o comportare bună anterior comiterii faptei, față de rezultatul grav produs ca urmare a comiterii ei, acest lucru nu este suficient pentru a-i aplica pedeapsa suspendării executării pedepsei sub supraveghere pentru infracțiunea de omor, prevăzută de art.174 C.penal.
Față de cele precizate mai sus, s-a considerat că se impune o nouă individualizare a pedepsei, prin schimbarea modalității de executare a ei.
În motivarea apelului, inculpatul a criticat modalitatea de individualizare a pedepsei, apreciind că pedeapsa închisorii aplicate de prima instanță este prea severă având în vedere raportat la nereținerea circumstanțelor atenuante prev. de art. 74,76 cp.
Cu privire la modalitatea de executare a pedepsei, a solicitat a se avea în vedere vârsta inculpatului, lipsa antecedentelor penale, poziția sinceră, funcția acestuia de pădurar, comportamentul său, precum și relațiile de la serviciu.
În consecință, a solicitat redozarea și reducerea pedepsei cu aceeași modalitate de executare prev. de art. 86/1 cp
Cu privire la apelul declarat de B. L., curtea constată că acesta este inadmisibil având în vedere următoarele:
În motivarea apelului, B. L. a arătat că hotărârea de condamnare a inculpatului este greșită.
Potrivit art. 362 cpp pot face apel în ceea ce privește latura penală a cauzei procurorul, inculpatul, partea vătămată, partea civilă și partea responsabilă civilmente. În condițiile în care apelantul B. L. nu a avut nicio calitate la instanța de fond, curtea apreciază că apelul formulat de acesta este inadmisibil, fiind introdus de o persoană fără calitate procesuală.
Așa fiind, curtea, în baza art. 379 pct. 1 lit. a cpp va respinge ca inadmisibil apelul formulat de apelantul B. L..
In baza art. 192 alin.2 Cod procedură penală, va obliga apelantul să plătească statului suma de 200 lei cu titlul de cheltuieli judiciare.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța de prim control judiciar remarcă că Tribunalul N. a procedat la o evaluare parțial eronată a probelor în acuzare administrate în cauză, pronunțând în mod netemeinic schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de omor în infracțiunea de ucidere din culpă.
Având în vedere că legea nu face nicio distincție, în ceea ce privește valoarea probantă, în raport cu faza în care mijloacele de probă au fost administrate, se impune ca din coroborarea întregului ansamblu probator - relevante fiind raportul medico –legal de necropsie și concluziile raportului de criminalistică efectuat de Institutul Național de Expertize Criminalistice nr. 54 din 30.03.2012 – să rezulte cu prisosință vinovăția inculpatului sub forma intenției indirecte.
Este adevărat că principiul liberei aprecieri a probelor lasă instanței de judecată posibilitatea să aprecieze concludența tuturor probelor, indiferent de faza procesuală în care au fost administrate, iar principiul aflării adevărului impune instanței de judecată să dea valoare doar acelor probe care, coroborate cu alte probe legal administrate, exprimă adevărul.
Tot atât de adevărat este însă că, în cauză, în cadrul operațiunii de sinteză a probelor, curtea trebuie să aprecieze care dintre declarațiile date de inculpatul M. C. I. reflectă adevărul, și anume cele inițiale și în care acesta a arătat că fără să-și dea seama că arma era încărcată a încercat să o asambleze dintr-o singură mișcare cu mâna dreaptă a apăsat trăgaciul și a împușcat victima ( fila 37 dup ) - ori cele date ulterior în care a precizat că în momentul când s-a aplecat ca să ia paharul cu vin, fiind îmbrăcat cu o haină acoperită cu fâș, arma i-a alunecat de pe umăr și atunci a prins-o cu un gest reflex și energic pentru a nu o scăpa jos, în această mișcare a încercat să asambleze arma din poziția frântă în care se afla declanșând în mod accidental și involuntar trăgacele armei de vânătoare. În timp ce credibilitatea depozițiilor inițiale nu poate fi contestată, declarațiile date ulterior apar ca fiind făcute în vederea disculpării sale.
Aceste declarații inițiale ale inculpatului se coroborează cu concluziile raportului de criminalistică efectuat de Institutul Național de Expertize Criminalistice nr. 54/ 30.03.2012 din care rezultă că percuția armei de vânătoare nu se realizează fără acționare directă asupra trăgacelor, iar inculpatul era așezat în fața victimei, cu arma la o înălțime de cca. 1,2 m față de sol și țevile îndreptate spre capul acesteia.
Din punct de vedere al laturii obiective, curtea reține că acțiunea inculpatului constituie elementul material al infracțiunii de omor, căci inculpatul a acționat trăgaciul armei de vânătoare, într-un spațiu închis de mici dimensiuni, în prezența mai multor persoane.
Inculpatul a acționat trăgaciul armei de vânătoare îndreptată spre capul victimei la o distanță de cca. 2 metri, acest mijloc folosit este destinat uciderii animalelor sălbatice, fiind apt să producă și decesul unei persoane.
S-a reținut că există legătură de cauzalitate între acțiunea inculpatului și decesul victimei. Din raportul de necropsie rezultă că moartea victimei B. V. a fost violentă. Cauza medicală a morții victimei a fost explozia craniană, respectiv leziunile puteau fi produse prin împușcare cu armă de foc, cu alice de 0,3 și 0,4 cm. Tragerea s-a efectuat de la o distanță cuprinsă între 0,5 și 2,0 m.l., iar prin gravitatea lor leziunile au fost în mod sigur, direct și imediat mortale. De asemenea, se atestă că semnele de violență respectiv orificiul de intrare a proiectilelor sunt localizate în zona fronto temporal dreapta, respectiv tâmpla dreaptă deasupra lobului urechii( filele 26-28 și 30 ds. u.p.).
Din punct de vedere al laturii subiective curtea constată că inculpatul a acționat cu intenție indirectă. Din probele administrate a reieșit că inculpatul nu a urmărit să provoace moartea victimei intenționând să asambleze arma de vânătoare dintr-o singură mișcare cu mâna dreaptă și să acționeze trăgaciul, acceptând posibilitatea încetării din viață a lui B. V..
Faptul că inculpatul era prieten apropiat cu victima, se înțelegeau bine, neavând discuții contradictorii, constituie argumente în sprijinul concluziei că inculpatul nu a urmărit să suprime viața victimei. De asemenea, lipsa mobilului nu are nicio relevanță în cauză, întrucât latura subiectivă a omorului nu include cerința săvârșirii faptei dintr-un anumit mobil.
Deși inculpatul s-a rugat de persoanele prezente să salveze victima, prin modul de săvârșire a faptei a avut o atitudine indiferentă de acceptare a morții acesteia - vinovăția sa a îmbrăcat forma intenției indirecte.
Pentru a putea fi reținută infracțiunea de ucidere din culpă, trebuia ca inculpatul să nu fi prevăzut rezultatul faptei sale, deși ar fi trebuit și putea să-l prevadă.
Corespunzător experienței sale profesionale și împrejurărilor de săvârșire a faptei, inculpatul a prevăzut că prin acționarea trăgaciului armei de vânătoare, îndreptată asupra capului victimei la o distanță de cca. 2 metri există posibilitatea încetării din viață a victimei, acceptând această posibilitate.
Raportat la concluziile sus amintite, nu se poate reține nicicum în sarcina inculpatului comiterea infracțiunii de ucidere din culpă prev. de art.178 Cod Penal, în detrimentul celei prev. de art.174 Cod Penal.
În schimb, instanța de fond a reținut, în mod corect, că nerespectarea de către inculpat a măsurilor de prevedere privind uzul armei de vânătoare întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de nerespectare a regimului armelor și munițiilor prev. de art. 136 din Legea 295/2004, modificată, cu singura precizare că în prezent infracțiunea este reglementată de art. 133 din lege cu același conținut.
În ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepselor aplicate, curtea reține următoarele:
Potrivit art.72 C.pen. la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Chiar dacă individualizarea pedepsei este un proces interior, strict personal al judecătorului, ea nu este totuși un proces arbitrar, subiectiv, ci din contră el trebuie să fie rezultatul unui examen obiectiv al întregului material probatoriu, studiat după anumite reguli și criterii precis determinate.
Înscrierea în lege a criteriilor generale de individualizare a pedepsei înseamnă consacrarea explicită a principiului individualizării pedepsei, așa încât respectarea acestuia este obligatorie pentru instanță.
De altfel, ca să-și poată îndeplini funcțiile care-i sunt atribuite în vederea realizării scopului său și al legii, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii (privativă sau neprivativă de libertate) și duratei, atât gravității faptei și potențialului de pericol social pe care îl prezintă, în mod real persoana infractorului, cât și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența pedepsei.
Funcțiile de constrângere și de reeducare, precum și scopul preventiv al pedepsei, pot fi realizate numai printr-o justă individualizare a sancțiunii, care să țină seama de persoana căreia îi este destinată, pentru a fi ajutată să se schimbe, în sensul adaptării la condițiile socio-etice impuse de societate.
Exemplaritatea pedepsei produce efecte atât asupra conduitei infractorului, contribuind la reeducarea sa, cât și asupra altor persoane care, văzând constrângerea la care este supus acesta, sunt puse în situația de a reflecta asupra propriei lor comportări viitoare și de a se abține de la săvârșirea de infracțiuni.
Sub aspectul individualizării pedepselor aplicate inculpatului în speță de față, Curtea va ține cont limitele de pedeapsă fixate în partea specială pentru infracțiunea de omor, de gradul de pericol social concret ridicat al faptei comise în raport cu circumstanțele reale de săvârșire - a acționat trăgaciul armei de vânătoare îndreptată spre capul victimei la o distanță de cca. 2 metri, fără să urmărească moartea victimei- manifestând o vădită lipsă de respect față de valori sociale fundamentale protejată de legea penală - dreptul la viață al persoanei, dar și de circumstanțele personale ale inculpatului care caracterizează pozitiv persoana sa ( lipsa antecedentelor penale și conduita bună avută înainte de săvârșirea faptelor ) împrejurări ce pot fi reținute ca circumstanță atenuantă prev. de art. 74 lit. a cp.
În aceste condiții Curtea apreciază că o pedeapsa de 5 ani închisoare și 2 ani și 6 luni pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II a și b cp pentru infracțiunea omor și o pedeapsă de 9 luni închisoare pentru infracțiunea de nerespectare a regimului armelor și munițiilor asigură intensitatea și generalitatea dezaprobării morale a faptelor și caracterul preventiv al pedepselor, reflectând gravitatea infracțiunilor și gradul de vinovăție a acestuia.
Executarea efectivă a pedepsei rezultante este justă și proporțională, fiind de natură să asigure atât exemplaritatea cât și finalitatea acesteia, prevenția specială și generală înscrise și în Codul penal român, art. 52 alin.1 potrivit căruia "scopul pedepsei este prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni", neputându-se face aplicarea dispozițiilor art. 86/1 privind suspendarea sub supraveghere a executării acesteia.
Având în vedere că deținerea de către inculpat a armei de vânătoare, folosită la săvârșirea infracțiunii, prezintă pericolul săvârșirii unor noi fapte prevăzute de legea penală, curtea apreciază că se impune confiscarea acesteia, în temeiul art. 118 lit. b cp.
Față de toate aceste motive, curtea în baza art. 379 pct. 2 lit. a cpp va admite apelurile formulate de P. de pe lângă Tribunalul N. și apelantul inculpat M. C. I..
Va desființează sentința atacată în ceea ce privește greșita schimbare a încadrării juridice și greșita condamnare pentru infracțiunea de ucidere din culpă în loc de omor, nereținerea circumstanței atenuante prev. de art. 74 lit. a cp, cuantumul pedepsei aplicate, modalitatea de executare și omisiunea aplicării dispozițiilor art. 118 lit. b cp, reține cauza spre rejudecare și în fond:
Va repune în individualitatea lor pedepsele aplicate de instanța de fond.
Va înlătura dispoziția de schimbare a încadrării juridice și dispoziția de condamnare a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă prev. de art. 178 alin. 2 cp.
În baza art. 174 cp cu aplic. art. 74 lit. a cp și art. 76 alin. 2 cp va condamna inculpatul M. C. I. la pedeapsa de 5 ani închisoare și 2 ani și 6 luni pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II a și b cp pentru săvârșirea infracțiunii de omor.
Va reține în favoarea inculpatului circumstanța atenuantă prev. de art. art. 74 lit. a și art. 76 lit. d cp pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 136 din Legea 295/2004 modificată ( în prezent art. 133 ) și reduce pedeapsa aplicată de la 1 an și 6 luni închisoare la 9 luni închisoare.
În baza art. 33 lit. a, 34 lit. b cp și 35 alin. 1 cp va contopi pedepsele aplicate inculpatului, astfel cum au fost modificate, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea.
Pedeapsă de executat 5 ani închisoare, în regim de detenție și 2 ani și 6 luni pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II a și b cp.
Va înlătura aplicarea dispozițiilor art. 86/1 cp – 86/2 cp, art. 71 alin. 5 cp, 86/3 și 86/4 cp.
În baza art. 118 lit. b cp va dispune confiscarea de la inculpat a armei de vânătoare marca IJ-43 Baikal, seria_, calibru 12, aflată la Camera de Corpuri delicte a IPJ N..
Va menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
Va constata că apelantul inculpat a fost asistat de apărător ales.
În baza art. 192 alin. 2 cpp cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
I. În baza art. 379 pct. 1 lit. a cpp respinge ca indamisibil apelul formulat de apelantul B. L. împotriva sent. pen. 109/P/08.11.2012 pronunțată de Tribunalul N. în dos. nr._ .
In baza art. 192 alin.2 Cod procedură penală, obligă apelantul să plătească statului suma de 200 lei cu titlul de cheltuieli judiciare.
II.În baza art. 379 pct. 2 lit. a cpp admite apelurile formulate de P. de pe lângă Tribunalul N. și apelantul inculpat M. C. I. împotriva aceleași sentințe penale.
Desființează sentința atacată în ceea ce privește greșita schimbare a încadrării juridice și greșita condamnare pentru infracțiunea de ucidere din culpă în loc de omor, nereținerea circumstanței atenuante prev. de art. 74 lit. a cp, cuantumul pedepsei aplicate, modalitatea de executare și omisiunea aplicării dispozițiilor art. 118 lit. b cp, reține cauza spre rejudecare și în fond:
Repune în individualitatea lor pedepsele aplicate de instanța de fond.
Înlătură dispoziția de schimbare a încadrării juridice și dispoziția de condamnare a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă prev. de art. 178 alin. 2 cp.
În baza art. 174 cp cu aplic. art. 74 lit. a cp și art. 76 alin. 2 cp condamnă inculpatul M. C. I. la pedeapsa de 5 ani închisoare și 2 ani și 6 luni pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II a și b cp pentru săvârșirea infracțiunii de omor.
Reține în favoarea inculpatului circumstanța atenuantă prev. de art. art. 74 lit. a și art. 76 lit. d cp pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 136 din Legea 295/2004 modificată ( în prezent art. 133 ) și reduce pedeapsa aplicată de la 1 an și 6 luni închisoare la 9 luni închisoare.
În baza art. 33 lit. a, 34 lit. b cp și 35 alin. 1 cp contopește pedepsele aplicate inculpatului, astfel cum au fost modificate, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea.
Pedeapsă de executat 5 ani închisoare, în regim de detenție și 2 ani și 6 luni pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II a și b cp.
Înlătură aplicarea dispozițiilor art. 86/1 cp – 86/2 cp, art. 71 alin. 5 cp, 86/3 și 86/4 cp.
În baza art. 118 lit. b cp dispune confiscarea de la inculpat a armei de vânătoare marca IJ-43 Baikal, seria_, calibru 12, aflată la Camera de Corpuri delicte a IPJ N..
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
Constată că apelantul inculpat a fost asistat de apărător ales.
În baza art. 192 alin. 2 cpp cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Cu recurs în 10 zile de la pronunțare pentru apelantul inculpat și apelantul B. L. și de la comunicare pentru partea vătămată B. D..
Pronunțată în ședință publică, azi 19.02.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
N. C. I. D. P.
GREFIER,
L. G.
Red.s.p.f. M. I.
Red.d.p.a. N.C. I..
Tehnored. L.G. / 06.03.2013.
3 ex.
| ← Violul. Art.197 C.p.. Decizia nr. 118/2013. Curtea de Apel BACĂU | Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 1346/2013.... → |
|---|
