Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată. Art.278 ind.1 C.p.p.. Sentința nr. 134/2013. Curtea de Apel BACĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 134/2013 pronunțată de Curtea de Apel BACĂU la data de 20-11-2013 în dosarul nr. 638/32/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
SENTINȚA PENALĂ Nr. 134/2013
Ședința publică de la 20 Noiembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. V.
************
GREFIER M. C.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău – legal reprezentat prin:
PROCUROR E. L.
La ordine a venit spre soluționare plângerea formulată de petenta B. S. împotriva rezoluției nr. 141/P/2013 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, confirmată prin rezoluția nr.339/II/2/19.07.2013 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău.
Dezbaterile în cauză s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă petenta B. S. asistată de apărător ales – avocat V. G.; lipsă fiind intimatul M. I..
Procedura de citare este legal îndeplinită, cu respectarea dispozițiilor art. 176-181 Cod procedură penală.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că prezenta cauză este la al treilea termen de judecată. P. de pe lângă Curtea de Apel Bacău a comunicat prin adresa nr. 2502/II/1/2013 din 13.11.2013 a răspuns solicitării instanței de la termenul de judecată precedent. S-a atașat la dosar sentința penală nr. 40/26.03.2013 pronunțată de Curtea de Apel Bacău în dosarul nr._ .
Instanța constată că din răspunsul formulat de parchet rezultă că nu există o altă plângere soluționată pe fond cu privire la aceeași situație de fapt.
Reprezentantul Ministerului Public arată că prin sentința pronunțată anterior a fost respinsă plângerea ca fiind tardivă.
Avocat V. G. și reprezentantul Ministerului Public, având pe rând cuvântul, arată că nu au cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, Curtea, conform prevederilor art. 339 Cod procedură penală constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri pe fondul cauzei.
Avocat V. G. depune la dosar copia adresei nr. 1998/09.02.2009 emisă de CEC Bank.
Solicită admiterea plângerii împotriva rezoluției procurorului formulată de petenta B. S., având în vedere împrejurarea potrivit căreia aspectele semnalate de petentă vizează executarea unei hotărâri, aspecte care rezultă chiar din activitatea executorului judecătoresc și care nu au fost invocate cu alte ocazii.
Precizează că din adresa înaintată la dosar de P. de pe lângă Curtea de Apel Bacău rezultă că plângerea anterioară formulată de petentă împotriva aceluiași executor judecătoresc și care a vizat anumite aspecte de executare, a fost respinsă ca tardivă.
Învederează dosarele atașate și arată că împrejurările invocate de petentă au fost dovedite de către petentă cu înregistrările ambientale ale convorbirilor purtate de cele 2 părți, înregistrări din care rezultă că intimații G., de fiecare dată când s-a deplasat executorul judecătoresc la fața locului, ei i-au oferit anumite sume de bani pentru care nu au primit chitanțe și li s-a promis că în contul acelor sume nu va fi făcută executarea.
Arată că față de aceste împrejurări și cunoscând situația de fapt, petenta a reziliat contractul pe care îl avea cu executorul judecătoresc și a solicitat, având în vedere că nu s-au făcut formele de executare, restituirea integrală a onorariului, întrucât atât timp cât a existat contractul, executorul judecătoresc nu s-a achitat de obligațiile sale.
Învederează că petenta deține o hotărâre judecătorească în materie penală, rămasă definitivă, prin care G. T. și G. Aspazia au fost condamnați la o pedeapsă cu suspendare pentru nerespectarea unei hotărâri judecătorești, având în vedere că aceștia nu s-au achitat de obligația de a lăsa în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața respectivă de teren, care este mărul discordiei între părți.
Consideră că este evident că nu s-au depus toate diligențele în ceea ce privește această situație de fapt și nu s-au depus toate diligențele nici cu privire la înregistrările depuse de petentă în dosarul anterior și solicită să se autosesizeze organele de urmărire penală față de înregistrările respective și apreciază că, în măsura în care acestea se dovedesc a fi fapte reale, ele ar constitui indicii temeinice privind săvârșirea unei infracțiuni de către executorul judecătoresc.
Solicită trimiterea dosarului spre completarea cercetărilor cu privire la aceste aspecte semnalate de petentă, respectiv, cu privire la onorariul plătit și neîndeplinirea obligațiilor de către executorul judecătoresc, obligații arătate în legea executorilor judecătorești și reglementată expres prin codul de procedură civilă cu privire la punerea în executare a hotărârilor, întrucât, în condițiile în care ar fi existat motive care să ducă la împiedicarea punerii în executare acestea ar fi trebuit aduse la cunoștință petentei.
Reprezentantul Ministerului Public consideră plângerea formulată în prezenta cauză ca fiind nefondată și pe cale de consecință solicită respingerea plângerii.
Arată că petenta B. S. a formulat plângere împotriva executorului judecătoresc M. I. și ulterior a fost chemată la parchet să clarifice această plângere, i s-a luat declarație de către procurorul de caz în care a menționat că reclamă pe acest executor pentru săvârșirea a 2 infracțiuni, respectiv, infracțiunea de abuz în serviciu și favorizarea infractorului, pentru că nu a pus în executare hotărârea de evacuare a soților G. din locuință și referitor la unele cheltuieli judecătorești rezultate dintr-o hotărâre judecătorească definitivă.
Cu privire la aceste probleme invocate de petentă, învederează că s-au solicitat relații și din probatoriul administrat pe baza actelor premergătoare în cauză a rezultat împrejurarea că, în ceea ce privește evacuarea este o hotărâre definitivă prin care s-a respins această cerere petentei, iar executorul judecătoresc nu avea ce să pună în executare, iar în ceea ce privește cheltuielile de judecată, la dosarul cauzei a fost atașat dosarul de executare nr.142/2008 din care rezultă că s-a executat această hotărâre.
Precizează că aceste probleme au fost reclamate de petentă în foarte multe dosare care au rămas definitive la parchet, fără a fi contestate la instanța de judecată, iar petenta a contestat doar o singură dată, plângerea fiind respinsă ca tardivă.
Pentru aceste considerente apreciază că petenta prin plângerea respectivă nu are dreptate, executorul judecătoresc nu a comis fapte de natură penală, motiv pentru care solicită respingerea plângerii ca nefondată.
Avocat V. G., în replică, arată că executorul judecătoresc avea de pus în executare o hotărâre judecătorească prin care petenta câștigase terenul și tocmai de aceea există și hotărârea penală prin care s-a pronunțat instanța definitiv cu privire la condamnarea lui G. T. și G. Aspazia, pentru că nu au lăsat în deplină proprietate și liniștită posesie terenul petentei.
Cu privire la aceste fapte, arată că este evident că nu s-a făcut dovada executării hotărârii judecătorești, ba mai mult, există dovada tergiversării executării de către executorul judecătoresc.
Arată că împrejurarea că există mai multe dosare nu a fost contestată și consideră că nu are nicio relevanță cu privire la soluționarea plângerii, iar un istoric al plângerilor formulate de petentă nu privește prezentul dosar.
Învederează obligațiile executorului judecătoresc în materie de executare, potrivit legii executorilor judecătorești și legii civile și apreciază că ar fi trebuit să se ia în calcul indiciile temeinice potrivit cărora executorul judecătoresc săvârșește o nouă infracțiune prin amânarea nejustificată și promisiuni făcute în fața unor sume de bani pe care le-a primit executorul, dovada fiind CD-ul cu înregistrările.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare;
CURTEA
-deliberând-
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Petiționara B. S. a formulat, în temeiul art. 278/1 Cpp, plângere împotriva rezoluțiilor nr. 141/P/2013 din 12.06.2013 și nr. 339/II/2/2013 din ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău.
Petiționara a formulat plângere penală solicitând a se efectua cercetări împotriva executorului judecătoresc M. I. întrucât acesta, în calitatea pe care o are, îndeplinindu-și defectuos atribuțiile de serviciu, refuză să-i restituie o sumă de bani achitată sub formă de onorariu, dar și pentru că ar fi efectuat executarea ,,așa cum au dorit părțile adverse”
Din actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
La data de 25.04.2013 pe rolul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău s-a înregistrat dosarul cu numărul de mai sus, privitor la persoana menționată, reclamată de către B. S. din Bacău, ./B/11, județul Bacău, prin care s-a cerut tragerea la răspunderea penală a acesteia.
După înregistrarea plângerii, s-au administrat mai multe acte premergătoare începerii urmăririi penale, constatându-se următoarele:
La data de 22.05.2013 a fost citată petenta de procurorul de caz, unde a dat declarație cu privire la plângerea sa, în care menționează că își menține acuzațiile aduse executorului judecătoresc M. I., întrucât acesta nu și-a îndeplinit corect atribuțiile de serviciu, fiind abuziv cu aceasta și favorizând partea adversă. În concret petenta a arătat că executorul judecătoresc refuză să-i recunoască și să-i atribuie petentei măcar cheltuielile de judecată care i se cuveneau, potrivit hotărârii instanței adoptată în dosarul nr._ al Judecătoriei Bacău, având ca obiect o acțiune în evacuare, executare ce a format obiectul dosarului nr. 142/2008 al Biroului executorului judecătoresc M. I..
Petenta a mai susținut că nu a primit chitanța pentru onorariul plătit executorului, că acesta s-ar fi deplasat singur la locul executării fără prezența acesteia, fără a fi anunțată și ea, deși aceasta a încheiat contractul cu executorul și i-a achitat onorariul.
De asemenea, a mai arătat petenta că executorul judecătoresc a îndeplinit actele de executare așa cum au dorit părțile adverse – G. T. și Aspazia, că deși i-a reclamat penal pe aceștia din urmă și au fost condamnați, ei tot stăpânesc terenul, existând plângere la parchetul competent pentru nerespectarea hotărârilor judecătorești, în curs de cercetare (cu mențiunea că petenta a făcut nenumărate plângeri de acest gen, întrucât deși condamnat, G. T. continuă să nu respecte hotărârea judecătorească civilă favorabilă petentei).
În concret, petenta a arătat că suma ce trebuie să o restituie executorul judecătoresc este de 22 milioane lei, din care a primit doar 12 milioane lei – pag.2 din declarația dată la procurorul de caz.
În sfârșit, a mai arătat că deși îl caută mereu pe executor, telefonic sau la sediu, acesta refuză să ia legătura cu petenta, fără a exista motive întemeiate.
B. S., în declarația dată, a precizat că în prezent mai are pe rol un dosar civil în care este pârâtă, având ca obiect un drept de superficie, care are termen în anul 2014 (_ ), iar la Înalta Curte de Casație și Justiție București a avut mai multe dosare de revizuire la 26 mai 2013 (dosar_ – din fișa de pe portalul instanței rezultând că prin încheierea nr. 2959/29.06.2013 s-a respins cererea de strămutare a dosarului_/180/2012 al Judecătoriei Bacău).
La data de 15.05.2013 s-a cerut de la Curtea de Apel Bacău dosarul nr._, la 21.05.2013 s-a primit acel dosar, iar pe 28.05.2013 s-a dispus restituirea lui după consultare. Din studierea acestui dosar a rezultat că plângerea ce a format obiectul acestui dosar (la care se află atașate și alte dosare) a fost respinsă de Curtea de Apel Bacău prin sentința penală nr. 40/26.03.2013 ca tardivă. Prin aceeași sentință s-au menținut ca legale și temeinice soluțiile date de procurorii de la P. de pe lângă Curtea de Apel Bacău, într-un alt dosar penal (cu același obiect cu al celui de față – nr.55/P/2012 soluționat prin NUP la 26.04.2012 și 365/II/2/2012 din 24.05.2012 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău.
La data de 15.05.2013 s-au cerut relații de la executorul judecătoresc M. I., primindu-se înscrisuri de la biroul acestuia ce au fost atașate la dosarul cauzei.
La dosar s-au atașat copii de pe alte soluții date în dosare penale ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, având ca obiect aceleași fapte reclamate de B. S., împotriva aceluiași executor, cu același conținut și aceleași acuzații și pretenții civile din partea petentei (rezoluția în copie nr. 55/P2012 din 26.04.2012 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău din 13.01.2012, 628/ P2009 din 13.10.2009 a Pachetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, 1342/P/2009 din 17.11.2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău ș.a.)
De altfel la dosarul cauzei se află și un punct de vedere al intimatului prin care acesta arată că a restituit petentei sau reprezentantului acesteia sumele de bani primite de la debitori, iar cu privire la acuzația că și-ar fi încălcat atribuțiile de serviciu neexecutând hotărârea judecătorească întocmai, aceasta nu se poate reține atâta vreme cât prin hotărârea judecătorească nu s-a dispus evacuarea pârâților, respingându-se de instanță acest capăt de cerere .
Împotriva rezoluției a formulat plângere petenta, la primul procuror al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău.
Prin rezoluția nr. 339/II/2/2013 prim procurorul a respins plângerea petentei ca nefondată.
Petenta a atacat rezoluția cu plângere în fața instanței în temeiul art. 278/1 Cpp reluând aceleași susțineri ca și cele formulate în plângerea inițială.
Plângerea reglementată în dispozițiile art. 2781 C. proc. pen., are natura juridică a unei căi de atac îndreptată împotriva soluțiilor de netrimitere în judecată dispuse de procuror.
După cum rezultă și din motivarea rezoluției, petenta a mai formulat numeroase plângeri prin care l-a reclamat tot pe executorul judecătoresc M. pentru aceleași fapte. Astfel, din cuprinsul rezoluției de neîncepere a urmăririi penale nr.1342/P/2009 din 17.11.2009 rezultă că aceasta a privit aceleași aspecte care fac obiectul rezoluției analizate prin prezenta plângere, ca și în dosarul nr. 55/P/2013. În acest din urmă caz însă plângerea nu a fost soluționată pe fond, dispunându-se respingerea ca tardivă .
În mod corect s-a reținut atât de către procurorul care a instrumentat plângerea, respectiv procurorul ierarhic superior acestuia, că în cauză nu sunt întrunite cerințele prevăzute de lege pentru a putea reține săvârșirea de către magistrat a infracțiunii de abuz în serviciu prevăzută de art. 246 C. pen., aspectele sesizate nefiind confirmate astfel încât plângerea de față este nefondată și urmează a fi respinsă, în temeiul art. 278/1 alin. 8 lit. a Cpp.
Va dispune obligarea petiționarei la plata cheltuielilor judiciare către stat conform art. 192 alin. (2) C. proc.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
În baza art.278 alin. 8 lit.a C.pr.pen. respinge ca nefondată plângerea formulată de petentul B. S. împotriva rezoluției nr.141/P/2013 din 12.06.2013 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău.
Menține soluția din rezoluția atacată.
În baza art. 192 alin 2 C.pr.pen. obligă petenta la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.
Definitivă
Pronunțată în ședință publică, azi, 20.11.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
M. V. M. C.
red. sent. M.V.
tehnored.M.C.
2 exemplare
28 Noiembrie 2013
| ← Violarea de domiciliu. Art.192 C.p.. Decizia nr. 1036/2013.... | Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 1016/2013. Curtea... → |
|---|
