Infracţiuni la normele de convieţuire socială. Legea 61/1991 art.1 ind.1. Decizia nr. 406/2015. Curtea de Apel BACĂU

Curtea de Apel BACĂU - Sentințe și decizii penale / 2015

Decizia nr. 406/2015 pronunțată de Curtea de Apel BACĂU la data de 22-04-2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BACĂU

SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE

DECIZIA PENALĂ NR. 406/2015

Ședința publică din data de: 22 aprilie 2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: A. B.

JUDECĂTOR: I. N. C.

GREFIER: S. N. T.

Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel Bacău

Reprezentat prin PROCUROR: P. V.

Pe rol fiind pronunțarea asupra apelurilor declarate de inculpații T. D. M. și I. G. V., împotriva sentinței penale nr. 554/D din 2.12.2014, pronunțată de Tribunalul Bacău, în dosarul nr._ .

Dezbaterile au avut loc la data de 07.04.2015, fiind consemnate prin încheierea de amânare a pronunțării de la acea dată ce face parte integrantă din prezenta decizie.

Se declară dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.

CURTEA

- deliberând -

Prin sentința penală nr. 554/D din 02.12.2014 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr._, s-a dispus următoarele:

Potrivit art. 386 Cod procedură penală schimbarea încadrării juridice a faptei comisă de inculpatul T. D. M. din art. 20 raportat la art. 174 al. 1- 175 al. 1 lit. i Cod penal cu aplicarea art. 99 Cod penal din 1969 în art. 32 raportat la art. 188 al. 1 Cod penal cu aplicarea art. 113 Cod penal și art. 5 Cod penal.

1. Achitarea inculpatului T. D. M., fiul lui E. M. si D., născut la 21.10.1995 în Bacău, jud. Bacău, domiciliat în ., jud. Bacău, cetățean român, studii - 11 clase, elev la Liceul Henri C. Bacău, necăsătorit, fără copii minori, fără antecedente penale, C.N.P.-_, pentru comiterea infracțiunii de port ilegal de cuțit prevăzută de art. 2 al. 1 pct. 1 Legea nr. 61/1991 conform art. 396 al. 5 raportat la art. 16 al. 1 lit. b teza I Cod procedură penală și art. 4 și art. 5 Cod penal - fapta nu e prevăzută de legea penală.

S-a aplicat inculpatului T. D. M. pentru comiterea infracțiunii de tentativă la omor prevăzută de art. 32 raportat la art. 188 al. 1 Cod penal cu aplicarea art. 113 raportat la art. 120 Cod penal și art. 75 lit. b Cod penal, art. 396 al. 10 Cod procedură penală și art. 5 Cod penal măsura educativă neprivativă de libertate a asistării zilnice pe o perioadă de 6 luni sub coordonarea Serviciului de Probațiune din cadrul Tribunalului Bacău.

Potrivit art. 121 Cod penal inculpatul trebuie să respecte următoarele obligații:

- să urmeze un curs de pregătire școlară sau de formare profesională;

- să nu depășească, fără acordul serviciului de probațiune, limita teritorială a județului Bacău;

- să nu se apropie și să nu comunice cu victima I. G. V. sau cu părinții acestuia ori cu inc. L. M.;

- să se prezinte la serviciul de probațiune la datele fixate de acesta.

S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 121 Cod penal.

Conform art. 72 Cod penal s-a dedus din măsura aplicată durata reținerii din 24.04.2013 și a arestării preventive de la 29.04.2013 la 17.05.2013.

S-a constatat încetată de drept măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara aplicată prin încheierea din 15.05.2013 a Tribunalului Bacău.

2. S-a aplicat inculpatului I. G. V., fiul lui V. și C. M., născut la 10.03.1997 în Bacău, jud. Bacău, domiciliat în Bacău, ./A/7, jud. Bacău și f.f.l în com. Măgura, ., cetățean român, studii - clase, elev la Colegiul Grige ntipa Bacău, necăsătorit, fără copii minori, fără antecedente penale, C.N.P.-_, pentru săvârșirea infracțiunii de loviri sau alte violențe prevăzută de art. 193 al. 2 Cod penal cu aplicarea art. 113 raportat la art. 118 Cod penal și art. 5 Cod penal, prin recalificare, și art. 396 al. 10 Cod procedură penală măsura educativă neprivativă de libertate a supravegherii pe o perioadă de 4 luni sub coordonarea Serviciului de Probațiune din cadrul Tribunalului Bacău.

Potrivit art. 121 Cod penal inculpatul trebuie să respecte următoarele obligații:

- să urmeze un curs de pregătire școlară sau de formare profesională;

- să nu depășească, fără acordul serviciului de probațiune, limita teritorială a județului Bacău;

- să nu se apropie și să nu comunice cu victima T. D. M. sau cu părinții acestuia ori cu inculpatul L. M.;

- să se prezinte la serviciul de probațiune la datele fixate de acesta.

S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 121 Cod penal.

3. Condamnarea inculpatului L. M., fiul lui M. și O., născut la 12.08.1991 în Bacău, jud. Bacău, domiciliat în Bacău, ., jud. Bacău și f.f.l în Bacău, ., jud. Bacău, cetățean roman, studii-8 clase, sportiv la S.C Bacău(lupte), necăsătorit, fără copii minori, fără antecedente penale, C.N.P.-_, pentru comiterea infracțiunii de loviri sau alte violențe prevăzută de art. 180 al. 2 Cod penal din 1969 cu aplicarea art. 75 lit. c Cod penal din 1969, art. 320¹ Cod procedură penală din 1969 și art. 5 Cod penal la pedeapsa de 500 lei amendă penală.

S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor prevăzute de art. 63¹ Cod penal din 1969.

În temeiul art. 7 raportat la art. 4 lit. b din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpat pentru depozitarea lor în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare, după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

Potrivit art. 112 lit. b Cod penal s-a confiscat de la inc. T. D. M. cuțitul pe care l-a folosit la comiterea faptei.

Conform art. 109 Cod procedură penală s-a dispus păstrarea mijloacelor materiale de probă aflate la Camera de corpuri delicte a Tribunalului Bacău înregistrate sub nr. 29/15.05.2013 până la soluționarea definitivă a cauzei.

S-a luat act că partea vătămată T. D. M. nu s-a constituit parte civilă în cauză.

Potrivit art. 19, art. 397 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul T. D. M. să plătească în solidar cu părțile responsabile civilmente T. E. M. și T. D. părții civile I. G. V. suma de 1750 lei daune materiale și suma de 5000 lei daune morale.

În temeiul art. 19, art. 397 Cod procedură penală și art. 313 din O.U.G. nr. 72/2006 a fost obligat inculpatul T. D. M. să plătească în solidar cu părțile responsabile civilmente T. E. M. și T. D. suma de 1437,42 lei către partea civilă S. Județean Bacău reprezentând jumătate din cheltuielile efectuate cu spitalizarea victimei I. G. V. în perioada 23-29.04.2013.

În temeiul art. 274 al. 1, 2, 3 Cod procedură penală a fost obligat fiecare inculpat - inculpatul T. D. M. în solidar cu părțile responsabile civilmente - să plătească statului cheltuieli judiciare: 650 lei din care 450 lei în faza de urmărire penală inc. T., 250 lei din care 50 lei în faza de urmărire penală inc. I. și 550 lei din care 50 lei în faza de urmărire penală inc. L..

În baza art. 276 al. 1, 2, 3 Cod procedură penală a fost obligat inc. T. D. M. să plătească în solidar cu părțile responsabile civilmente suma de 1500 lei cheltuieli judiciare părții civile I. G. V. reprezentând onorariu de avocat.

Pentru a pronunța aceasta sentința instanța de fond a avut in vedere următoarea situație de fapt:

Prin rechizitoriul procurorului de la parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău nr. 366/P/2013 din 14.05.2013 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților:

- T. D. M., în stare de arest preventiv, pentru comiterea infracțiunilor de tentativă la omor calificat prev. de art. 20 raportat la art. 174-175 lit. i Cod penal 1969 cu aplicarea art. 99 al. 3 și 73 lit. a teza I Cod penal 1969, deoarece în data de 23.04.2013, în jurul orelor 21.00, inculpatul T. D. M., în timp ce se afla în parcarea situată în fata blocului nr.27 de pe . municipiul Bacău, în urma unui conflict cu persoana vătămată I. G. V., l-a lovit pe acesta din urmă cu un cuțit în zona gâtului cauzându-i o plagă tăiată profundă, leziune care a necesitat 25-30 de zile de îngrijiri medicale pentru vindecare și care a fost de natură a pune în primejdie viata persoanei vătămate, și port fără drept e cuțit prevăzută de art. 2 al. 1 pct. 1 Legea 61/1991 cu aplicarea art. 99 al. 3 Cod penal deoarece în data de 23.04.2013 inculpatul T. D. M. a purtat, fără drept, un cuțit tip briceag în locuri și împrejurări în care s-ar putea primejdui viața sau integritatea corporală a persoanelor ori s-ar putea tulbura ordinea și liniștea publică și l-a folosit la săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor asupra persoanei vătămate I. G. V. ambele cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.

- I. G. V. pentru săvârșirea infracțiunilor de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 180 al. 2 Cod penal 1969 cu aplicarea art. 99 al. 3 Cod penal 1969 întrucât în data de 23.04.2013, în jurul orelor 21.00, numitul I. G. V., în timp ce se afla în parcarea situată în fata blocului nr.27 de pe . municipiul Bacău, a avut un conflict cu numitul T. D. M. în timpul căruia l-a lovit pe acesta din urmă cu pumnii și picioarele în zona feței și a genunchiului, cauzându-i leziuni corporale care au necesitat 3-4 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare.

- L. M. pentru comiterea infracțiunii de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 180 al. 2 Cod penal 1969 cu aplicarea art. 75 lit. c Cod penal 1969 deoarece în data de 23.04.2013, în jurul orelor 21.00, împreună cu numitul I. G. V., l-au agresat fizic pe numitul T. D. M. cauzându-i leziuni corporale care au necesitat 3-4 zile de îngrijiri medicale și, totodată, l-a ajutat (sprijinit) pe numitul I. G. V. pentru ca acesta să îl agreseze fizic pe numitul T. D. M..

Prin încheierea judecătorului de cameră preliminară nr. 19P/6.03.2014 s-a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul Pachetului de pe lângă Tribunalul Bacău nr. 366/P/2013 din 14.05.2013, a administrării probatoriilor și a efectuării actelor de urmărire penală și s-a dispus începerea judecății cauzei privindu-i pe cei 3 inculpați.

La termenele din 17.04.2014, respectiv, 20.05.2014, cei 3 inculpați au declarat în fața instanței că știu pentru comiterea căror infracțiuni au fost trimiși în judecată, le recunosc așa cum au fost reținute în rechizitoriu, cunosc probele administrate în faza de urmărire penală pe care și le însușesc și solicită să fie judecați conform procedurii recunoașterii învinuirii prev. de art. 374 al. 4 Cod procedură penală.

Instanța, după ascultarea procurorului și a părților, constatând cererile întemeiate, le-a admis conform art. 375 Cod procedură penală.

Din probatoriul administrat în faza de urmărire penală, precum și în fața instanței – pe latură civilă și în circumstanțiere, instanța a reținut următoarea situație de fapt:

În data de 23.04.2013, în jurul orelor 20.30-21.00, inculpatul T. D. M. se deplasa împreună cu martorele B. M. A. și G. I. pe . blocului nr. 27 de pe . municipiul Bacău (respectiv în spatele grădiniței nr. 30 din municipiul Bacău), iar la un moment dat s-au întâlnit cu inculpații I. G. V. și L. M..

Inc. I. G. V. l-a salutat pe inculpatul T. D. M. după care i-a reproșat acestuia din urmă faptul că ar avea are o relație de prietenie cu numita B. M. A. (fosta prietenă a inc. I. G. V.).

Între inculpatul T. D. M. și persoana vătămată I. G. V. a început o discuție contradictorie după care cei doi au început să își adreseze cuvinte jignitoare și să se îmbrâncească.

Imediat, inc. I. G. V. l-a lovit cu pumnul în zona feței pe inc. T. D. M. iar acesta din urmă s-a retras puțin în spate.

Persoana vătămată I. G. V. s-a îndreptat către inculpatul T. D. M. cu intenția de a-l agresa fizic iar acesta din urmă a încercat să-l lovească pe persoana vătămată însă nu a reușit.

În conflictul dintre inculpații I. G. V. și T. D. M. a intervenit și inc. L. M. care l-a lovit și el cu pumnul în zona corpului (umărul stâng) pe inc. T. D. M..

Apoi, inc. T. D. M. a fugit după autoturismele care erau parcate în zonă (lângă gardul grădiniței nr. 30) fiind urmărit de inculpații I. G. V. și L. M..

În momentul în care inc. T. D. M. a ajuns între două autoturisme care erau parcate lângă gard (respectiv între autoturismul marca VW Golf, de culoare albastru, cu numărul de înmatriculare BC YTM și autoturismul marca F., de culoare gri, cu numărul de înmatriculare_ ) a fost ajuns de inc. I. G. V. iar cei doi au început să se îmbrâncească din nou.

Inc. T. D. M. a reușit să fugă prin spațiul dintre autoturismul marca F., de culoare gri, cu numărul de înmatriculare_ și gardul grădiniței nr. 30 însă în momentul în care a ajuns lângă autoturismul marca Daewoo Cielo, de culoare alb, cu numărul de înmatriculare_ a fost ajuns din nou de inc. I. G. V. care l-a prins de haine și a început să-l îmbrâncească.

Atunci, inc. T. D. M. a scos un cuțit tip briceag și l-a tăiat în zona gâtului pe inc. I. G. V., după care a fugit de la fața locului.

După săvârșirea faptei persoana vătămată a fost transportată la S. Județean de Urgentă Bacău unde i-au fost acordate îngrijiri medicale.

Cu ocazia cercetării la fața locului, pe . nr. 27 de pe . fost identificate mai multe porțiuni cu stropi de culoare brun-roșcată, cu aspect de sânge.

De asemenea, în zona parcării de lângă respectiva alee, lângă gardul grădiniței nr. 30, au fost identificate mai multe autoturisme parcate iar pe plafoniera și pe portiera stângă spate autoturismului marca F., de culoare gri metal, cu numărul de înmatriculare_ au fost identificați mai mulți stropi de sânge, cu urme de scurgere, orientați de sus în jos și care par că au fost creați prin împroșcare, iar pe capota motor, în zona farurilor au fost identificate mai multe urme dinamice și fragmente digitale și palmare.

În dreapta autoturismului marca F. a fost identificat autoturismul marca VW Golf, de culoare albastru, cu numărul de înmatriculare_ iar pe capota motor a acestuia, deasupra farului din partea stângă, au fost identificate urme dinamice și fragmente de urme digitale și palmare.

În stânga autoturismului marca F. a fost identificat autoturismul marca Daewoo Cielo, de culoare albă, cu numărul de înmatriculare_, (parcat cu spatele către gardul grădiniței nr. 30) iar spațiul dintre autoturism și gard este blocat cu un cauciuc de autoturism. În urma examinării acestui autoturism nu au fost identificate urme sau alte mijloace materiale de probă.

În urma examinării comparative a urmelor ridicate cu ocazia cercetării la fața locului s-a constatat că acestea au fost create de inculpații T. D. M. și L. M..

Cu ocazia examinării hainelor inculpatului T. D. M. s-a constatat că geaca pe care acesta o purta la momentul conflictului cu persoana vătămată I. G. V. și cu inc. L. M. prezintă o ruptură, în zona de sub brațul stâng.

Inculpatul T. D. M. a indicat organelor de urmărire la locul unde a aruncat cuțitul tip briceag cu care l-a tăiat în zona gâtului pe persoana vătămată I. G. V., respectiv lângă un gard din beton ce împrejmuiește supermarketul Penny din municipiul Bacău.

Organele de urmărire penală au procedat la ridicarea cuțitului tip briceag iar în urma examinării s-a constatat că acesta prezintă, pe lama cuțitului, mai mulți stropi cu aspect de sânge.

Prin raportul de constatare medico-legală nr. 1021 din data de 25.04.2013 întocmit de SML Bacău s-a concluzionat că inc. I. G. V. prezintă o plagă cervicală anterior lateral și posterior stânga, complexă, cu interesare vasculară, nervoasă și musculară, în șoc hemoragic inițial; leziunile s-au putut produce prin lovire cu corp înțepător-tăietor (cuțit etc.), pot data din data de 23.04.2013 și necesită 25-30 de zile de îngrijiri medicale pentru vindecare dacă nu survin complicații; leziunile cervicale profunde au interesat vase sanguine importante, cu sângerare abundentă, generând șoc hemoragic și astfel au fost de natură a pune în primejdie viată persoanei vătămate.

Prin raportul de constatare medico-legală nr. 1020 din data de 24.04.2013 s-a concluzionat că inc. T. D. M. prezintă contuzie buză și genunchi drept ce s-au putut produce prin loviri cu și de corpuri dure, leziunile pot data din data de 24.04.2013 și necesită 3-4 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare.

La reținerea situației de fapt, instanța a avut ca mijloace de probă: proces - verbal de cercetare la fața locului, planșe fotografice cu ocazia cercetării la fața locului; adresa I.P.J. Bacău; proces - verbal de conducere în teren - fl. 30-31 și planșe foto; planșă foto examinare inculpat; proces-verbal de ridicare a obiectelor de îmbrăcăminte și planșă foto aferentă; concluzii medicale ale SML Bacău nr. 1020/24.04.2013; adresa SJML Bacău (olograf); concluzii medico - legale ale SML Bacău nr. 1021/25.05.2013; foaie clinică de observație clinică generală; depozițiile martorilor B. M. A., G. I. M.; P. V.; D. A.; D. D. N.; Z. G.; I. G. T. toate coroborate cu declarațiile inculpaților care recunosc și regretă faptele - inc. I. V.; Declarație olograf L. M.; Declarație inc. L. M.; Dfclarații inc. T. D. M..

În drept, faptele inculpatului T. D. M. întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă la omor calificat prevăzută de art. 20 raportat la art. 174 al. 1-175 al. 1 lit. i Cod penal 1969 cu aplicarea art. 99 Cod penal 1969 și port fără drept de cuțit prevăzută de art. 2 al. 1 pct. 1 Legea 61/1991 cu aplicarea art. 99 al. 3 Cod penal 1969.

Din probele administrate în cauză rezultă, fără dubiu, intenția inculpatului T. D. M. de a o ucide pe persoana vătămată I. G. V., rezultat care nu s-a produs datorită faptului că acesta din urmă a fost transportat la S. Județean de Urgentă Bacău unde a fost operat.

Astfel, din actele dosarului rezultă că inculpatul a lovit persoana vătămată un cuțit tip briceag cu lama în lungime de 8,5 cm – obiect înțepător-tăietor de natură a produce moartea unei persoane, în zona capului sau a gâtului – zonă vitală, unde se află importante vase de sânge, cu o intensitate ridicată și i-a cauzat o plagă cervicală anterior lateral și posterior stânga, complexă, cu interesare vasculară, nervoasă și musculară, în șoc hemoragic inițial, leziune care a interesat vase sanguine importante, cu sângerare abundentă și a generat șoc hemoragic și astfel au fost de natură a pune în primejdie viată persoanei vătămate – urmări care ar fi putut duce la moartea persoanei vătămate.

Aceste aspecte denotă faptul că inculpatul T. D. M. a prevăzut eventualitatea producerii decesului persoanei vătămate I. G. V. și, chiar dacă nu a urmărit producerea acestui rezultat, a acceptat această posibilitate.

În favoarea inculpatului T. D. M. instanța a reținut circumstanța atenuantă prevăzută de art. 75 lit. b din Codul penal privind depășirea limitelor legitimei apărări (excesul scuzabil).

Astfel, în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege privind existenta unui atac îndreptat împotriva inculpatului T. D. M. și o parte din condițiile prevăzute de lege pentru apărare, însă nu este îndeplinită condiția privind proporționalitatea apărării cu atacul.

În ceea ce privește condițiile prevăzute de lege privind atacul îndreptat împotriva inculpatului T. D. M. se constată, următoarele:

- atacul este material, fiind reprezentat de acțiunea violentă a persoanei vătămate I. G. V. și, ulterior, a numitului L. M. – care l-au lovit pe inculpatul T. D. M. în zona feței și a corpului, (cauzându-i leziuni corporale care au necesitat 3-4 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare) după care l-au urmărit cu intenția de a-l agresa fizic;

- atacul este direct, fiind reprezentat de acțiunea violentă a numiților I. G. V. și L. M. a fost îndreptată nemijlocit împotriva inculpatului T. D. M.;

- atacul este actual, respectiv în momentul în care inculpatul T. D. M. l-a lovit cu cuțitul în zona gâtului pe persoana vătămată acesta era agresat fizic și urmărit de numiții I. G. V. și L. M.

- atacul este injust și constă lovirea inculpatului T. D. M. de către numiții I. G. V. și L. M., fapte care întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de lovire sau alte violente prevăzută de art. 180 al.2 C.p.

- atacul a fost îndreptat împotriva inculpatului T. D. Mihăișă - care s-a apărat,

- atacul a pus în pericol grav persoana inculpatului T. D., respectiv integritatea corporală a acestuia - care a fost vătămat corporal prin acțiunea violentă a numiților I. G. V. și L. M.;

În ceea ce privește condițiile prevăzute de lege privind apărarea efectuată de inculpatul T. D. M. se constată că acestea sunt îndeplinite doar în parte, respectiv:

- apărarea a fost realizată printr-o faptă prevăzută de legea penală (tentativă de omor calificat),

- apărarea a fost precedată de atac, respectiv de acțiunea violentă a persoanei vătămate I. G. V. și, ulterior, a numitului L. M. – care l-au lovit pe inculpat în zona feței și a corpului;

- acțiunea de apărare a fost săvârșită de persoana atacată, respectiv de inculpatul T. D. M.;

- acțiunea de apărare a fost îndreptată împotriva atacatorului, respectiv a persoanei vătămate I. G. V.;

Totuși, în cauză se constată că nu este îndeplinită condiția privind proporționalitatea apărării inculpatului T. D. M. cu atacul îndreptat împotriva sa.

Astfel, inculpatul T. D. M., după ce a fost lovit de persoana vătămată și de numitul L. M., fiind urmărit de aceștia din urmă, a fugit și s-a refugiat după mai multe autovehicule parcate în zonă însă, în momentul în care a fost ajuns de persoana vătămată, a reacționat excesiv și disproporționat, respectiv a scos din buzunar un cuțit tip briceag și l-a tăiat pe acesta din urmă în zona gâtului – zonă vitală.

În cauză nu se poate reține existenta unui exces justificat având în vedere că apărarea inculpatului fată de atacul persoanei vătămate a fost disproporționată, nu a fost determinată de o stare de tulburare sau de temere (ținând seama de modul de săvârșire a faptelor de lovire îndreptate împotriva sa – respectiv cu pumnii și picioarele) și există o disproporție vădită între gravitatea pericolului în care se afla inculpatul și fapta sa de lovire cu un cuțit în zona gâtului a îndreptată împotriva persoanei vătămate (leziune care a pus în pericol viața acesteia din urmă).

Inculpatul avea posibilitatea de a se apăra în alt mod (cu pumnii și picioarele) sau de a-l lovi pe persoana vătămată cu cuțitul într-o zonă nevitală.

În subsidiar, s-a constatat că inculpatul T. D. M. i-a cauzat persoanei vătămate I. G. V. o leziune (cicatrice) în zona gâtului, urmare care constituie un prejudiciu estetic ce se încadrează în noțiunea de „sluțire” în sensul prevăzută de art. 182 al. 2 Cod penal, întrucât aspectul normal al feței nu poate fi restabilit printr-un proces normal de vindecare.

Totuși, această urmare imediată a faptei inculpatului T. D. M. caracteristică infracțiunii de vătămare corporală gravă se absoarbe în mod natural în conținutul infracțiunii de tentativă de omor calificat prevăzută de art. 20 Cod penal raportat la art. 174-175 lit. i Cod penal motiv pentru care se va reține doar această din urmă infracțiune.

Prin încheierea din 20.05.2014 instanța a respins cererea inculpatului I. G. V. de schimbarea a încadrării juridice a faptei în tentativă la omor calificat cu reținerea premeditării întrucât din probatoriul administrat rezultă că inculpatul T. nu a premeditat comiterea faptei prin purtarea briceagului asupra sa, ci doar îl avea pentru a se apăra în caz de este atacat tocmai cum s-a și întâmplat, de inc. I.. Dacă ar fi premeditat fapta, inculpatul T. l-ar fi atacat pe inculpatul I. G. V. în momentul în care l-a văzut pe cesta și nu ar fi așteptat ca I. și L. să-l hărțuiască efectiv cu lovituri cu pumnii și picioarele, de fiecare dată inculpatul T. încercând să se scape cu fuga și să evite orice alt conflict cu atacatorii.

În drept, fapta inculpatului I. G. V. întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 180 al. 2 Cod penal 1969 cu aplicarea art. 99 al. 3 Cod penal 1969 pentru care s-a dispus condamnarea lui.

De asemenea, fapta inculpatului L. M. întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 180 al. 2 Cod penal 1969 cu aplicarea art. 75 lit. c Cod penal 1969 pentru care a fost condamnat.

Instanța a apreciat că legea penală mai favorabilă sub aspectul încadrării juridice pentru inc. T. și a sancțiunii care se aplică inculpaților minori pentru inculpatul T. și I. este Codul penal nou, motiv pentru care instanța le-a aplicat dispozițiile Codului penal în vigoare de la 1.02.2014.

Astfel, fapta inculpatului I. G. V. a fost recalificată în prevederile art. 193 al. 2 Cod penal cu aplicarea art. 113 raportat la art. 118 Cod penal și art. 5 Cod penal pentru care a fost condamnat.

Instanța, în baza art. 386 Cod procedură penală a schimbat încadrarea juridică a faptei inculpatului T. D. M. din tentativă la omor calificat prevăzută de art. 20 raportat a art. 174 al. 1 -175 al. 1 lit. i Cod penal 1969 cu aplicarea art. 99 Cod penal 1969 în tentativă la omor prevăzută de art. 32 raportat la art. 188 al. 1 Cod penal cu aplicarea art. 113 Cod penal și art. 5 Cod penal.

Întrucât infracțiunea de port ilegal de cuțit s-a dezincriminat, instanța a dispus achitarea inculpatului T. pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2 al. 1 pct. 1 Legea 61/1991 potrivit art. 396 al. 5 raportat la art. 16 al. 1 lit. b teza I Cod procedură penală și art. 4, 5 Cod penal.

La individualizarea sancțiunii aplicate inculpatului T. instanța a avut în vedere împrejurările concrete ale comiterii faptei, gravitatea ei deosebită, valoarea socială supremă ocrotită de lege ce a fost încălcată – viața omului, consecințele și mai grave ce se puteau produce dacă nu interveneau medicii, precum și atitudinea victimei care l-a atacat cu pumnii și picioarele împreună cu inculpatul L. de câteva ori anterior pe inculpatul T. până când acesta a scos cuțitul, periculozitatea infractorului care nu posedă antecedente penale, a recunoscut și regretă sincer fapta comisă, este elev, s-a prezentat la fiecare termen de judecată, reținându-se dispozițiile art. 75 lit. b Cod penal și art. 396 al. 10 Cod procedură penală.

Față de toate acestea, instanța a apreciat că aplicarea măsurii educative neprivative de libertate a asistării zilnice pe o perioadă de 6 luni sub coordonarea Serviciului de Probațiune din cadrul Tribunalului Bacău este necesară și suficientă pentru reeducarea inculpatului alături de părinții săi care îl vor supraveghea îndeaproape pentru ca astfel de accidente să nu mai aibă loc în viața inculpatului.

Potrivit ar. 121 Cod penal inculpatul T. D. M. va trebui să respecte următoarele obligații:

- să urmeze un curs de pregătire școlară sau de formare profesională;

- să nu depășească, fără acordul serviciului de probațiune, limita teritorială a județului Bacău;

- să nu se apropie și să nu comunice cu victima I. G. V. sau cu părinții acestuia ori cu inc. L. M.;

- să se prezinte la serviciul de probațiune la datele fixate de acesta.

S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 121 Cod penal.

Conform art. 72 Cod penal s-a dedus din măsura aplicată durata reținerii din 24.04.2013 și a arestării preventive de la 29.04.2013 la 17.05.2013.

S-a constatat încetată de drept măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara aplicată prin încheierea din 15.05.2013 a Tribunalului Bacău.

La individualizarea judiciară a sancțiunii aplicate inculpatului I. G. V. instanța a avut în vedere împrejurările comiterii faptei, gravitatea acesteia, faptul că inculpatul este cel care a pornit atacul asupra părții vătămate T. împreună cu inculpatul L. M., că l-au urmărit printre mașini pe acesta, pentru a-i aplica corecțiile fizice determinându-l pe acesta să folosească cuțitul, gravitatea leziunilor produse victimei și nr. zilelor de îngrijiri medicale necesitate pentru vindecare, precum și periculozitatea inculpatului care este infractor primar, a recunoscut și regretă sincer fapta comisă, s-a prezentat la fiecare termen de judecată împreună cu mama sa, reținându-se și dispozițiile art. 396 al. 10 Cod procedură penală.

Față de aceste motive, instanța a apreciat că aplicarea măsurii educative neprivativă de libertate a supravegherii pe o perioadă de 4 luni sub coordonarea Serviciului de Probațiune Bacău este necesară și suficientă pentru reeducarea inculpatului.

Potrivit art. 121 Cod penal inculpatul va trebui să urmeze un curs de pregătire școlară sau de formare profesională;

- să nu depășească, fără acordul serviciului de probațiune, limita teritorială a județului Bacău;

- să nu se apropie și să nu comunice cu victima T. D. M. sau cu părinții acestuia ori cu inc. L. M.;

- să se prezinte la serviciul de probațiune la datele fixate de acesta.

Legea penală mai favorabilă în cazul inculpatului L. M. instanța a considerat-o ca fiind vechea reglementare sub aspectul limitelor de pedeapsă și în consecință inculpatul a fost condamnat pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 180 al. 2 Cod penal 1969 cu aplicarea art. 75 lit. c Cod penal 1969 și art. 5 Cod penal.

La individualizarea pedepsei instanța a avut în vedere împrejurările comiterii faptei, gradul de pericol social concret al acesteia, leziunile produse victimei T. și nr. zilelor de îngrijiri medicale necesitate pentru vindecare, faptul că a comis fapta împreună cu un infractor minor, ascendentul moral aspra părții vătămate T., (2 atacatori din care unul sportiv de performanță) precum și periculozitatea inculpatului care nu posedă antecedente penale, dar a mai fost sancționat pentru infracțiuni cu violență cu amenzi administrative, a recunoscut și regretat sincer comiterea faptei, reținându-se și dispozițiile art. 320/1 Cod procedură penală, astfel că instanța a apreciat că aplicarea unei pedepse pecuniare este necesară și suficientă pentru reeducarea inculpatului.

S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 63/1 Cod penal 1969.

Potrivit art. 112 lit. b Cod penal s-a confiscat de la inculpatul T. D. M. cuțitul pe care l-a folosit la comiterea faptei.

Pe latură civilă, partea vătămată T. D. M. a declarat că nu se constituie parte civilă în cauză, motiv pentru care instanța a luat act de acest aspect.

Partea vătămată I. G. V. s-a constituit parte civilă solicitând suma de 350.. lei daune materiale reprezentând cheltuielile efectuate cu spitalizarea și suma de 25.000 lei daune morale pentru durerea suferită.

De asemenea, S. Județean Bacău s-a constituit parte civilă cu suma de 2874,84 lei reprezentând spitalizarea victimei I. G. V. în perioada 23.29.04.2013.

Pe lângă răspunderea penală a inculpatului T. este angajată și răspunderea civilă a acestuia pentru repararea prejudiciilor material și moral produse părți civile I. și a prejudiciului materiale cauzat Spitalului Județean Bacău prin fapta sa proprie. Repararea prejudiciilor se va face prin plata unor sume de bani.

Cuantumul pagubei materiale produsă inculpatului I. a fost apreciat de instanță la întreaga sumă solicitată de partea civilă (3.500 lei) reprezentând cheltuielile efectuate cu spitalizarea, tratament medical, hrană, contravaloarea bunurilor distruse, consiliere psihologică, însă datorită culpei de 50% în comiterea faptei de inculpatul T. prin reținerea dispozițiilor art. 75 lit. b Cod penal, părții civile i s-au acordat doar jumătate din suma solicitată ca daune materiale.

Totodată este evident prejudiciul moral suferit de partea vătămată I. reprezentat de durerea fizică suferită, precum și traumele psihice, însă instanța a apreciat acest prejudiciu în cuantum de 10.000 lei, inculpatul T. fiind obligat la plata a jumătate din această sumă ca urmare a reținerii dispozițiilor art. 75 lit. b Cod penal. Tot ca efect al dispozițiilor art. 75 lit. b Cod penal inculpatul T. a fost obligat și către S. Județean Bacău la plata sumei de 1437,42 lei despăgubiri civile reprezentând jumătate din cheltuielile cu spitalizarea victimei I. G. V..

Așadar, potrivit art. 19, art. 397 Cod procedură penală a obligat pe inculpatul T. D. M. să plătească în solidar cu părțile responsabile civilmente T. E. M. și T. D. părții civile I. G. V. suma de 1750 lei daune materiale și suma de 5000 lei daune morale.

În temeiul art. 19, art. 397 Cod procedură penală și art. 313 din O.U.G. nr. 72/2006 a obligat pe inculpatul T. D. M. să plătească în solidar cu părțile responsabile civilmente T. E. M. și T. D. suma de 1437,42 lei către partea civilă S. Județean Bacău reprezentând jumătate din cheltuielile efectuate cu spitalizarea victimei I. G. V. în perioada 23-29.04.2013.

În temeiul art. 274 al. 1, 2, 3 Cod procedură penală a obligat pe fiecare inculpat - inculpatul T. D. M. în solidar cu părțile responsabile civilmente - să plătească statului cheltuieli judiciare: 650 lei din care 450 lei în faza de urmărire penală inc T., 250 lei din care 50 lei în faza de urmărire penală inc. I. și 550 lei din care 50 lei în faza de urmărire penală inc. L..

În baza art. 276 al. 1, 2, 3 Cod procedură penală a obligat pe inc. T. D. M. să plătească în solidar cu părțile responsabile civilmente suma de 1500 lei cheltuieli judiciare părții civile I. G. V. reprezentând onorariu de avocat.

S-a constatat că inculpatul L. M. a fost reprezentat de apărător din oficiu, iar ceilalți doi inculpați au fost asistați de apărători aleși.

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel inculpatul T. D. M. și inculpatul – parte civilă I. G. V., motivele fiind expuse pe larg în preambulul deciziei, astfel că nu vor mai fi reluate, ci numai analizate.

Curtea, examinând actele si lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate cat si din oficiu sub toate aspectele de fapt si de drept, constată că apelurile declarate în cauză sunt nefondate având în vedere următoarele motive:

Inculpații au solicitat să fie judecați conform procedurii recunoașterii învinuirii prev. de art. 374 al. 4 Cod procedură penală, recunoscând faptele astfel cum au fost descrise în actul de sesizare, astfel că nu mai pot fi analizate apărările referitoare la situația de fapt.

Pe baza probelor administrate în cauză a fost reținută corect situația de fapt, însușită și de curte, situație de fapt care a fost încadrată corespunzător și în drept.

Referitor la motivul de apel privind legitima apărare:

Potrivit art. 19 alin. 1 Cod penal, legitima apărare este apărarea pe care o persoană o realizează prin săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală pentru a înlătura un atac material, direct, imediat și injust îndreptat împotriva sa, a altuia sau împotriva unui interes general și care pune în pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul general, dacă această apărare este proporțională cu gravitatea atacului.

De esența legitimei apărări este existența unei agresiuni, a unui atac care pune în pericol grav persoana sau drepturile acesteia ori un interes general și care creează necesitatea unei acțiuni de apărare imediată, adică de înlăturare a atacului înainte ca acesta să vatăme valorile amenințate.

Potrivit legii, pentru ca atacul să legitimeze o acțiune de apărare, acesta trebuie să fie un atac material, direct, imediat și injust, să fie îndreptat împotriva unei persoane ori unui interes general și să le pună în pericol grav.

De asemenea, și fapta săvârșită în stare de legitimă apărare trebuie să îndeplinească următoarele condiții, respectiv să fi fost necesară pentru înlăturarea atacului și să fie proporțională cu gravitatea atacului.

Or, în cauză, se constată că sunt îndeplinite condițiile referitoare la atac dar nu și nici cele referitoare la apărare.

Astfel, după cum rezultă din situația de fapt reținută pe baza probelor administrate, la momentul la care inculpatul a început să exercite acțiuni violente cu cuțitul asupra părții civile, exista un atac actual sau iminent din partea acesteia asupra sa – acțiunea violentă a persoanei vătămate I. G. V. și, ulterior, a numitului L. M. - după care l-au urmărit cu intenția de a-l agresa fizic - violențele fiind exercitate de inculpat în acest interval de timp, neexistând posibilitatea înlăturării atacului prin alte mijloace, ci prin săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală.

În momentele în care inculpatul a aplicat lovitura cu cuțitul asupra părții civile, atacul era în curs de executare.

În aceste condiții, apărarea sa a fost necesară pentru înlăturarea atacului, care, de altfel, la momentul exercitării violențelor, după cum s-a menționat, exista, întrucât partea civilă l-a urmărit pe inculpat și a început să exercite violențe fizice asupra sa.

Acțiunile vătămătoare ale inculpatului au fost plasate în timp și în intervalul în care atacul putea fi iminent și a momentului în care acesta putea fi consumat, astfel că cerința necesității a fost îndeplinită, întrucât actul violent al victimei era iminent și actual.

În schimb, în cauză nu este îndeplinită cea de-a doua condiție a apărării referitoare la proporționalitatea acesteia cu gravitatea atacului.

Proporționalitatea apărării cu gravitatea atacului are în vedere respectarea unei echivalențe între actul de apărare și cel de atac, astfel că la un atac îndreptat împotriva integrității corporale se poate riposta cu o faptă de apărare ce privește integritatea corporală a agresorului.

Astfel, faptele săvârșite de inculpat nu au corespuns nevoii de apărare pe care a creat-o atacul, întrucât inculpatul, a lovit-o pe victimă cu cuțitul în timp ce el a fost lovit cu pumnii și picioarele, mijloace care prin natura lor nu pot produce decesul, ci doar o vătămare a integrității corporale.

Rezultă, din considerentele expuse, că inculpatul nu a acționat în legitimă apărare atunci când a săvârșit faptele prevăzute de legea penală, întrucât nu a recurs la aceleași violențe pentru a înlătura un pericol creat de un atac al părții civile și a unei alte persoane.

Depășirea limitelor legitimei apărări poate constitui exces neimputabil când se întemeiază pe tulburarea sau temerea în care se găsea făptuitorul în momentul comiterii faptei.

Raportat la situația de fapt (inculpatul era înarmat cu un cuțit, iar atacatorii nu, viața inculpatului nefiind în nici un moment pusă în pericol) Curtea apreciază că depășirea limitelor legitimei apărări nu s-a întemeiat pe tulburarea sau temerea în care se găsea inculpatul T. D. M. în momentul comiterii faptei.

Chiar dacă inculpatul L. M. este sportiv de performanță la lupte greco-romane, cunoscut ca o persoană violentă, acesta a lovit inculpatul o singură dată cu pumnul în umărul stâng, activitate care nu a fost în măsură să-i provoace acestuia o stare de tulburare sau temere în lipsa vreunei manifestări din care să rezulte că viața i-ar fi pusă în primejdie.

Referitor la motivul de apel privind excesul scuzabil:

Art. 73 lit. a) Cod penal reglementează circumstanța atenuantă a depășirii limitelor legitimei apărări, iar pentru existența acesteia este necesar ca făptuitorul să se fi aflat, la începutul acțiunii sale, în legitimă apărare, să fi depășit limitele acestei apărări, însă această depășire să nu fie determinată de starea de tulburare sau temere provocată de atac.

În cauză, se constată că inculpatul s-a aflat la început în legitimă apărare (a săvârșit fapta pentru a îndepărta atacul violent al părții civile și a unei alte persoane, a depășit limitele acestei apărări - atacul a fost îndreptat împotriva integrității sale corporale, iar apărarea a fost îndreptată împotriva vieții victimei), această depășire nefiind determinată de starea de tulburare sau temere provocată de atac, astfel încât este pe deplin justificată reținerea în favoarea inculpatului T. D. M. a circumstanței atenuante prevăzute de art. 73 lit. a Cod penal.

Contrar celor afirmate de partea civilă, conflictul a fost declanșat de aceasta, lovindu-l pe inculpat cu un pumn în zona feței. Excesul scuzabil există indiferent dacă nu exista nici o amenințare asupra inculpatului anterior incidentului, chiar dacă conștient de existența unui conflict cu partea civilă inculpatul purta un cuțit asupra sa, precum și atunci când cel atacat se putea salva prin fugă, ascunderea din fața agresorului.

Referitor la motivul de apel privind individualizarea judiciară a măsurii educative aplicată inculpatului minor T. D., criticată de inculpatul parte civilă I. G. V., curtea apreciază că este neîntemeiat, având în vedere următoarele:

La individualizarea măsurii educative ce a fost aplicată inculpatului minor, instanța de fond a avut în vedere, potrivit art. 115 alin. (2) Cod penal, criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 Cod penal, respectiv împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal și nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

Curtea apreciază că măsura educativă a asistării zilnice (cea mai grea măsură educativă neprivativă de libertate) pe o perioadă de 6 luni pentru infracțiunea comisă, este în măsură să asigure realizarea scopurilor de exemplaritate și cel educativ, în îndreptarea atitudinii inculpatului față de comiterea de infracțiuni și resocializarea sa viitoare pozitivă.

Chiar dacă pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită este mai mare de 7 ani, nu se impune aplicarea unei măsuri educative neprivative, având în vedere circumstanțele personale ale inculpatului

Din referatul de evaluare întocmit de S. de Probațiune de pe lângă Tribunalul Bacău rezultă că inculpatul T. D. M. conștientizează și regretă comiterea faptei, identificând alternative non infracționale în situații similare, beneficiază de resurse importante, atât personale cât și din partea familiei, atașamentul aceștia putându-l descuraja în adoptarea unui comportament necorespunzător pe viitor. De asemenea, deosebit de utile în integrarea socială a minorului poate fi faptul că acesta intenționează să-și definitiveze cursurile liceale începute, dar și intenția de a se distanța de anturajul frecventat anterior, care îl poate predispune la reeditarea conduitei delincvente

Contrar celor afirmate de inculpatul I. G. V., prin apărătorul ales, legea nouă este mai favorabilă în ceea ce privește regimul sancționator aplicabil minorilor, noul Cod penal renunțând la posibilitatea aplicării pedepselor penale pentru faptele săvârșite în timpul minorității în favoarea măsurilor educative privative sau neprivative de libertate.

Regula impusă de legiuitor este că minorului îi vor fi aplicate măsuri educative neprivative de libertate și numai în cazul în care sunt întrunite cele două situații de excepție prev. de art. 114 alin. 2 lit. a și b pot fi luate față de minor măsuri educative privative de libertate.

Sub aspectul individualizării măsurii educative aplicate inculpatului, I. G. V. în speță de față, Curtea constată că s-a făcut o justă apreciere a criteriilor generale prevăzute de art. 114 Cod penal, ținându-se cont de gradul de pericol social concret ridicat al faptei comise în raport cu circumstanțele reale de săvârșire, descrise detaliat în partea expozitivă a sentinței apelate, dar și de circumstanțele personale ale inculpatului.

Curtea apreciază că măsura educativă a supravegherii pe o perioadă de 6 luni pentru infracțiunea comisă, este în măsură să asigure realizarea scopurilor de exemplaritate și cel educativ, în îndreptarea atitudinii inculpatului față de comiterea de infracțiuni și resocializarea sa viitoare pozitivă.

Instanța de apel nu poate avea în vedere critica formulată de inculpat, în apel cu privire la greșita individualizare a măsurii educative aplicate, întrucât, în cauză, prima instanță a apreciat în mod plural toate criteriile ce caracterizează individualizarea judiciară a măsurii educative, căreia i-a dat eficiență în mod concret, în funcție atât de împrejurările faptice, cât și de cele privind persoana inculpatului, respectând prin cuantumul stabilit și principiul proporționalității, care asigură o reflectare justă între gravitatea faptei comise și profilul socio-moral și de personalitate ale inculpatului, așa încât nu se impune schimbarea într-o măsură educativă mai ușoară.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei, curtea reține următoarele:

Din analiza cauzei, respectiv a acțiunii civile exercitată de părțile civile, rezultă că instanța de fond în mod temeinic a stabilit existența prejudiciului produs prin fapta penală dedusă judecății asupra acestora, rezultatul dăunător direct, de natură morală, concretizându-se în vătămări asupra valorilor și drepturilor strâns legate de personalitatea umană, și de natură materială reprezentând cheltuielile efectuate cu spitalizarea, tratament medical, hrană, contravaloarea bunurilor distruse, consiliere psihologică.

Ca urmare a reținerii circumstanței atenuante prevăzute de art. 73 lit. a Cod penal se justifică reducerea la jumătate a daunelor materiale și morale acordate părții civile I. G. V.. Curtea, în acord cu instanța de fond, apreciază că părțile au avut o contribuție egală la producerea prejudiciului (partea civilă prin exercitarea actelor provocatorii, iar inculpatul prin săvârșirea faptei prevăzută de legea penală ).

În ceea ce privește stabilirea cuantumului daunelor morale acordate pentru repararea prejudiciilor nepatrimoniale cauzate prin săvârșirea unei infracțiuni, contestate de părți, Curtea reamintește că această evaluare presupune o apreciere, în raport cu criterii precum consecințele negative suferite de părțile civile, importanța și intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării precum și măsura în care părțile civile le-a fost afectată situația familială, profesională și socială.

În considerarea acestor criterii, Curtea apreciază că instanța de fond a procedat la o apreciere corectă asupra cuantumului daunelor morale în raport cu forma, natura infracțiunii, fiind proporționale și adecvate scopului preventiv-educativ, dar și reparator al răspunderii civile delictuale, în această modalitate specifică.

Curtea subliniază că stabilirea cuantumului despăgubirilor echivalente unui prejudiciu nepatrimonial include o doză de aproximare, ceea ce este de esența unui proces de apreciere, nefiind expresia unei realități materiale, susceptibilă de o constatare obiectivă, însă pot fi avute în vedere o . criterii, și anume consecințele negative suferite de cel în cauză în plan fizic și psihic, importanța valorilor sociale lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori și intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării, măsura în care i-a fost afectată situația familială, profesională și socială, iar celui care le pretinde îi revine sarcina să producă un minimum de argumente și indicii din care să rezulte în ce măsură i-a fost produs un prejudiciu nepatrimonial.

Curtea consideră că întinderea despăgubirilor reprezentând daune morale acordate părții civile, așa cum a fost stabilite de instanța de fond, reflectă indiciile și argumentele pretinse de aceasta, precum și celelalte criterii arătate, astfel încât cuantumul despăgubirilor acordate apare a fi rezonabil, adecvat în raport cu traumele produse acesteia și consecințele psihice și valorile lezate.

Instanța de apel apreciază că suma de 5000 lei acordată cu titlu de daune morale corespunde nivelului traumelor suferite de partea civilă, ca urmare a leziunilor fizice suferite.

Având în vedere aceste motive, în baza art. 421 pct. 1 lit. „b” noul Cod procedură penală, va respinge ca nefondate apelurile formulate de inculpatul T. D. M. și inculpatul – parte civilă I. G. V..

În baza art. 275 alin. 2 Noul Cod procedură penală va obliga inculpatul T. D. M. și inculpatul – parte civilă I. G. V. la plata a câte 300 lei, fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În baaza art. 421 pct. 1 lit. „b” noul Cod pr.penală, respinge ca nefondate apelurile formulate de inculpatul T. D. M. și inculpatul – parte civilă I. G. V. împotriva sent. pen. 554/D/02.12.2014 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr._ .

În baza art. 275 alin. 2 ncpp obligă inculpatul T. D. M. și inculpatul – parte civilă I. G. V. la plata a câte300 lei, fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Definitivă

Pronunțată în ședință publică, azi 22.04.2015.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

A. B. I. N. C.

GREFIER,

S. N. T.

Red. sent.: D. C. L.

Red. dec.: I.N.C. – 19.05.2015

Tehnored. S.N.T. – 2 ex.

20.05.2015

← Ucidere din culpă. Art.192 NCP. Decizia nr. 405/2015. Curtea de...		Lovirea sau alte violenţe. Art. 180 C.p.. Decizia nr. 426/2015.... →

Infracţiuni la normele de convieţuire socială. Legea 61/1991 art.1 ind.1. Decizia nr. 406/2015. Curtea de Apel BACĂU

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Infracţiuni la normele de convieţuire socială. Legea 61/1991 art.1 ind.1. Decizia nr. 406/2015. Curtea de Apel BACĂU