Lovire sau alte violenţe. Art.193 NCP. Decizia nr. 1165/2015. Curtea de Apel BACĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1165/2015 pronunțată de Curtea de Apel BACĂU la data de 24-11-2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI SI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR.1165
Ședința publică din 24 noiembrie 2015
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: M. A. A.
JUDECĂTOR: C. C.
*********************************************
GREFIER: A. D. - I.
Ministerul Public – P. de pe lângă Curtea de Apel Bacău a fost reprezentat legal de B. C. – procuror.
Pe rol judecarea apelului declarat de P. de pe lângă Judecătoria Bacău împotriva sentinței penale nr. 910 din data de 09.06.2015 pronunțată de Judecătoria Bacău în dosarul nr._ .
Dezbaterile în cauză s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.369 al.1 Cod proc.penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă intimatul – parte civilă I. B. D., lipsă fiind intimatul – inculpat.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nemaifiind alte cereri prealabile, Curtea constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul pe dezbateri.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de admitere a apelului declarat de P. de pe lângă Judecătoria Bacău sub aspectul nelegalității pedepsei stabilite ca urmare a revocării suspendării sub supraveghere a pedepsei de 1 an închisoare, aplicată inculpatului prin sentința penală nr.1430/26.09.2011 a Judecătoriei Bacău. Arată că deși infracțiunea dedusă judecății a fost săvârșită sub imperiul noii reglementări, instanța trebuia să dea eficiență dispozițiilor art.86/4 Cp din 1969 în sensul dispunerii revocării suspendării sub supraveghere și executarea în întregime a pedepsei, care nu se contopește cu pedeapsa aplicată pentru noua infracțiune. Precizează că în mod greșit instanța a omis a dispune confiscarea bunului folosit la săvârșirea infracțiunii. Susține că întrucât inculpatul s-a folosit de un baston telescopic pentru a agresa persoana vătămată, era necesar ca instanța să dispună confiscarea specială a bunului, conform art.112 al.1 lit.b Cp, respectiv confiscarea contravalorii acestuia, în ipoteza negăsirii bunului, conform art.112 al.5 rap. la alin.1 lit.b Cp. Solicită admiterea apelului față de nelegalitatea pedepsei și omisiunea de a dispune confiscarea bunului folosit la săvârșirea infracțiunii.
Intimatul – parte civilă solicită ca inculpatul să fie pedepsit.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
- deliberând -
Prin sentința penală nr. 910 din 09.06.2015 pronunțată de Judecătoria Bacău în dosarul penal nr._ s-au dispus următoarele:
În temeiul art. 386 alin. 1 C. proc. pen., s-a dispus, din oficiu, schimbarea încadrării juridice a faptei, așa cum a fost reținută în rechizitoriu (faptă săvârșită la data de 16.06.2014, persoană vătămată I. B.-D.), din infracțiunea de lovire sau alte violențe, prevăzută de art. 193 alin. 2 C. pen., în infracțiunea de lovire sau alte violențe, prevăzută de art. 193 alin. 2 C. pen., cu aplicarea art. 44 alin. 1 C. pen.
În temeiul art. 193 alin. 2 C. pen., cu aplicarea art. 44 alin. 1 C. pen., a fost condamnat inculpatul A. A., fiul lui N. și E., născut la data de 25.06.1984 în mun. Bacău, jud. Bacău, cu domiciliul în Bacău, . nr. 46, ., jud. Bacău, CNP_, cu antecedente penale, la pedeapsa de 9 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe (faptă săvârșită la data de 16.06.2014, persoană vătămată I. B.-D.).
I s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a și lit. b C. pen., pe o perioadă de 1 an, în condițiile prevăzute de art. 68 alin. 1 lit. b C. pen.
I s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a și lit. b C. pen., în condițiile prevăzute de art. 65 alin.1, 3 C. pen.
În temeiul art. 96 alin. 4 C. pen. s-a revocat suspendarea sub supraveghere a pedepsei de 1 an închisoare (termen de încercare 5 ani) aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 87 alin. 5 din OUG nr. 195/2002, cu aplicarea art. 320 indice 1 C. proc. pen. și art. 74 alin.1 lit. a și art. 76 C.pen. 1969, prin Sentința penală nr. 1430/26.09.2011 pronunțată de Judecătoria Bacău în dosar nr._, definitivă prin Decizia penală nr. 150/02.02.2012 a Curții de Apel Bacău.
În temeiul art. 96 alin. 5 C. pen. raportat la art. 44 alin. 2 C. pen. și art. 39 alin. 1 lit. b C. pen. a fost contopită pedeapsa de 1 an închisoare, aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 87 alin. 5 din OUG nr. 195/2002, cu aplicarea art. 320 indice 1 C. proc. pen. și art. 74 alin. 1 lit. a și art. 76 C.pen. 1969, prin Sentința penală nr. 1430/26.09.2011 pronunțată de Judecătoria Bacău în dosar nr._, definitivă prin Decizia penală nr. 150/02.02.2012 a Curții de Apel Bacău, cu pedeapsa de 9 luni închisoare aplicată prin prezenta hotărâre, s-a aplicat pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare, la care s-a adăugat 1/3 din pedeapsa de 9 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 1 (un) an și 3 (trei) luni închisoare.
I s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a și lit. b C. pen., pe o perioadă de 1 an, în condițiile prevăzute de art. 68 alin. 1 lit. b C. pen.
În temeiul 45 alin. 5 C. proc. pen. rap. la art. 45 alin. 3 lit. a C. proc. pen. i s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a și lit. b C. pen., în condițiile prevăzute de art. 65 alin.1, 3 C. pen.
În temeiul art. 25 C. proc. pen., art. 397 C. proc. pen. raportat la art. 1.349 C. civ. și art. 1.357 C. civ. a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă I. B.-D., cu domiciliul în . L. V., ., jud. Bacău, și a fost obligat inculpatul A. A. la plata sumei de 3.500 lei, cu titlu de despăgubiri, din care suma de 500 lei cu titlu de daune materiale, iar suma de 3.000 lei cu titlu de daune morale, în favoarea acesteia.
În temeiul art. 274 alin. 1 C. proc. pen. a fost obligat inculpatul inculpatul A. A. la plata sumei de 700 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului (suma de 300 lei aferentă urmăririi penale și suma de 400 lei aferentă judecății),
În temeiul art. 274 alin. 1 C. proc. pen. s-a dispus avansarea onorariului avocatului din oficiu în faza de cameră preliminară și judecată, desemnat pentru partea civilă, în cuantum de 150 lei, către Baroul Bacău, din fondurile MJ.
Pentru a hotărî astfel prima instanța a avut în vedere că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău înregistrat sub dosar nr._ inculpatul A. A. a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe, prevăzute de art. 193 alin. 2 C. pen.
Prin ordonanța nr. 5451/P/2014 din 18.06.2014, s-a dispus începerea urmăririi penale în cauză cu privire la infracțiunea de lovire sau alte violențe prev. de art. 193 alin. 2 C.pen.
Prin ordonanța procurorului nr. 5451/P/2014 din 24.07.2014, s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de numitul A. A. pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe prev. de art. 193 alin. 2 C. pen.
Prin ordonanța procurorului nr. 402/P/2014 din 05.12.2014 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva inculpatului A. A. pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe prev. de art. 193 alin. 2 C.pen.
Prin încheierea din data de 23.03.2015 a judecătorului de cameră preliminară, s-a constatat competența Judecătoriei Bacău de a soluționa cauza, legalitatea actului de sesizare a instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală, dispunându-se începerea judecării cauzei privind pe inculpatul A. A., pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe, prevăzute de art. 193 alin. 2 C. pen.
La termenul de judecată din data de 25.05.2015 partea civilă a depus la dosarul cauzei o cerere de modificare a cuantumului despăgubirilor solicitate inculpatului, în sensul majorării acestora de la suma de 500 lei la suma de 7.000 lei, din care suma de 500 lei cu titlu de daune materiale, iar suma de 6.500 lei cu titlu de daune morale.
La același termen de judecată instanța a procedat la audierea părții civile și a martorei C. A..
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului instanța a reținut următoarele:
În fapt, la data de 17.06.2014 persoana vătămată I. B.-D. a sesizat Secția 2 Poliție Bacău despre faptul că, la data de 16.06.2014, în jurul orei 18.00 – 18.30, a fost lovit cu un baston telescopic de persoane necunoscute, în timp ce se afla cu prietena sa C. A. pe . mun. Bacău.
Astfel, din declarațiile persoanei vătămate și a martorei C. A. (f. 13-14, 20-21 dos. u.p.) reiese că în data de 16.06.2014, în jurul orei 18.00 – 18.30, aceștia se deplasau pe . între . faleza râului Bistrița.
La un moment dat, aceștia au auzit din balconul unui bloc situat pe . două persoane de sex masculin care au proferat injurii la adresa lor. După ce persoana vătămată le-a răspuns că vor să fie lăsați în pace, aceasta și martora C. A. și-au continuat deplasarea până la faleza râului Bistrița, unde s-au așezat pe bordura digului. După aproximativ 5 minute s-au apropiat de ei două persoane de sex masculin, iar una dintre acestea le-a adresat expresii vulgare. Aceeași persoană s-a apropiat de persoana vătămată și a lovit-o pe aceasta în partea stângă a capului cu un baston telescopic, cealaltă persoană neparticipând în niciun mod la acest act, după care ambele persoane necunoscute s-au îndepărtat de locul incidentului.
Din raportul întocmit la data de 04.08.2014 de un agent de poliție din cadrul Secției 2 Poliție Bacău (f. 30-31 dos. u.p.) reiese că, în jurul orei 18.00, s-a reclamat, prin SNUAU 112, că pe ., înainte de zona cunoscută sub denumirea “Podul cu lanțuri” o persoană de sex masculin a fost agresată de două persoane de același de sex masculin, care au fugit. După ce s-a prezentat la fața locului, acesta a constatat că situația reclamată se confirmă și a solicitat prezența unul echipaj al SAJ Bacău pentru a acorda îngrijirile medicale necesare persoanei rănite.
În urma indicării de martora C. A. a imobilului în care se aflau cele două persoane la momentul adresării de injurii, respectiv imobilul nr. 46 de pe ., agentul de poliție s-a îndreptat spre acest imobil, unde a descoperit două persoane de sex masculin, care stăteau de vorbă, identificate în persoana inculpatului A. A. și a martorului D. O. C.. Aceștia au negat orice implicare în incidentul reclamat, agentul de poliție suspectând că aceștia ar ascunde ceva, din cauza comportamentului pe care îl aveau.
Ulterior, agentul de poliție s-a întors la locul faptei, unde i-a arătat martorei C. A. fotografii cu aceste două persoane de sex masculin, aceasta recunoscându-le ca fiind persoanele care s-au apropiat de ea și de persoana vătămată, iar în persoana inculpatului A. A. l-a identificat pe cel care a lovit-o cu bastonul telescopic pe persoana vătămată.
Cele două persoane de sex masculin au fost recunoscute ulterior și de persoana vătămată.
Cu ocazia audierii, martorul D. O. C. a negat orice implicare în incidentul în urma căruia persoana vătămată a fost lovită.
Inculpatul A. A. a refuzat să dea declarații atunci când i s-au adus la cunoștință atât calitatea de suspect, cât și cea de inculpat, iar cu ocazia confruntări cu persoana vătămată, a susținut că nu o cunoaște și că nu a agresat-o pe aceasta din urmă (f. 32-33 dos. u.p.).
În urma acțiunii violente, s-a constatat prin certificatul medico-legal nr. 2308/A2D/662/17.06.2014 emis de Serviciul Județean de Medicină Legală Bacău (f. 12 dos. u.p.) că persoana vătămată a prezentat o plagă contuză scalp parietal stâng, leziuni care au necesitat pentru vindecare un număr de 7-9 zile de îngrijiri medicale.
Starea de fapt astfel cum a fost descrisă este probată cu următoarele mijloace de probă administrate în cursul urmăririi penale: certificat medico – legal (f. 12), declarație persoană vătămată (f. 13-14), declarație martori (f. 20-23), procese-verbale de identificare și planșă fotografică (f. 25-28), raport și fișă de intervenție la eveniment (f. 29-31), proces-verbal de confruntare (f. 32-33), procese-verbale și acte procedurale de căutare (f. 34-36).
Raportat la mijloacele de probă administrate în cauză, instanța a constatat că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită cu vinovăție de inculpat dincolo de orice îndoială rezonabilă, așa cum prevăd dispozițiile art. 396 alin. 2 C. proc. pen.
În drept, fapta inculpatului A. A., care la data de 16.06.2014, în jurul orei 18.00, s-a deplasat pe . . faleza râului Bistrița, și a lovit persoana vătămată I. B.-D. cu un baston telescopic, în partea stângă a capului, provocându-i leziuni care au necesitat pentru vindecare un număr de 7-9 zile de îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de lovire sau alte violențe, prevăzute de art. 193 alin. 2 C. pen.
Privitor la latura obiectivă, elementul material al infracțiunii de lovire sau alte violențe, constă în acțiunea de lovire, cu un baston telescopic, a persoanei vătămate I. B.-D. în partea stângă a capului.
Urmarea imediată constă în producerea unor leziuni care au necesitat pentru vindecare un număr de 7-9 zile de îngrijiri medicale.
Între acțiunea ilicită a inculpatului, de lovire cu a persoanei vătămate cu baston telescopic, în partea stângă a acapului, și leziunile provocate, se constată existența unei legături de cauzalitate, suferința fiind prezumată.
În privința laturii subiective a infracțiunii de lovire sau alte violențe s-a reținut forma de vinovăție a intenției directe, prevăzută de art. 16 alin. 3 lit. a C. pen., justificate prin prevederea rezultatului acțiunii de lovire a persoanei vătămate, respectiv provocarea unei suferințe fizice, și urmărirea producerii acestuia.
Instanța a constatat că inculpatul A. A. a săvârșit infracțiunea de lovire sau alte violențe în termenul de încercare de 5 ani al suspendării sub supraveghere, stabilit ca urmare a condamnării acestuia la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 87 alin. 5 din OUG nr. 195/2002, cu aplicarea art. 320 indice 1 C. proc. pen. și art. 74 alin.1 lit. a și art. 76 C.pen. 1969, prin Sentința penală nr. 1430/26.09.2011 pronunțată de Judecătoria Bacău în dosar nr._, definitivă prin Decizia penală nr. 150/02.02.2012 a Curții de Apel Bacău.
Întrucât infracțiunea de lovire sau alte violențe a fost săvârșită în termenul de încercare al suspendării sub supraveghere, iar pedeapsa aplicată pentru infracțiunea prevăzută de art. 87 alin. 5 din OUG nr. 195/2002 nu este mai mare de 1 an, în temeiul art. 386 alin. 1 C. proc. pen., instanța a dispus, din oficiu, schimbarea încadrării juridice a faptei, așa cum a fost reținută în rechizitoriu, din infracțiunea de lovire sau alte violențe, prevăzută de art. 193 alin. 2 C. pen., în infracțiunea de lovire sau alte violențe, prevăzută de art. 193 alin. 2 C. pen., cu aplicarea art. 44 alin. 1 C. pen. care reglementează pluralitatea intermediară.
La individualizarea pedepsei, instanța a avut în vedere criteriile generale prevăzute de art. 74 C. pen., respectiv împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită și rezultatul infracțiunii comise, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
Cu privire la gradul de pericol social concret al faptei săvârșite de inculpat, instanța a apreciat că acesta prezintă periculozitate având în vedere, în primul rând, natura relațiilor sociale lezate, respectiv cele referitoare la integritatea fizică sau sănătatea persoanei.
În ceea ce privește modalitatea de săvârșire a faptei, instanța a avut în vedere faptul că inculpatul s-a folosit de un baston telescopic pentru a agresa persoana vătămată, instrument contondent, care, în cazul folosirii ca armă, este apt să producă vătămarea integrității corporale a persoanei.
Instanța a constatat că inculpatul a folosit instrumentul în cauză asupra zonei capului persoanei vătămate, zonă vitală, producându-i acesteia o plagă contuză scalp parietal stâng, leziuni care au necesitat pentru vindecare un număr de 7-9 zile de îngrijiri medicale.
În ceea ce privește persoana inculpatului, instanța a reținut faptul că, din analiza fișei de cazier judiciar rezultă că acesta nu se află la primul contact cu legea penală, fiind condamnat la pedeapsa de 1 an închisoare cu suspendare sub supraveghere (termen de încercare 5 ani) și interzicându-i-se drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b C. pen. în condițiile și pe durata prev. de art. 71 C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 87 alin. 5 din OUG nr. 195/2002, cu aplicarea art. 320 indice 1 C. proc. pen. și art. 74 alin.1 lit. a și art. 76 C.pen. 1969, prin Sentința penală nr. 1430/26.09.2011 pronunțată de Judecătoria Bacău în dosar nr._, definitivă prin Decizia penală nr. 150/02.02.2012 a Curții de Apel Bacău.
În aceste condiții, instanța a observat că inculpatul a săvârșit infracțiunea de lovire sau alte violențe în termenul de încercare al suspendării sub supraveghere, dând dovadă de perseverență infracțională.
Astfel, săvârșirea unei pluralități de infracțiuni, în cauză pluralitatea intermediară, constituie o cauză de agravare a răspunderii penale, legea penală nouă reglementând un regim sancționator drastic în acest sens. Raportat la acest aspect, instanța a considerat că inculpatul avea reprezentarea consecințelor comportamentului său infracțional, și cu toate acestea a acționat în afara regulilor prescrise de lege.
În ceea ce privește atitudinea inculpatului în timpul procesului penal, instanța a constatat că acesta nu a colaborat cu organele de urmărire penală, refuzând să dea declarații în legătură cu fapta pentru care a fost trimis în judecată, și specificând că nu dorește să presteze muncă neremunerată în folosul comunității (f. 24, 26 dos. u.p.).
Instanța a reținut faptul că, deși inculpatului i s-a adus la cunoștință calitatea de inculpat în dosarul nr. 402/P/2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău, cu privire la săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe, prevăzute de art. 193 alin. 2 C. pen., acesta a ales să nu participe la desfășurarea procesului penal, neprezentându-se în fața instanței la niciun termen de judecată, alegând, astfel, să ignore consecințele juridice pe care le-ar putea avea asupra sa procesul penal pornit împotriva sa.
În acest sens, instanța a constatat că inculpatul a adus la cunoștință organelor de urmărire penală (f. 19 dos. u.p.) că ar urma ca în data de 31.08.2014 să plece în Anglia pentru a presta muncă, în baza unui contract de muncă, pe o perioadă de 2 ani.
Scopul pedepsei constă în prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, scop care se realizează atât cu privire la persoanele cărora li se aplică o pedeapsă menită să asigure constrângerea și reeducarea, cât și cu privire la ceilalți destinatari ai legii penale care vor adopta o conduită conformă cu exigențele acestei legi în vederea evitării apariției unui raport de conflict cu statul.
Potrivit dispozițiilor legale în cauză infracțiunea de lovire sau alte violențe, prevăzută de art. 193 alin. 2 C. pen. este pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 5 ani sau cu amendă
Reținând gradul de pericol social al faptei și modalitatea de săvârșirea a acesteia, instanța a apreciat că nu este suficientă aplicarea pedepsei amenzii penale pentru a se atinge scopul preventiv și educativ al pedepsei, impunându-se aplicarea unei pedepse cu închisoarea.
În temeiul art. 193 alin. 2 C. pen., cu aplicarea art. 44 alin. 1 C. pen., instanța l-a condamnat pe inculpatul A. A. la pedeapsa de 9 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe.
Raportat la gravitatea infracțiunii și la persoana inculpatului, a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin.1 lit. a și lit. b C. pen., pe o perioadă de 1 an, în condițiile prevăzute de art. 68 alin.1 lit. b C. pen.
A aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a și lit. b C. pen., în condițiile prevăzute de art. 65 alin.1, 3 C. pen.
Având în vedere faptul că inculpatul a săvârșit o infracțiune intenționată în termenul de încercare al suspendării sub supraveghere, pentru care instanța a aplicat pedeapsa închisorii (art. 96 alin. 4 C. pen.) se impune revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an închisoare, aplicate inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 87 alin. 5 din OUG nr. 195/2002, cu aplicarea art. 320 indice 1 C. proc. pen. și art. 74 alin.1 lit. a și art. 76 C.pen. 1969, prin Sentința penală nr. 1430/26.09.2011 pronunțată de Judecătoria Bacău în dosar nr._, definitivă prin Decizia penală nr. 150/02.02.2012 a Curții de Apel Bacău.
Întrucât infracțiunea pentru care inculpatul a fost condamnat în prezenta cauză a fost săvârșită sub imperiul NCP, infracțiune care se află în stare de pluralitate intermediară în raport de infracțiunea prevăzută de art. 87 alin. 5 din OUG nr. 195/2002, menționată anterior, săvârșită sub imperiul C. pen. 1969, instanța a aplicat prevederile art. 10 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a NCP conform cărora „Tratamentul sancționator al pluralității de infracțiuni se aplică potrivit legii noi atunci când cel puțin una dintre infracțiunile din structura pluralității a fost comisă sub legea nouă, chiar dacă pentru celelalte infracțiuni pedeapsa a fost stabilită potrivit legii vechi, mai favorabilă.”
Astfel, deși condamnarea la pedeapsa cu suspendare sub supraveghere indicată mai sus a fost aplicată sub imperiul C. pen. 1969, instanța a aplicat prevederile NCP în ceea ce privește revocarea acestei modalități de executare a pedepsei, având în vedere că art. 15 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind NCP se referă exclusiv la instituția suspendării condiționate a executării pedepsei.
În acest sens, art. 96 alin. 5 C. pen. stabilește că, în cazul revocării suspendării sub supraveghere a executării pedepsei „Pedeapsa principală pentru noua infracțiune se stabilește și se execută, după caz, potrivit dispozițiilor referitoare la recidivă sau la pluralitatea intermediară.”
Astfel, potrivit art. 44 alin. 2 C. pen. „În caz de pluralitate intermediară, pedeapsa pentru noua infracțiune și pedeapsa anterioară se contopesc potrivit dispozițiilor de la concursul de infracțiuni.”, iar potrivit art. 39 alin. 1 lit. b C. pen. „când s-au stabilit numai pedepse cu închisoare, se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite.”
Deci, în cazul revocării suspendării sub supraveghere a pedepsei reglementate de C. pen. regimul sancționator aplicabil pluralității de infracțiuni este reprezentat de cumulul juridic, cu spor obligatoriu, al pedepselor.
În aceste condiții, în temeiul art. 96 alin. 4 C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. 1 C. pen., instanța a revocat suspendarea sub supraveghere a pedepsei de 1 an închisoare (termen de încercare 5 ani) aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 87 alin. 5 din OUG nr. 195/2002, cu aplicarea art. 320 indice 1 C. proc. pen. și art. 74 alin. 1 lit. a și art. 76 C. pen. 1969, prin Sentința penală nr. 1430/26.09.2011 pronunțată de Judecătoria Bacău în dosar nr._, definitivă prin Decizia penală nr. 150/02.02.2012 a Curții de Apel Bacău.
În temeiul art. 96 alin. 5 C. pen. raportat la art. 44 alin. 2 C. pen. și art. 39 alin. 1 lit. b C. pen. a contopit pedeapsa de 1 an închisoare, aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 87 alin. 5 din OUG nr. 195/2002, cu aplicarea art. 320 indice 1 C. proc. pen. și art. 74 alin.1 lit. a și art. 76 C.pen. 1969, prin Sentința penală nr. 1430/26.09.2011 pronunțată de Judecătoria Bacău în dosar nr._, definitivă prin Decizia penală nr. 150/02.02.2012 a Curții de Apel Bacău, cu pedeapsa de 9 luni închisoare aplicată prin prezenta hotărâre, a aplicat pedeapsa cea mai grea de 1 închisoare, la care a adăugat 1/3 din pedeapsa de 9 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 1 (un) an și 3 (trei) luni închisoare.
Raportat la persoana inculpatului și la împrejurările săvârșirii faptei, a aplicat acestuia pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a și lit. b C. pen., pe o perioadă de 1 an, în condițiile prevăzute de art. 68 alin. 1 lit. b C. pen.
În temeiul 45 alin. 5 C. proc. pen. rap. la art. 45 alin. 3 lit. a C. proc. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a și lit. b C. pen., în condițiile prevăzute de art. 65 alin.1, 3 C. pen.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei instanța a avut în vedere faptul că persoana vătămată I. B.-D. s-a constituit parte civilă în cursul urmăririi penale, inițial, cu suma de 500 lei, reprezentând daune materiale, după care la termenul de judecată din data de 25.05.2014 a majorat cuantumul despăgubirilor solicitate la suma de 7.000 lei, din care suma de 500 lei cu titlu de daune materiale, iar suma de 6.500 lei cu titlu de daune morale.
Angajarea răspunderii inculpatului A. A., în acest sens, este condiționată de îndeplinirea cerințelor răspunderii civile delictuale, respectiv: existența unei fapte ilicite, existența unui prejudiciu, existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și producerea prejudiciului și existența vinovăției celui care a cauzat prejudiciul.
Fapta ilicită reprezintă orice manifestare exterioară a unei persoane (acțiune sau inacțiune) prin care, încălcându-se normele dreptului obiectiv, se cauzează prejudicii dreptului subiectiv aparținând unei persoane.
În cauză, fapta ilicită s-a concretizat sub forma lovirii părții civile cu un baston telescopic, în partea stângă a capului.
În ceea ce privește prejudiciul, acesta poate fi definit ca efectul negativ suferit de o persoană ca urmare a faptei ilicite săvârșite de o altă persoană, despăgubirea care se acordă în cazul răspunderii delictuale având o natură întotdeauna patrimonială.
Prejudiciul constând în daune materiale reprezintă consecințe de natură patrimonială cauzate persoanei prin fapte ilicite culpabile, constând în atingerile aduse patrimoniului sau integrității corporale a persoanelor.
Pentru a putea fi acordat de instanță prejudiciul produs prin săvârșirea faptei ilicite trebuie să fie cert, evaluabil în bani și nerecuperat.
Caracterul cert al daunelor materiale poate fi reținut doar în condițiile în care persoana care le solicită le dovedește existența prin mijloace de probă corespunzătoare.
Astfel, în cauză s-a dovedit că părții civile i-au fost fost cauzate leziuni care au necesitat pentru vindecare un număr de 7-9 zile de îngrijiri medicale.
Din declarația martorei C. A. (f. 33 dos. jud.) reiese că, în urma loviturii primite, partea civilă a mers de mai multe ori la medic și a luat medicamente pentru durere.
Având în vedere acest mijloc de probă, instanța a constatat că partea civilă a dovedit efectuarea cheltuielilor aferente recuperării sale fizice, fiind îndreptățită să primească daunele materiale solicitate, în cuantum de 500 de lei.
Daunele morale reprezintă consecințe de natură nepatrimonială cauzate persoanei prin fapte ilicite culpabile, constând în atingerile aduse personalității sale fizice, psihice și sociale, prin lezarea unui drept sau interes nepatrimonial.
În ceea ce privește daunele morale, legea penală nu condiționează acordarea acestora de administrarea unui probatoriu ca în cazul daunelor materiale, însă evaluarea instanței trebuie să țină seama de aspecte obiective, cum ar fi probabilitatea rezonabilă ca fapta săvârșită de inculpat să producă suferințe fizice și psihice, precum și de toate consecințele acesteia.
Prin săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe i s-au cauzat părții civile atât suferințe fizice, cât și suferințe psihice.
Astfel, din declarația martorei C. A. (f. 33 dos. jud.) reiese că partea civilă nu mai putea depune efort fizic la școală. De asemenea, apărătorul părții civile a arătat că stilul de viață al acesteia s-a schimbat în urma săvârșirii infracțiunii, în sensul de a nu mai participa la meciuri de fotbal, în calitate de arbitru, tocmai din cauza incapacității de a face efort fizic.
În ceea ce privește suferințele psihice, partea civilă a arătat că a suferit mult în urma loviturii primate, iar martora C. A. a susținut că aceasta a fost speriată.
Apreciind că suma solicitată cu titlu de daune morale de parte civilă nu este proporțională în raport de consecințele produse, în condițiile în care sumele acordate cu acest titlu nu trebuie să constituie o sancționare excesivă a inculpatului, dar nici o îmbogățire fără just temei a părții civile, instanța a apreciat că suma de 3.000 lei constituie o justă despăgubire pentru aceasta.
În ceea ce privește raportul de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, în cauză, existența acestuia reiese din însăși realizarea elementului material a infracțiunii de lovire sau alte violențe.
Vinovăția reprezintă atitudinea psihică pe care autorul a avut-o la momentul imediat anterior săvârșirii faptei, față de săvârșirea și urmările acesteia.
Referitor la condiția vinovăției, instanța a constatat că art. 1.357 C. civ. prevede că ,,Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai ușoară culpă.”
Forma de vinovăție cu care a acționat inculpatul A. A. este cea a intenției directe, prevăzută de art. 16 alin. 3 lit. a C. pen., acesta prevăzând rezultatul faptei sale, și urmărind producerea lui.
Având în vedere toate aceste aspecte, în temeiul art. 25 C. proc. pen., art. 397 C. proc. pen. raportat la art. 1.349 C. civ. și art. 1.357 C. civ. a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă I. B.-D. și a obligat inculpatul A. A. la plata sumei de 3.500 lei, cu titlu de despăgubiri, din care suma de 500 lei cu titlu de daune materiale, iar suma de 3.000 lei cu titlu de daune morale.
În temeiul art. 274 alin. 1 C. proc. pen. a obligat inculpatul inculpatul A. A. la plata sumei de 700 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului (suma de 300 lei aferentă urmăririi penale și suma de 400 lei aferentă judecății).
Împotriva sentinței a declarat apel P. de pe lângă Judecătoria Bacău, motivele de apel formulate în scris făcând referire la modalitatea de stabilire a pedepsei rezultante ca urmare a revocării suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 1430/26.09.2011 a Judecătoriei Bacău, definitivă prin decizia penală nr. 150/02.02.2012 a Curții de Apel Bacău, respectiv în mod greșit s-a procedat la contopirea acesteia cu pedeapsa aplicată în cauză, iar nu la cumulul aritmetic, o altă critică a făcut referire la omisiunea confiscării bastonului telescopic folosit de inculpat la agresarea victimei, sau la confiscarea contravalorii acestuia.
Apelul parchetului este fondat în parte, cu privire la prima critică expusă.
Deși infracțiunea dedusă judecății a fost săvârșită sub imperiul noii reglementări penale, instanța trebuia să dea eficiență dispozițiilor art. 864 C.pen. din 1969, în sensul dispunerii revocării suspendării sub supraveghere și executarea în întregime a pedepsei, care nu se contopește cu pedeapsa aplicată pentru noua infracțiune.
Deși în mod corect instanța a reținut că infracțiunea dedusă judecății a fost săvârșită sub imperiul N.C.pen., iar raportat la condamnarea anterioară de 1 an închisoare, se impune reținerea stării de pluralitate intermediară, revocarea suspendării sub supraveghere nu se face în baza art. 96 alin. 4 N.C.pen., precum nici tratamentul sancționator aplicabil nu este cel instituit prin dispozițiile art. 96 alin. 5 N.C. pen. raportat la art. 44 alin. 2 N.C.pen. și art. 39 alin. 1 lit. b N.C.pen.
Într-adevăr, art. 15 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind N.C.pen. se referă exclusiv la instituția suspendării condiționate a executării pedepsei, în schimb, art. 16 din Legea nr. 187/2012 stabilește că, măsura suspendării sub supraveghere a executării pedepsei aplicată în baza Codului penal din 1969 se menține și după . Codului penal, până la împlinirea termenului de încercare stabilit prin hotărârea de condamnare.
Totodată, față de dispunerea textelor legale, art. 16 din Legea nr. 187/2012 constituie o normă derogatorie de la tratamentul sancționator al pluralității de infracțiuni stabilit prin art. 10 din Legea nr. 187/2012.
În același sens, legiuitorul nu a considerat necesar să prevadă expres că măsura suspendării sub supraveghere se menține, inclusiv sub aspectul revocării sau anulării acesteia, astfel cum a indicat expres în cadrul art. 15 alin. 2 din Legea nr. 187/2012 pentru situația condamnării cu suspendare condiționată a executării pedepsei, întrucât, spre deosebire de instituția suspendării condiționate, modalitatea de individualizare a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei își găsește corespondent în cadrul N.C.pen.
O altă interpretare a art. 16 din Legea nr. 187/2012, ar crea, în cazul neîndeplinirii condițiilor referitoare la existența recidivei postcondamnatorii, o situație nejustificat mai blândă pentru persoana condamnată cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, față de cea condamnată cu suspendare condiționată a executării pedepsei căreia, conform art. 15 alin. 2 din Legea nr. 187/2012 i se va aplica tratamentul sancționator prevăzut de art. 83 alin. 1 C.pen. din 1969, respectiv va executa în întregime pedeapsa, care nu se contopește cu pedeapsa aplicată pentru noua infracțiune.
Cel de al doilea motiv de apel nu este întemeiat, întrucât la dosarul cauzei nu se regăsește dovada ridicării bunului folosit la agresiune în vederea confiscării. Având în vedere și faptul că nu există date concrete privind evaluarea acestuia bun, rezultă că dispozițiile privitoare la confiscare nu pot fi aplicabile în cauză.
În consecință, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a C .p .p . va fi admis apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Bacău împotriva sentinței penale nr. 910 din data de 09.06.2015 pronunțată de Judecătoria Bacău în dosarul nr._ .
Va fi desființată în parte sentința apelată, sub aspectul aplicării dispozițiilor privitoare la revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei și a pedepsei rezultante de executat, se va reține cauza spre rejudecare și, în fond:
Se va înlătura aplicarea dispozițiilor art. 96 al. 4, 5 Cod penal.
În temeiul art. 86 ind. 4 Cod penal ( 1969) se va revoca suspendarea executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1430/2011 a Judecătoriei Bacău și se va adăuga această pedeapsă la pedeapsa de 9 luni închisoare aplicată în cauză.
Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
Cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În temeiul art. 421 pct. 2 lit. a C .p .p . admite apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Bacău împotriva sentinței penale nr. 910 din data de 09.06.2015 pronunțată de Judecătoria Bacău în dosarul nr._ .
Desființează în parte sentința apelată, sub aspectul aplicării dispozițiilor privitoare la revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei și a pedepsei rezultante de executat, reține cauza spre rejudecare și, în fond:
Înlătură aplicarea dispozițiilor art. 96 al. 4, 5 Cod penal.
În temeiul art. 86 ind. 4 Cod penal ( 1969) revocă suspendarea executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1430/2011 a Judecătoriei Bacău și adaugă această pedeapsă la pedeapsa de 9 luni închisoare aplicată în cauză.
Pedeapsă de executat: 1 an și 9 luni închisoare.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 24.11.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
M. A. A. C. C.
GREFIER
A. D. - I.
Pron.sent.pen.M. A.M.
Red.d.a.M.A.A.
Tehnored.A.D.I.
3 ex.
16.12.2015/17.12.2015
| ← Exercitarea fără drept a unei profesii. Art. 281 C.p.. Decizia... | Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 1291/2015. Curtea... → |
|---|
