Lovirea sau alte violenţe. Art. 180 C.p.. Decizia nr. 607/2015. Curtea de Apel BACĂU

Curtea de Apel BACĂU - Sentințe și decizii penale / 2015

Decizia nr. 607/2015 pronunțată de Curtea de Apel BACĂU la data de 10-06-2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BACĂU

SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE

DECIZIA PENALĂ nr. 607

Ședința publică de la 10 iunie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE – B. A.

JUDECĂTOR – N. C. I.

GREFIER – E. D.

&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&

Ministerul Public – P. de pe lângă Curtea de Apel Bacău - legal reprezentat de

procuror – G. M.

Pe rol fiind soluționarea apelurilor formulate de P. DE PE L. JUDECĂTORIA BACĂU și inculpații B. C. NICUȘOR, M. M., PLEȘUVU A. C. și PLEȘUVU M. D., împotriva sentinței penale nr. 2884 din 07.11.2014 a Judecătoriei R. pronunțată în dosarul_ .

Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința de judecată din data de 26 mai 2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată.

CURTEA

- deliberând –

Prin sentința penală nr. 2284 din data de 07.11.2014, pronunțată de Judecătoria Bacău în dosarul nr._ s-a dispus următoarele:

În baza art. 386, alin. 1 C. proc. P.., din oficiu schimbarea încadrării juridice a faptelor astfel cum au fost reținute în sarcina inculpaților prin actul de sesizare al instanței, după cum urmează:

- pentru inculpatul B. C. NICUȘOR din infracțiunile de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 180, alin. 2 C. pen. de la 1969 cu aplicarea art. 75, alin. 1, lit. a C. pen. de la 1969 (persoană vătămată B. F.), lovire sau alte violențe prevăzută de art. 180, alin. 2 C. pen. de la 1969 cu aplicarea art. 75, alin. 1, lit. a C. pen. de la 1969 (persoană vătămată B. I.) și port fără drept în locuri publice a unor obiecte confecționate anume pentru lovire prevăzută de art. 2, pct. 1 din Legea nr. 61/1991, toate cu aplicarea art. 33, lit. a C. pen. de la 1969 în infracțiunea de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 193, alin. 2 C. pen. cu aplicarea art. 77, lit. a C. pen. (persoană vătămată B. F.) și infracțiunea de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 193, alin. 2 C. pen. cu aplicarea art. 77, lit. a C. pen. (persoană vătămată B. I.) ambele cu aplicarea art. 38, alin. 1 C. pen., totul cu aplicarea art. 5, alin. 1 C. pen.;

- pentru inculpatul M. M. din infracțiunile de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 180, alin. 2 C. pen. de la 1969 cu aplicarea art. 75, alin. 1, lit. a C. pen. de la 1969 (persoană vătămată B. F.), lovire sau alte violențe prevăzută de art. 180, alin. 2 C. pen. de la 1969 cu aplicarea art. 75, alin. 1, lit. a C. pen. de la 1969 (persoană vătămată B. I.) și port fără drept în locuri publice a unor obiecte confecționate anume pentru lovire prevăzută de art. 2, pct. 1 din Legea nr. 61/1991, toate cu aplicarea art. 33, lit. a C. pen. de la 1969 în infracțiunea de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 193, alin. 2 C. pen. cu aplicarea art. 77, lit. a C. pen. (persoană vătămată B. F.) și infracțiunea de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 193, alin. 2 C. pen. cu aplicarea art. 77, lit. a C. pen. (persoană vătămată B. I.) ambele cu aplicarea art. 38, alin. 1 C. pen., totul cu aplicarea art. 5, alin. 1 C. pen.;

- pentru inculpatul PLEȘUVU A. C. din infracțiunile de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 180, alin. 2 C. pen. de la 1969 cu aplicarea art. 75, alin. 1, lit. a C. pen. de la 1969 (persoană vătămată B. F.), lovire sau alte violențe prevăzută de art. 180, alin. 2 C. pen. de la 1969 cu aplicarea art. 75, alin. 1, lit. a C. pen. de la 1969 (persoană vătămată B. I.) și port fără drept în locuri publice a unor obiecte confecționate anume pentru lovire prevăzută de art. 2, pct. 1 din Legea nr. 61/1991, toate cu aplicarea art. 33, lit. a C. pen. de la 1969 în infracțiunea de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 193, alin. 2 C. pen. cu aplicarea art. 77, lit. a C. pen. (persoană vătămată B. F.) și infracțiunea de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 193, alin. 2 C. pen. cu aplicarea art. 77, lit. a C. pen. (persoană vătămată B. I.) ambele cu aplicarea art. 38, alin. 1 C. pen., totul cu aplicarea art. 5, alin. 1 C. pen.;

- pentru inculpatul PLEȘUVU M. D. din infracțiunile de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 180, alin. 2 C. pen. de la 1969 cu aplicarea art. 75, alin. 1, lit. a C. pen. de la 1969 (persoană vătămată B. F.), lovire sau alte violențe prevăzută de art. 180, alin. 2 C. pen. de la 1969 cu aplicarea art. 75, alin. 1, lit. a C. pen. de la 1969 (persoană vătămată B. I.) și port fără drept în locuri publice a unor obiecte confecționate anume pentru lovire prevăzută de art. 2, pct. 1 din Legea nr. 61/1991, toate cu aplicarea art. 33, lit. a C. pen. de la 1969 în infracțiunea de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 193, alin. 2 C. pen. cu aplicarea art. 77, lit. a C. pen. (persoană vătămată B. F.) și infracțiunea de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 193, alin. 2 C. pen. cu aplicarea art. 77, lit. a C. pen. (persoană vătămată B. I.) ambele cu aplicarea art. 38, alin. 1 C. pen., totul cu aplicarea art. 5, alin. 1 C. pen.

I. În baza art. 396, alin. 1 și 4 C. proc. P.. raportat la art. 83 C. pen. s-a stabilit în sarcina inculpatului B. C. NICUȘOR, fiul lui L. și E., născut la data de 10.02.1989 în mun. Bacău, domiciliat în ., CNP_, o pedeapsă de 9 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 193, alin. 2 C. pen. cu aplicarea art. 77, lit. a C. pen. și a art. 5, alin. 1 C. pen. (fapta din data de 07.03.2012, persoană vătămată B. I.).

În baza art. 396, alin. 1 și 4 C. proc. P.. raportat la art. 83 C. pen. s-a stabilit în sarcina inculpatului B. C. NICUȘOR, o pedeapsă de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 193, alin. 2 C. pen. cu aplicarea art. 77, lit. a C. pen. și a art. 5, alin. 1 C. pen. (fapta din data de 07.03.2012, persoană vătămată B. F.).

În temeiul art. 38, alin. 1 C. pen. raportat la art. 39, alin. 1, lit. b C. pen. s-au contopit cele două pedepse, și s-a stabilit în sarcina inculpatului pedeapsa cea mai grea de 9 luni închisoare, la care se adaugă sporul obligatoriu de două luni închisoare (1/3 din pedeapsa mai mică), în final în sarcina inculpatului B. C. NICUȘOR fiind stabilită o pedeapsă rezultantă de 11 luni închisoare.

În baza art. 83 C. pen., s-a amânat aplicarea pedepsei închisorii astfel stabilită, pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani stabilit în condițiile art. 84 C. pen., ce urmează a se calcula de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

În baza art. 85, alin. 1 C. pen., pe durata termenului de supraveghere, inculpatul B. C. NICUȘOR trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la S. de Probațiune Bacău, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 86, alin. 1 C. pen., pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85, alin.1 lit. c) – e) se comunică Serviciului de Probațiune Bacău.

În temeiul art. 85, alin. 2, lit. e C. pen., s-a impus inculpatului B. C. NICUȘOR ca pe durata termenului de încercare să nu comunice cu inculpații M. M., Pleșuvu A. C. și Pleșuvu M. D..

În baza art. 86, alin. 2, supravegherea executării obligațiilor prevăzute de art. 85, alin. 2, lit. e se va efectua de către organele de poliție ale . vor sesiza S. de Probațiune cu privire la orice încălcare a acestora.

Potrivit art. 90, alin. 1 C. pen., inculpatului B. C. NICUȘOR nu i se mai aplică pedeapsa și nu este supus niciunei decăderi, interdicții sau incapacități ce ar putea decurge din infracțiunea săvârșită, dacă nu a săvârșit din nou o infracțiune până la expirarea termenului de supraveghere, nu s-a dispus revocarea amânării și nu s-a descoperit o cauză de anulare.

Potrivit art. 404, alin. 3 C. proc. P.., s-a atras atenția inculpatului B. C. NICUȘOR asupra dispozițiilor art. 88 C. pen., în sensul revocării amânării aplicării pedepsei în cazul nerespectării măsurilor de supraveghere, a obligațiilor impuse sau în cazul săvârșirii de noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere.

II. În baza art. 396, alin. 1 și 4 C. proc. P.. raportat la art. 83 C. pen. s-a stabilit în sarcina inculpatului M. M., fiul lui V. și I., născut la data de 24.04.1992 în mun. Bacău, domiciliat în comuna L. V., ., CNP_, o pedeapsă de 9 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 193, alin. 2 C. pen. cu aplicarea art. 77, lit. a C. pen. și a art. 5, alin. 1 C. pen. (fapta din data de 07.03.2012, persoană vătămată B. I.).

În baza art. 396, alin. 1 și 4 C. proc. P.. raportat la art. 83 C. pen. s-a stabilit în sarcina inculpatului M. M., o pedeapsă de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 193, alin. 2 C. pen. cu aplicarea art. 77, lit. a C. pen. și a art. 5, alin. 1 C. pen. (fapta din data de 07.03.2012, persoană vătămată B. F.).

În temeiul art. 38, alin. 1 C. pen. raportat la art. 39, alin. 1, lit. b C. pen. s-au contopit cele două pedepse, și s-a stabilit în sarcina inculpatului pedeapsa cea mai grea de 9 luni închisoare, la care se adaugă sporul obligatoriu de trei luni închisoare (1/3 din pedeapsa mai mică), în final în sarcina inculpatului M. M. fiind stabilită o pedeapsă rezultantă de 11 luni închisoare.

Pe timpul supravegherii, inculpatul M. M. trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la S. de Probațiune Bacău, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 86, alin. 1 C. pen., pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85, alin.1 lit. c) – e) se comunică Serviciului de Probațiune Bacău.

În temeiul art. 85, alin. 2, lit. e C. pen.,s-a impus inculpatului M. M. ca pe durata termenului de încercare să nu comunice cu inculpații B. C. Nicușor, Pleșuvu A. C. și Pleșuvu M. D..

Potrivit art. 90, alin. 1 C. pen., inculpatului M. M. nu i se mai aplică pedeapsa și nu este supus niciunei decăderi, interdicții sau incapacități ce ar putea decurge din infracțiunea săvârșită, dacă nu a săvârșit din nou o infracțiune până la expirarea termenului de supraveghere, nu s-a dispus revocarea amânării și nu s-a descoperit o cauză de anulare.

Potrivit art. 404, alin. 3 C. proc. P.., s-a atras atenția inculpatului M. M. asupra dispozițiilor art. 88 C. pen., în sensul revocării amânării aplicării pedepsei în cazul nerespectării măsurilor de supraveghere, a obligațiilor impuse sau în cazul săvârșirii de noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere.

III. În baza art. 396, alin. 1 și 4 C. proc. P.. raportat la art. 83 C. pen. s-a stabilit în sarcina inculpatului PLEȘUVU A. C., fiul lui C. și E., născut la data de 18.06.1993 în mun. Bacău, domiciliat în comuna L. V., ., CNP_, o pedeapsă de 9 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 193, alin. 2 C. pen. cu aplicarea art. 77, lit. a C. pen. și a art. 5, alin. 1 C. pen. (fapta din data de 07.03.2012, persoană vătămată B. I.).

În baza art. 396, alin. 1 și 4 C. proc. P.. raportat la art. 83 C. pen. s-a stabilit în sarcina inculpatului PLEȘUVU A. C., o pedeapsă de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 193, alin. 2 C. pen. cu aplicarea art. 77, lit. a C. pen. și a art. 5, alin. 1 C. pen. (fapta din data de 07.03.2012, persoană vătămată B. F.).

În temeiul art. 38, alin. 1 C. pen. raportat la art. 39, alin. 1, lit. b C. pen. s-au contopit cele două pedepse, și s-a stabilit în sarcina inculpatului pedeapsa cea mai grea de 9 luni închisoare, la care s-a adaugat sporul obligatoriu de două luni închisoare (1/3 din pedeapsa mai mică), în final în sarcina inculpatului PLEȘUVU A. C. fiind stabilită o pedeapsă rezultantă de 11 luni închisoare.

În baza art. 85, alin. 1 C. pen., pe durata termenului de supraveghere, inculpatul PLEȘUVU A. C. trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la S. de Probațiune Bacău, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 86, alin. 1 C. pen., pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85, alin.1 lit. c) – e) se comunică Serviciului de Probațiune Bacău.

În temeiul art. 85, alin. 2, lit. e C. pen., s-a impus inculpatului PLEȘUVU A. C. ca pe durata termenului de încercare să nu comunice cu inculpații B. C. Nicușor și M. M..

Potrivit art. 90, alin. 1 C. pen., inculpatului PLEȘUVU A. C. nu i se mai aplică pedeapsa și nu este supus niciunei decăderi, interdicții sau incapacități ce ar putea decurge din infracțiunea săvârșită, dacă nu a săvârșit din nou o infracțiune până la expirarea termenului de supraveghere, nu s-a dispus revocarea amânării și nu s-a descoperit o cauză de anulare.

Potrivit art. 404, alin. 3 C. proc. P.., s-a atras atenția inculpatului PLEȘUVU A. C. asupra dispozițiilor art. 88 C. pen., în sensul revocării amânării aplicării pedepsei în cazul nerespectării măsurilor de supraveghere, a obligațiilor impuse sau în cazul săvârșirii de noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere.

IV. În baza art. 396, alin. 1 și 4 C. proc. P.. raportat la art. 83 C. pen. s-a stabilit în sarcina inculpatului PLEȘUVU M. D., fiul lui fiul lui C. și E., născut la data de 25.10.1991 în mun. Bacău, domiciliat în comuna L. V., ., CNP_, o pedeapsă de 9 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 193, alin. 2 C. pen. cu aplicarea art. 77, lit. a C. pen. și a art. 5, alin. 1 C. pen. (fapta din data de 07.03.2012, persoană vătămată B. I.).

În baza art. 396, alin. 1 și 4 C. proc. P.. raportat la art. 83 C. pen. s-a stabilit în sarcina inculpatului PLEȘUVU M. D., o pedeapsă de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 193, alin. 2 C. pen. cu aplicarea art. 77, lit. a C. pen. și a art. 5, alin. 1 C. pen. (fapta din data de 07.03.2012, persoană vătămată B. F.).

În temeiul art. 38, alin. 1 C. pen. raportat la art. 39, alin. 1, lit. b C. pen. s-au contopit cele două pedepse, și s-a stabilit în sarcina inculpatului pedeapsa cea mai grea de 9 luni închisoare, la care s-a adaugat sporul obligatoriu de două luni închisoare (1/3 din pedeapsa mai mică), în final în sarcina inculpatului PLEȘUVU M. D. fiind stabilită o pedeapsă rezultantă de 11 luni închisoare.

În baza art. 85, alin. 1 C. pen., pe durata termenului de supraveghere, inculpatul PLEȘUVU M. D. trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la S. de Probațiune Bacău, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 86, alin. 1 C. pen., pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85, alin.1 lit. c) – e) se comunică Serviciului de Probațiune Bacău.

În temeiul art. 85, alin. 2, lit. e C. pen., s-a impus inculpatului PLEȘUVU M. D. ca pe durata termenului de încercare să nu comunice cu inculpații B. C. Nicușor și M. M..

Potrivit art. 90, alin. 1 C. pen., inculpatului PLEȘUVU M. D. nu i se mai aplică pedeapsa și nu este supus niciunei decăderi, interdicții sau incapacități ce ar putea decurge din infracțiunea săvârșită, dacă nu a săvârșit din nou o infracțiune până la expirarea termenului de supraveghere, nu s-a dispus revocarea amânării și nu s-a descoperit o cauză de anulare.

Potrivit art. 404, alin. 3 C. proc. P.., s-a atras atenția inculpatului PLEȘUVU M. D. asupra dispozițiilor art. 88 C. pen., în sensul revocării amânării aplicării pedepsei în cazul nerespectării măsurilor de supraveghere, a obligațiilor impuse sau în cazul săvârșirii de noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere.

În temeiul art. 397, alin. 1 raportat la art. 20 C. proc. P.. cu referire la art. 1349, art. 1357, art. 1382 și art. 1392 Cod civil, s-a admis în parte acțiunile civilă formulată de persoanele vătămate constituite părți civile B. I. și B. F., ambii cu domiciliul în . și au fost obligați în solidar inculpații B. C. NICUȘOR, M. M., PLEȘUVU A. C. și PLEȘUVU M. D.:

- la plata către partea civilă B. I. a sumei de 1.000 lei cu titlu de daune materiale și a sumei de 4.000 lei cu titlu de daune morale;

- la plata către partea civilă B. F. a sumei de 300 lei cu titlu de daune materiale și a sumei de 2.000 lei cu titlu de daune morale.

S-au respins restul pretențiilor civile formulate de părțile civile B. I. și B. F. ca neîntemeiate.

În temeiul art. 397, alin. 1 raportat la art. 20 C. proc. P.. cu cu referire la art. 1349, art. 1357, art. 1382, s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de parte civilă S. Județean de Ambulanță Bacău și au fost obligați în solidar inculpații B. C. NICUȘOR, M. M., PLEȘUVU A. C. și PLEȘUVU M. D. la plata către acesta a sumei de 399 lei reprezentând contravaloarea cheltuielilor de transport a persoanelor vătămate la S. Județean de Urgență Bacău.

S-au respins restul pretențiilor civile formulate de partea civilă S. Județean de Ambulanță Bacău ca neîntemeiate.

În baza art. 276, alin. 1 și 4 C. proc. P.. a fost obligat fiecare dintre inculpații B. C. NICUȘOR, M. M., PLEȘUVU A. C. și PLEȘUVU M. D. la plata către persoana vătămată B. I. a sumei de 250 lei și la plata către persoana vătămată B. F. a sumei de 125 lei cu titlu de cheltuieli judiciare efectuate în cauză, reprezentând onorariu avocat.

În baza art. 274, alin. 1, 2 și 3 C. proc. P.., a fost obligat fiecare dintre inculpații B. C. NICUȘOR, M. M., PLEȘUVU A. C. și PLEȘUVU M. D. la plata a câte 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat.

Pentru a dispune astfel, prima instanță a avut în vedere următoarele:

Prin rechizitoriul din data de 04.03.2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău în dosar nr. 2971/P/2012 și înregistrat pe rolul acestei instanțe sub nr._ la data de 03.04.2013 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpaților:

- B. C. NICUȘOR pentru săvârșirea infracțiunilor de lovire sau alte violențe, prevăzută de art.180 alin.2 Cod penal cu aplicarea art.75 lit. a) Cod penal (persoană vătămată B. F.), lovire sau alte violențe, prevăzută de art.180 alin.2 Cod penal (persoană vătămată B. I.) cu aplicarea art.75 lit.a) Cod penal și port fără drept în locuri publice a unor obiecte confecționate anume pentru lovire, prevăzută de art. 2 pct.1 din Legea nr.61/1991, toate cu aplicarea art.33 lit.a) Cod penal;

- M. M. pentru săvârșirea infracțiunilor de lovire sau alte violențe, prevăzută de art.180 alin.2 Cod penal cu aplicarea art.75 lit. a) Cod penal (persoană vătămată B. F.), lovire sau alte violențe, prevăzută de art.180 alin.2 Cod penal (persoană vătămată B. I.) cu aplicarea art.75 lit. a) Cod penal și port fără drept în locuri publice a unor obiecte confecționate anume pentru lovire, prevăzută de art. 2 pct.1 din Legea nr.61/1991, toate cu aplicarea art.33 lit.a) Cod penal;

- PLEȘUVU A. C. pentru săvârșirea infracțiunilor de lovire sau alte violențe, prevăzută de art.180 alin.2 Cod penal cu aplicarea art.75 lit. a) Cod penal (persoană vătămată B. F.), lovire sau alte violențe, prevăzută de art.180 alin.2 Cod penal (persoană vătămată B. I.) cu aplicarea art.75 lit. a) Cod penal și port fără drept în locuri publice a unor obiecte confecționate anume pentru lovire, prevăzută de art. 2 pct.1 din Legea nr.61/1991, toate cu aplicarea art.33 lit.a) Cod penal;

- PLEȘUVU M. D. pentru săvârșirea infracțiunilor de lovire sau alte violențe, prevăzută de art.180 alin.2 Cod penal cu aplicarea art.75 lit. a) Cod penal (persoană vătămată B. F.), lovire sau alte violențe, prevăzută de art.180 alin.2 Cod penal (persoană vătămată B. I.) cu aplicarea art.75 lit. a) Cod penal și port fără drept în locuri publice a unor obiecte confecționate anume pentru lovire, prevăzută de art. 2 pct.1 din Legea nr.61/1991, toate cu aplicarea art.33 lit.a) Cod penal;

În cuprinsul actului de sesizare al instanței s-a reținut, în esență, că în data de 07.03.2012, în jurul orei 03.00, inculpații PLEȘUVU M. D., PLEȘUVU A. C., M. M. și B. C. NICUȘOR, înarmați cu bastoane telescopice și cu bâte, în timp ce se aflau pe drumul public DJ 252 B au aplicat mai multe lovituri cu bastoanele telescopice și cu bâtele părților vătămata B. F. și B. I., producându-le leziuni ce au necesitat pentru vindecare 7-8 zile de îngrijiri medicale, respectiv 15-17 zile de îngrijiri medicale.

Pentru dovedirea situației de fapt au fost administrate următoarele mijloace de probă în cursul urmăririi penale: declarația părții vătămate B. F. (fila 6 d.u.p.); declarația părții vătămate B. I. (fila 9 d.u.p.); copie după certificatul medico-legal al părții vătămate B. F. (fila 11 d.u.p.); copie după certificatul medico-legal al persoanei vătămate B. I. (fila 11 d.u.p.); copie după fișa medicală persoanei vătămate B. I. (fila 13-14 d.u.p.); copie după fișa medicală persoanei vătămate B. F. (fila 15-16 d.u.p.); copie după cartea de identitate a persoanelor vătămate (filele 17-18 d.u.p.); fișa de cazier judiciar a inculpatului Pleșuvu M. D. (fila 21 d.u.p.); declarația inculpatului Pleșuvu M. D. (fila 24 d.u.p.); fișa de cazier judiciar a inculpatului M. M. I. (fila 27 d.u.p.); declarația inculpatului M. M. I. (fila 30 d.u.p.); fișa de cazier judiciar a inculpatului Pleșuvu A. C. (fila 33 d.u.p.); declarația inculpatului Pleșuvu A. C. (fila 36 d.u.p.); fișa de cazier judiciar a inculpatului B. O. Nicușor (fila 39 d.u.p.); declarația inculpatului B. O. Nicușor (fila 42 d.u.p.); declarația martorului M. V. (fila 44 d.u.p.); declarația martorului Branadir N. (fila 46 d.u.p.); declarația martorului B. V. (fila 48 d.u.p.); declarația martorului Ț. F. A. (fila 50 d.u.p.); fișa autovehiculului maca „Daewoo Leganza” (fila 52 d.u.p.).

II. Camera preliminară

Prin încheierea din data de 13.03.2014 (f. 84-87 d.i.) judecătorul de cameră preliminară a dispus începerea judecării cauzei, constatând legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală privindu-l pe inculpații PLEȘUVU M. D., PLEȘUVU A. C., M. M. și B. C. NICUȘOR.

De asemenea, judecătorul de cameră preliminară a constat că nu au fost formulate cereri ori invocate excepții de către inculpați cu privire la legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală.

III. Desfășurarea cercetării judecătorești

La termenul din data de 08.04.2014 persoana vătămată B. F. s-a constituit parte civlă în cauză cu suma de 40.000 lei, din care suma de 30.000 lei cu titlu de daune materiale și suma de 10.000 lei cu titlu de daune morale, împotriva tuturor inculpaților. Și persoana vătămată B. I. s-a constituit parte civilă, având pretenții identice. (f. 108-109 d.i.).

La termenul din data de 03.06.2014, instanța a procedat la audierea martorilor Branadir N., M. V., iar la termenul din data de 09.09.2014 au fost audiați inculpații, niciunul dintre aceștia nerecunoscând săvârșirea faptei. Ulterior, au fost audiați și martorii M. M. V. și Ț. F. A..

Pe parcursul desfășurării cercetării judecătorești, inculpații nu au contestat probele administrate în cursul urmăririi penale și nici nu au solicitat administrarea unui alt probatoriu

IV. Situația de fapt reținută de instanță

În fapt, instanța a reținut că inculpații PLEȘUVU M. D., PLEȘUVU A. C., M. M. și B. C. NICUȘOR locuiesc în satul Siretu, .>

La începutul anului 2012 cei patru inculpați au frecventat discoteca organizată în localitatea T., însă din cauza comportamentului agresiv adoptat de către aceștia după ce consumau băuturi alcoolice, organizatorul discotecii – martorul Ț. F. – le-a interzis să mai participe la discotecă.

Cu toate acestea, în seara de 03/04.03.2012 cei patru inculpați au mers cu autoturismul inculpatului B. C. NICUȘOR, un autoturism marca „Daewoo Leganza” cu numărul de înmatriculare_, la discoteca organizată în satul Chetriș, . jurul orei 02.30 aceștia au oprit în trecere la discoteca organizată în localitatea T..

În jurul orei 03.00, inculpații, înarmați cu bâte și bastoane telescopice au parcat autoturismul cu care se deplasau pe o uliță în apropierea discotecii pentru a întâmpina astfel persoanele care se deplasau spre casă. Astfel, la o distanță de aproximativ 200 de metri față de locul în care se organiza discoteca inculpații i-au observat pe martorii Branadir N. și B. V. care de deplasau pe drumul DJ 252 B spre localitatea Furnicari.

Inculpații au strigat la cei doi martori să stea pe loc, însă aceștia, văzându-i pe inculpați înarmați și cunoscând faptul că aceștia s-au manifestat violent anterior și că au lovit alți tineri, au luat-o la fugă spre localitatea Furnicari. După câteva zeci de metri, imediat după ieșirea din localitatea T., martorii Branadir N. și B. V., au ajuns din urmă persoanele vătămate B. F. și B. I., care se îndreptau, de asemenea, spre localitatea Furnicari. Deși au fost avertizate de către martori, care le-au spus că ar face bine să fugă întrucât se apropiau inculpații, care erau înarmați și agresivi, persoanele vătămate nu și-au dat seama de ceea ce urma să se întâmple și nu au fugit.

Imediat după aceasta, inculpații au ajuns și ei din urmă persoanele vătămate și au oprit autoturismul în apropierea acestora, iar din autoturism au coborât toți cei patru inculpați, fiecare dintre aceștia fiind înarmat cu bastoane telescopice sau cu bâte.

Fără a le reproșa ceva și fără să întrebe nimic, inculpații au început să lovească persoanele vătămate cu armele pe care le aveau asupra lor, pană când acestea au căzut la pământ. Inculpații PLEȘUVU M. D., PLEȘUVU A. C., M. M. și B. C. NICUȘOR s-au urcat în autoturismul cu care au venit și au plecat spre localitatea Furnicari, iar martorul M. V., care a văzut cele întâmplate, a mers și a ajutat persoanele vătămate să se ridice, după care acestea au fost transportate cu ambulanța la S. Județean Bacău, acolo unde li s-a acordat îngrijiri medicale.

În urma loviturilor primite persoana vătămată B. I. a suferit leziuni ce au necesitat 15-17 zile de îngrijiri medicale, iar persoana vătămată B. F. a suferit leziuni pentru a căror vindecare au fost necesare un număr de 7-8 zile de îngrijiri medicale.

Audiați cu privire la faptele reținute în sarcina lor, inculpații nu au recunoscut comiterea acestora și au arătat că în noaptea de 03/04.03.2012 nu au plecat de la locuințele de domiciliu.Aceeași poziție de negare au adoptat-o inculpații și în cursul cercetării judecătorești, fiecare dintre ei declarând că în seara respectivă se afla la domiciliu și că nu au fost la discotecă.

Instanța a înlăturat apărările formulate de inculpați ca neîntemeiate, întrucât situația de fapt pe care aceștia au încercat să o prezinte nu corespunde adevărului. Astfel, potrivit celor declarate de către persoanele vătămate, cei care le-au agresat au fost tocmai inculpații PLEȘUVU M. D., PLEȘUVU A. C., M. M. și B. C. NICUȘOR. Mai mult, la data de 25.09.2012 persoana vătămată B. I., cu ocazia prezentării la secția de poliție, i-a recunoscut pe cei patru inculpați ca fiind persoanele care l-au agresat în data de 04.03.2012.

Declarațiile persoanelor vătămate se coroborează pe deplin și cu aspectele relatate de către martorul M. V., care a văzut cum inculpații au lovit persoanele vătămate și de către martorii Branadir N. și B. V. care au auzit cum inculpații înjurau victimele iar acestea din urmă țipau întrucât erau lovite.

Mai mult, declarațiile inculpaților potrivit cărora în seara comiterii faptelor au stat la domiciliul lor sunt contrazise și de către martorul Ț. F., care a precizat că în noaptea respectivă i-a văzut pe inculpați și că aceștia au trecut pe la discoteca organizată în localitatea T..

V. Încadrarea jurdică a faptelor reținută de către instanță

În drept, fapta inculpaților PLEȘUVU M. D., PLEȘUVU A. C., M. M. și B. C. NICUȘOR care, în data de 07.03.2012, în jurul orei 03.00 au aplicat mai multe lovituri persoanei vătămate B. F. cauzându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare 7-8 zile de îngrijiri medicale, întrunește, sub imperiul legii în vigoare la momentul săvârșirii faptei, elementele constitutive ale infracțiunii de lovire sau alte violențe, prevăzută de art. 180, alin. 2 C. pen. de la 1969 cu aplicarea art. 75, lit. a C. pen. de la 1969.

Fapta acelorași inculpați care au aplicat lovituri cu bâtele și cu bastoane telescopice persoanei vătămate B. I., cauzându-i leziuni ce au necesitat 15-17 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare întrunește, sub imperiul legii în vigoare la momentul săvârșirii faptei, elementele constitutive ale infracțiunii de lovire sau alte violențe, prevăzută de art. 180, alin. 2 C. pen. de la 1969 cu aplicarea art. 75, lit. a C. pen. de la 1969.

Elementul material al laturii obiective a infracțiunii de lovire sau alte violențe constă în acțiunea de lovire a persoanelor vătămate, cu consecința imediată a producerii unei vătămări fizice.

Latura subiectivă a infracțiunii îmbracă forma intenției indirecte, întrucât inculpații au prevăzut rezultatul faptelor, respectiv provocarea unei vătămări a integrității corporale a persoanelor vătămate, nu l-au urmărit, însă au acceptat eventualitatea producerii sale.

Urmarea socialmente periculoasă o reprezintă atingerea adusă sănătății și integrității corporale a persoanelor vătămate, legătura de cauzalitate rezultând din materialitatea faptei.

În ceea ce privește legea penală aplicabilă în cauză, instanța constată că în conformitate cu art. 104 din Legea nr. 255/2013 privind Legea de punere în aplicare a Codului de Procedură penală, la data de 1 februarie 2014 a intrat în vigoare Legea nr. 135/2010 privind Noul Cod de Procedură Penală. Conform art. 246 din Legea nr. 187/2012, de la aceeași dată a intrat în vigoare și Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal.

Referitor la modalitate de aplicare a legii penale mai favorabile, instanța a constatat că prin decizia nr. 265/6.05.2014, publicată în M.Of. nr. 372/20.05.2014, Curtea Constituțională a stabilit că dispozițiile art. 5 din Codul penal sunt constituționale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile. În considerentele deciziei, Curtea Constituțională a reținut că, în caz de tranziție, judecătorul este ținut de aplicarea legii penale mai favorabile, în ansamblu, fapt justificat prin aceea că nu trebuie să ignore viziunea fie preponderent represivă, așa cum este cazul Codului penal din 1969, fie preponderent preventivă, așa cum este cazul actualului Cod penal. Soluția se impune pentru că nu poate fi încălcată finalitatea urmărită de legiuitor cu ocazia adoptării fiecărui cod în parte, deoarece nu întâmplător cele două coduri, deși fiecare cu o concepție unitară proprie, au viziuni diferite asupra modului în care sunt apărate valorile sociale de către legea penală.

De asemenea, în legătură cu decizia nr. 2/14.04.2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție — Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, Curtea Constituțională a constatat că odată cu publicarea prezentei decizii în Monitorul Oficial al României, efectele Deciziei nr. 2/14.04.2014 a instanței supreme încetează în conformitate cu prevederile art. 147, alin. 4 din Constituție și cu cele ale art. 477¹ din Codul de procedură penală.

În aceeași măsură, instanța de contencios constituțional a impus modalitatea de aplicare a deciziei Curții Constituționale de către instanțele de judecată, arătând că art. 5, alin. 2 C. pen. nu sunt incidente ca efect al pronunțării prezentei decizii, întrucât, în acest caz, Curtea nu declară neconstituțională o prevedere legală, astfel că nu se produc consecințe asupra existenței normative în ordinea juridică a prevederii supuse controlului, ci se stabilește doar, pe cale de interpretare, un unic înțeles constituțional al art. 5 din Codul penal.

Față de acestea, având în vedere că, potrivit art. 147, alin. 4 din Constituție, deciziile Curții Constituționale sunt definitive și general obligatorii, instanța constată că singura modalitate de aplicare a legii penale mai favorabile în cauza de față este prin stabilirea, în mod concret, a mecanismului de răspundere penală conform ambelor coduri și de a aplica inculpatului mecanismul răspunderii penale cel mai favorabil.

Comparând tratamentul sancționator specific, instanța a constatat căatât in abstracto cât și in concreto legea penală nouă este mai favorabilă inculpaților, în principal datorită dezincriminării infracțiunii de port fără drept în locuri publice a unor obiecte confecționate anume pentru lovire, prevăzută de art. 2, pct. 1 din Legea nr. 61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice, ce prevedea că “constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă, dacă fapta nu constituie o infracțiune mai gravă, portul, fără drept, în locurile și împrejurările în care s-ar putea primejdui viața sau integritatea corporală a persoanelor ori s-ar putea tulbura ordinea și liniștea publică, a cuțitului, pumnalului, șișului, boxului, castetului ori a altor asemenea obiecte fabricate sau confecționate anume pentru tăiere, împungere sau lovire, precum și folosirea în asemenea locuri sau împrejurări a armelor cu aer comprimat sau cu gaze comprimate, a obiectelor confecționate pe bază de amestecuri pirotehnice ori a dispozitivelor pentru șocuri electrice.”

Pe de altă parte, conform art. 372, alin. 1 C. pen. fapta de a purta fără drept, la adunări publice, manifestări cultural-sportive, în locuri special amenajate și autorizate pentru distracție ori agrement sau în mijloace de transport în comun:

a) cuțitul, pumnalul, boxul sau alte asemenea obiecte fabricate sau confecționate anume pentru tăiere, înțepare sau lovire;

b) arme neletale care nu sunt supuse autorizării ori dispozitive pentru șocuri electrice;

c) substanțe iritant-lacrimogene sau cu efect paralizant se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.

Potrivit alin. 2 al aceluiași articol, „folosirea, fără drept, la adunări publice, manifestări cultural-sportive, în locuri de distracție ori agrement sau în mijloace de transport în comun a obiectelor sau substanțelor prevăzute în alin. (1) se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă”, iar conform alin. 3 „portul, fără drept, al obiectelor sau substanțelor prevăzute în alin. (1) în sediul autorităților publice, instituțiilor publice sau al altor persoane juridice de interes public ori în spațiile rezervate desfășurării procesului electoral se pedepsește cu închisoare de la unu la 3 ani sau cu amendă.”

Analizând textul legal prevăzut în noua reglementare penală, se observă că fapta inculpaților PLEȘUVU M. D., PLEȘUVU A. C., M. M. și B. C. NICUȘOR nu mai constituie infracțiune, în condițiile în care armele nu au fost purtate sau folosite la adunări publice, manifestări cultural-sportive, în locuri special amenajate și autorizate pentru distracție ori agrement sau în mijloace de transport în comun, așa cum prevede norma de incriminare, ci într-un loc public, respectiv pe drumul județean 252 B.

În aceste condiții, având în vedere interpretarea Deciziei nr. 265/06.05.2014 pronunțată de Curtea Constituțională a României, instanța a făcut aplicarea C. pen. de la 1969 din perspectiva legii penale mai favorabile și în baza art. 386, alin. 1 C. proc. P.. a dispus, ex officio, schimbarea încadrării juridice a faptelor astfel cum au fost reținute în sarcina inculpaților prin actul de sesizare al instanței, după cum urmează:

- pentru inculpatul B. C. NICUȘOR din infracțiunile de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 180, alin. 2 C. pen. de la 1969 cu aplicarea art. 75, alin. 1, lit. a C. pen. de la 1969 (persoană vătămată B. F.), lovire sau alte violențe prevăzută de art. 180, alin. 2 C. pen. de la 1969 cu aplicarea art. 75, alin. 1, lit. a C. pen. de la 1969 (persoană vătămată B. I.) și port fără drept în locuri publice a unor obiecte confecționate anume pentru lovire prevăzută de art. 2, pct. 1 din Legea nr. 61/1991, toate cu aplicarea art. 33, lit. a C. pen. de la 1969 în infracțiunea de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 193, alin. 2 C. pen. cu aplicarea art. 77, lit. a C. pen. (persoană vătămată B. F.) și infracțiunea de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 193, alin. 2 C. pen. cu aplicarea art. 77, lit. a C. pen. (persoană vătămată B. I.) ambele cu aplicarea art. 38, alin. 1 C. pen., totul cu aplicarea art. 5, alin. 1 C. pen.;

- pentru inculpatul M. M. din infracțiunile de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 180, alin. 2 C. pen. de la 1969 cu aplicarea art. 75, alin. 1, lit. a C. pen. de la 1969 (persoană vătămată B. F.), lovire sau alte violențe prevăzută de art. 180, alin. 2 C. pen. de la 1969 cu aplicarea art. 75, alin. 1, lit. a C. pen. de la 1969 (persoană vătămată B. I.) și port fără drept în locuri publice a unor obiecte confecționate anume pentru lovire prevăzută de art. 2, pct. 1 din Legea nr. 61/1991, toate cu aplicarea art. 33, lit. a C. pen. de la 1969 în infracțiunea de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 193, alin. 2 C. pen. cu aplicarea art. 77, lit. a C. pen. (persoană vătămată B. F.) și infracțiunea de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 193, alin. 2 C. pen. cu aplicarea art. 77, lit. a C. pen. (persoană vătămată B. I.) ambele cu aplicarea art. 38, alin. 1 C. pen., totul cu aplicarea art. 5, alin. 1 C. pen.;

- pentru inculpatul PLEȘUVU A. C. din infracțiunile de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 180, alin. 2 C. pen. de la 1969 cu aplicarea art. 75, alin. 1, lit. a C. pen. de la 1969 (persoană vătămată B. F.), lovire sau alte violențe prevăzută de art. 180, alin. 2 C. pen. de la 1969 cu aplicarea art. 75, alin. 1, lit. a C. pen. de la 1969 (persoană vătămată B. I.) și port fără drept în locuri publice a unor obiecte confecționate anume pentru lovire prevăzută de art. 2, pct. 1 din Legea nr. 61/1991, toate cu aplicarea art. 33, lit. a C. pen. de la 1969 în infracțiunea de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 193, alin. 2 C. pen. cu aplicarea art. 77, lit. a C. pen. (persoană vătămată B. F.) și infracțiunea de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 193, alin. 2 C. pen. cu aplicarea art. 77, lit. a C. pen. (persoană vătămată B. I.) ambele cu aplicarea art. 38, alin. 1 C. pen., totul cu aplicarea art. 5, alin. 1 C. pen.;

- pentru inculpatul PLEȘUVU M. D. din infracțiunile de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 180, alin. 2 C. pen. de la 1969 cu aplicarea art. 75, alin. 1, lit. a C. pen. de la 1969 (persoană vătămată B. F.), lovire sau alte violențe prevăzută de art. 180, alin. 2 C. pen. de la 1969 cu aplicarea art. 75, alin. 1, lit. a C. pen. de la 1969 (persoană vătămată B. I.) și port fără drept în locuri publice a unor obiecte confecționate anume pentru lovire prevăzută de art. 2, pct. 1 din Legea nr. 61/1991, toate cu aplicarea art. 33, lit. a C. pen. de la 1969 în infracțiunea de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 193, alin. 2 C. pen. cu aplicarea art. 77, lit. a C. pen. (persoană vătămată B. F.) și infracțiunea de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 193, alin. 2 C. pen. cu aplicarea art. 77, lit. a C. pen. (persoană vătămată B. I.) ambele cu aplicarea art. 38, alin. 1 C. pen., totul cu aplicarea art. 5, alin. 1 C. pen.;

Totodată, în baza art. 16, alin. 1, lit. b, teza I C. proc. P.., instanța a dispus încetarea procesului penal pentru săvârșirea infracțiunii de port fără drept în locuri publice a unor obiecte confecționate anume pentru lovire, prevăzută de art. 2, pct. 1 din Legea nr. 61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice, reținută în sarcina fiecăruia dintre inculpați, având în vedere că fapta a fost dezincriminată, nemaifiind prevăzută de legea penală.

VI. Individualizarea judiciară a pedepselor

Constatând așadar că sunt îndeplinite condițiile cumulativ prevăzute de art. 396, alin. 2 C. proc. P.., întrucât s-a stabilit dincolo de orice îndoială rezonabilă că faptele există, constituie infracțiuni, sub aspectul laturii obiective și subiective, și au fost săvârșite de către inculpații PLEȘUVU M. D., PLEȘUVU A. C., M. M. și B. C. NICUȘOR cu forma de vinovăție prevăzută de lege, instanța a dispus condamnarea acestora pentru săvârșirea infracțiunilor, astfel cum au fost acestea reținute în sarcina lor.

Instanța a avut în vedere că funcțiile de constrângere și de reeducare, precum și scopul preventiv al pedepsei pot fi realizate numai printr-o corectă proporționare a acesteia, ținând seama și de persoana căreia îi este destinată în vederea reintegrării în societate. Se va urmări formarea unei atitudini corecte față de muncă, față de ordinea de drept și față de regulile de conviețuire socială.

La individualizarea pedepsei au fost avute în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 Cod penal anterior, respectiv dispozițiile părții generale ale codului penal, limitele de pedeapsă fixate în partea specială, gradul de pericol social al faptei săvârșite, persoana infractorului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală, precum și criteriile cuprinse în art. 74 din Noul Cod penal, care prevede că stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

Limitele de pedeapsă stabilite de lege pentru săvârșirea infracțiunilor de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 193, alin. 2 C. pen. pentru care inculpații au fost cercetați și trimiși în judecată, conform noii încadrări reținută de instanță, sunt cuprinse între 3 luni și 2 ani sau amendă.

Instanța a reținut pericolul social concret al infracțiunilor, care este unul ridicat față de modul de operare al inculpaților, îndrăzneala de care aceștia au dat dovadă, în sensul că au luat prin surprindere victimele și le-au lovit cu bâte și bastoane telescopice, fără niciun motiv și fără ca acestea din urmă să aibă posibilitatea de a opune o rezistență efectivă. De asemenea, pericolul social concret este reflectat și de numărul relativ mare de zile de îngrijiri medicale de care avut nevoie persoana vătămată B. I..

În favoarea inculpaților, instanța a reținut că aceștia se află la primul contact cu legea penală; cu toate acestea, aspectele menționate nu îndeplinesc cerințele legale pentru a fi considerate circumstanțe atenuante. Pe de altă parte, instanța a avut în vedere și atitudinea procesuală de care au dat dovadă inculpații, în sensul că nu s-au prezentat la termenele de judecată acordate în cauză și au încercat să creeze aparența unei situații de fapt vădit neconcordonată cu adevărul obiectiv.

D. o pedeapsă justă și proporțională este de natură să creeze aptitudinea subiectivă a inculpaților de a se corija și elibera de deprinderile antisociale care i-au antrenat pe calea săvârșirii de infracțiuni. Astfel, instanța a aplicat fiecăruia dintre inculpați câte o pedeapsă cu închisoarea orientată spre mediu, pentru faptele deduse judecății, apreciind că pedeapsa amenzii nu este suficientă și proporțională cu gravitatea faptelor. În consecință, instanța a aplicat fiecăruia dintre inculpații PLEȘUVU M. D., PLEȘUVU A. C., M. M. și B. C. NICUȘOR câte o pedeapsă de 9 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 193, alin. 2 C. pen. cu aplicarea art. 77, lit. a C. pen. și a art. 5, alin. 1 C. pen. (fapta din data de 07.03.2012, persoană vătămată B. I.) și câte o pedeapsă de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 193, alin. 2 C. pen. cu aplicarea art. 77, lit. a C. pen. și a art. 5, alin. 1 C. pen. (fapta din data de 07.03.2012, persoană vătămată B. F.).

În temeiul art. 38, alin. 1 C. pen. raportat la art. 39, alin. 1, lit. b C. pen. instanța a contopit cele două pedepse astfel aplicate, și a stabilit în sarcina fiecăruia dintre inculpați pedeapsa cea mai grea de 9 luni închisoare, la care a adăugat sporul obligatoriu de două luni închisoare (1/3 din pedeapsa mai mică, respectiv cea de 6 luni închiosare), în final în sarcina fiecărui inculpat fiind stabilită o pedeapsă rezultantă de 11 luni închisoare.

Având în vedere circumstanțele personale și reale reținute, vârsta inculpaților și efectele unei posibile condamnări asupra dezvoltării lor ulterioare, instanța a apreciat că scopul pedepsei constând în prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni poate fi atins fără ca pedeapsa stabilită să fie executată în regim de detenție și fără ca pedeapsa să fie aplicată în mod efectiv.

Conform art. 83, alin. 1 C. pen. „instanța poate dispune amânarea aplicării pedepsei, stabilind un termen de supraveghere, dacă sunt întrunite următoarele condiții:

a) pedeapsa stabilită, inclusiv în cazul concursului de infracțiuni, este amenda sau închisoarea de cel mult 2 ani;

b) infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii, cu excepția cazurilor prevăzute în art. 42 lit. a) și lit. b) sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a împlinit termenul de reabilitare;

c) infractorul și-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității;

d) în raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii, precum și de posibilitățile sale de îndreptare, instanța a apreciat că aplicarea imediată a unei pedepse nu este necesară, dar se impune supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.”

Potrivit alin. 2 al aceluiași articol, „nu se poate dispune amânarea aplicării pedepsei dacă pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită este de 7 ani sau mai mare sau dacă infractorul s-a sustras de la urmărire penală ori judecată sau a încercat zădărnicirea aflării adevărului ori a identificării și tragerii la răspundere penală a autorului sau a participanților.”

Instanța a constatat că toate condițiile prevăzute cumulativ de lege sunt îndeplinite: pedeapsa rezultantă stabilită este închisoarea în cuantum de 11 luni iar pedeapsa prevăzută de lege este mai mică de 7 ani, inculpații PLEȘUVU M. D., PLEȘUVU A. C., M. M. și B. C. NICUȘOR nu au mai fost condamnați anterior și nici nu s-au sustras de la judecată ori de la urmărirea penală, iar raportat la persoana și la conduita anterioară a acestora, aplicarea imediată a unei pedepse nu apare a fi necesară.

În opinia instanței, stabilirea unei pedepse cu închisoarea în sarcina inculpaților este de natură să le atragă acestora atenția asupra importanței respectării legii penale. Perspectiva executării pedepsei în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni (care ar atrage incidența art. 88 C. pen. în sensul revocării beneficiului amânării aplicării pedepsei) constituie un veritabil impediment în săvârșirea de noi infracțiuni de către aceștia, instituția amânării aplicării pedepsei asigurând eficiența și efectivitatea rolului preventiv al pedepsei.

În consecință, în baza art. 83 C. pen., instanța a dispus amânarea aplicării pedepsei închisorii stabilite în sarcina fiecăruia dintre inculpați, pe durata unui termen de supraveghere stabilit în condițiile art. 82 C. pen., de 2 ani de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

În baza art. 85, alin. 1 C. pen., pe durata termenului de supraveghere, inculpații vor trebui să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la S. de Probațiune Bacău, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

De asemenea, instanța a impus fiecăruia dintre inculpați ca pe durata termenului de încercare să nu intre în contact cu ceilalți participanți la săvârșirea faptei, apreciind că la săvârșirea faptelor, o contribuție majoră a avut și faptul că aceștia s-au încurajat și influențat reciproc.

Potrivit art. 86, alin. 1 C. pen., pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin.1 lit. c) – e) se comunică Serviciului de Probațiune. Aceste măsuri de supraveghere sunt apte, în opinia instanței, să conducă la reeducarea inculpatului în sensul respectării legii penale și să contribuie la prevenire săvârșirii unor noi infracțiuni.

Potrivit art. 404, alin. 3 C. proc. P.., instanța a atras atenția fiecăruia dintre inculpați asupra dispozițiilor art. 88 C. pen., în sensul revocării amânării aplicării pedepsei în cazul nerespectării măsurilor de supraveghere, a obligațiilor impuse sau în cazul săvârșirii de noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere.

Potrivit art. 12, alin. 1 din Legea nr. 187/2012, în cazul succesiunii de legi penale intervenite până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, pedepsele accesorii și complementare se aplică potrivit legii care a fost identificată ca lege mai favorabilă în raport cu infracțiunea comisă. În cauză a fost identificată ca lege penală mai favorabilă Noul Cod penal care prevede că inculpatului i se poate aplica pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor care i-au fost interzise de instanță ca pedeapsă complementară (art. 65, alin. 1 C. pen.). Instanța a apreciat că nu se impune aplicarea unei pedepse complementare, motiv pentru care nu va stabili nicio pedeapsă accesorie.

De altfel, instanța a reținut că art. 90, alin. C. pen. prevede că persoanei față de care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei nu i se mai aplică pedeapsa și nu este supusă niciunei decăderi, interdicții sau incapacități ce ar putea decurge din infracțiunea săvârșită, dacă nu a săvârșit din nou o infracțiune până la expirarea termenului de supraveghere, nu s-a dispus revocarea amânării și nu s-a descoperit o cauză de anulare.

VII. Soluționarea acțiunii civile

Persoanele vătămate B. I. și B. F., în termenul legal, s-au constituit părți civile în cauză, fiecare cu suma de 40.000 lei, din care suma de 30.000 lei cu titlu de daune materiale și suma de 10.000 lei cu titlu de daune morale, împotriva tuturor inculpaților.

Potrivit dispozițiilor art. 19, alin. 5 C. proc. P.., repararea prejudiciului material și moral se face „potrivit legii civile” ceea ce înseamnă că legea penală trimite atât la dispozițiile civile de drept material care reglementează răspunderea civilă delictuală, cât și la cele de drept procesual civil, derogările în materie penală rezultate din alăturarea acțiunii civile acțiunii penale fiind expres reglementate în Codul de procedură penală.

Instanța a reținut că răspunderea civilă a inculpaților este întemeiată pe dispozițiile art. 1349 alin. 1 și 2 cod civil potrivit cărora orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane. Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral.

Instanța a reaminintit că acțiunea civilă în procesul penal are ca obiect tragerea la răspundere civilă a inculpatului, în vederea obligării la repararea justă și integrală a pagubelor cauzate prin infracțiunea săvârșită. Conform art. 1357 Cod Civil, “cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare” iar conform art. 1382 Cod Civil „cei care răspund pentru o faptă prejudiciabilă sunt ținuți solidar la reparație față de cel prejudiciat”.

Exercitarea acțiunii civile în cadrul procesului este condiționată de îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții:

a) infracțiunea să fi cauzat un prejudiciu material sau moral;

b) între infracțiunea săvârșită și prejudiciul cerut a fi acoperit să existe o legătură de cauzalitate;

c) prejudiciul trebuie să fie cert;

d) prejudiciul să nu fi fost reparat;

e) în cazul persoanelor fizice cu capacitate deplină de exercițiu să existe cererea de constituire ca parte civilă în cadrul procesului penal.

Prejudiciul reprezintă rezultatul negativ al încălcării ilicite a unui drept subiectiv și potrivit principiului (restitutio in integrum), cel vinovat de producerea faptului prejudiciabil, trebuie obligat la înlăturarea tuturor consecințelor dăunătoare ale faptului ilicit și culpabil, fie ele patrimoniale sau nepatrimoniale, în scopul repunerii, pe cât posibil, în situația anterioară a victimei.

Astfel, în procesul penal în cazul în care părțile civile exercită acțiunea civilă, instanța are obligația de a stabili dacă prin fapta comisă de inculpat cu vinovăție s-a produs un prejudiciu și în caz afirmativ să stabilească întinderea acestuia. În aceste condiții răspunderea civilă delictuală fiind condiționată de existența unui prejudiciu, rezultă că existența acestuia, întinderea lui și legătura de cauzalitate dintre prejudiciu și faptă trebuie dovedite.

Rezultă deci pentru acordarea de despăgubiri civile este necesar să se stabilească prin probe certe atât existența unui prejudiciu, cât și valoarea acestuia.

Astfel, tragerea la răspundere civilă a autorului faptei ilicite nu poate să opereze decât în limita valorii prejudiciului real și efectiv produs, întrucât în caz contrar s-ar transforma într-o îmbogățire fără temei legal a persoanei care solicită plata despăgubirilor.

Instanța a constatat că, în ceea ce privește suma solicitată cu titlul de daune materiale, reprezentând contravaloarea medicamentelor, alimentația specială și costurile suportate pentru eliberarea certificatelor medico-legale, părțile civile nu au depus la dosar documente justificative, ci doar precizări, prin care nu au dovedit, decât în mică parte întinderea prejudiciului pretins. Pe de altă parte, instanța apreciază că ar fi o sarcină excesivă pentru persoanele vătămate în urma unor infracțiuni de violență, obligația de a justifica orice cheltuială efectuată în perioada convalescenței, în condițiile în care o parte dintre aceste cheltuieli nici nu ar putea fi cuantificate în mod obiectiv. Astfel, față de considerentele expuse, instanța a admis în parte acțiunile civile formulate de persoanele vătămate constituite părți civile B. I. și B. F. și a obligat în solidar pe inculpații B. C. NICUȘOR, M. M., PLEȘUVU A. C. și PLEȘUVU M. D. la plata către partea civilă B. I. a sumei de 1.000 lei și a sumei de 300 lei către partea civilă B. F. cu titlu de daune materiale, apreciind că aceste sume sunt apropiate de valoarea reală a prejudiciului material efectiv suferit.

În privința daunelor morale, instanța a reținut că prejudiciul moral, consecința negativă, nesusceptibilă de evaluare pecuniară ce rezultă din lezarea unui drept este măsurat cu oarecare relativitate, iar această evaluare ține de persoana victimei, de consecințele negative suferite de aceasta în plan fizic și psihic, de importanța valorilor morale lezate și de intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării de către victimă.

Dacă în cazul stabilirii răspunderii civile patrimoniale, stabilirea prejudiciului este relativ ușoară, întrucât aceasta este material, evaluabil în bani, în cazul răspunderii civile pentru daune morale, dimpotrivă, prejudiciile sunt nepatrimoniale. Astfel, în privința stabilirii cuantumului despăgubirii acordate pentru repararea daunelor morale este necesară o analiză in concreto și subiectivă a existenței și întinderii prejudiciului, precum și corelarea despăgubirii cu realitatea măsurată a suferințelor îndurate de persoana vătămată.

Atingerea de orice fel adusă integrității fizice, psihice sau sănătății unei persoane se concretizează într-o suită de rezultate negative, între care se pot identifica aproape întotdeauna și consecințe de natură morală. În acest sens, vătămarea integrității corporale a unei persoane, atingerea dreptului la integritatea fizică și psihică – ca drept nepatrimonial – are ca rezultat producerea unui prejudiciu nepatrimonial constând în suferințele fizice și psihice încercate prin săvârșirea faptelor culpabile, tratamentul medical aplicat, perioada necesară pentru vindecare, suferințele psihice pe care victima le-a încercat ca urmare a modificării cursului firesc al vieții pe care o ducea anterior ca urmare a leziunilor suferite.

Din analiza probatoriului administrat în cauză, instanța a reținut că persoana vătămată B. I. a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare 15-17 zile de îngrijiri medicale, iar persoana vătămată B. F. a suferit leziuni pentru a căror vindecare au fost necesare un număr de 7-8 zile de îngrijiri medicale.

Astfel, sub aspectul daunelor morale, ținând cont și de Recomandarea Consiliului Europei din 1959 de la Londra, care sublinia între altele că principiul reparației daunelor morale trebuie recunoscut în cazul leziunilor corporale, despăgubirea având rolul de a oferi o compensare victimei, instanța va avea în vedere că în prezenta cauză au existat prejudicii morale decurgând din suferințele fizice și psihice suferite.

Întinderea daunelor morale a fost stabilită astfel, în raport cu gravitatea leziunilor produse și cu intensitatea suferințelor cauzate, pentru ca suma acordată cu acest titlu să reprezinte o justă satisfacție acordată victimei pentru prejudiciul nepatrimonial încercat, fără însă a constitui pentru acesta o sursă de îmbogățire fără justă cauză.

Raportat la considerentele expuse, instanța a considerat că obligarea inculpaților, în solidar, la plata sumei de 4.000 lei către partea civilă B. I. și a sumei de 2.000 lei către partea civilă B. F. cu titlu de daune morale reprezintă o reparație rezonabilă pentru suferințele și consecințele negative pe care aceștia le-au resimțit pe plan fizic și psihic ca urmare a atingerii aduse integrității lor corporale.

Instanța a constatat că partea civilă S. Județean de Ambulanță Bacău a solicitat suma de 399 lei reprezentând contravaloarea cheltuielilor de transport ale persoanei vătămate B. F. către spital, precum și suma de 1.013 lei reprezentând cheltuielile de transport la unitatea medicală a persoanei vătămate B. I.. Cu toate acestea, nu există nicio dovadă depusă la dosar din care să reiasă că persoanele vătămate au fost transportate la unitatea medicală separat, folosindu-se două ambulanțe sau că persoanei vătămate B. I. i s-a acordat un tratament medical diferit de cel acordat celeilalte persoane vătămate.

Astfel, în temeiul art. 397, alin. 1 raportat la art. 20 C. proc. P.. cu referire la art. 1349, art. 1357, art. 1382, instanța a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă S. Județean de Ambulanță Bacău și a obligat în solidar pe inculpați la plata către acesta a sumei de 399 lei reprezentând contravaloarea cheltuielilor de transport a persoanelor vătămate la S. Județean de Urgență Bacău și a respins restul pretențiilor civile formulate de partea civilă S. Județean de Ambulanță Bacău ca neîntemeiate.

VIII. Cheltuieli de judecată

În baza art. 276, alin. 1 și 4 C. proc. P.. instanța a admis cererea formulată de persoanele vătămate și a obligat pe fiecare dintre inculpați la plata către persoana vătămată B. I. a sumei de 250 lei și la plata către persoana vătămată B. F. a sumei de 125 lei cu titlu de cheltuieli judiciare efectuate în cauză, reprezentând onorariu avocat.

Totodată, în baza art. 274, alin. 1, 2 și 3 C. proc. P.., fiecare dintre inculpații B. C. NICUȘOR, M. M., PLEȘUVU A. C. și PLEȘUVU M. D. a fost obligat la plata a câte 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat.

Împotriva sentinței a declarat apel în termenul legal P. de pe lângă Judecătoria Bacău, inculpații B. C. Nicușor, M. M., Pleșuvu A. C. și Pleșuvu M. D., motivele fiind expuse pe larg în preambulul acestei decizii astfel încât nu vor mai fi reluate ci numai analizate.

Analizând sentința penală apel în raport cu motivele invocate, cât și din oficiu sub toate aspectele, Curtea constată că apelurile formulate sunt fondate pentru considerentele ce se vor înfățișa în continuare.

Instanța de fond, în urma evaluării probelor administrate în cauză, a reținut o situație de fapt corespunzătoare adevărului dar a reținut în mod greșit dispozițiile noului cod penal ca lege mai favorabilă și a omis să pronunțe achitarea inculpaților cu privire la infracțiunea prevăzută de art. 2 pct. 1 din Legea 61/1991.

Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului rezultă pe deplin vinovăția inculpaților pentru infracțiunile de lovire sau alte violențe comise față de persoana vătămate B. F. și B. I..

Relevante în acest sens sunt declarațiile persoanelor vătămate care se coroborează pe deplin și cu aspectele relatate de către martorul M. V., care a văzut cum inculpații au lovit persoanele vătămate și de către martorii Branadir N. și B. V. care au auzit cum inculpații înjurau victimele iar acestea din urmă țipau întrucât erau lovite.

În mod corect, instanța de fond a înlăturat declarațiile inculpaților,potrivit cărora în seara comiterii faptelor au stat la domiciliul lor, apreciind că sunt subiective, fiind făcute în vederea disculpării acestora, în condițiile în care martorul Ț. F. a precizat că în noaptea respectivă i-a văzut pe inculpați și că aceștia au trecut pe la discoteca organizată în localitatea T..

De asemenea, în mod corect, instanța de fond a reținut că infracțiunea prev. art. 2, pct. 1 din Legea nr. 61/1991 a fost dezincriminată dar se impunea ca pronunțarea unei soluții în acest sens

Cu privire la legea penală mai favorabilă, curtea reține următoarele:

Aplicarea legii de dezincriminare, potrivit art. 4 cp este un demers distinct de aplicarea legii penale mai favorabile, conform art. 5 cp și anterior acestuia.

Astfel, într-o primă etapă se va face aplicarea art. 4 cp privind dezincriminarea, iar aplicarea legii penale mai favorabile se va face ulterior, cu privire la faptele incriminate și în legea nouă. În acest sens pledează chiar faptul că legiuitorul a înțeles să reglementeze în două texte distincte cele două instituții.

În aceste condiții aplicarea legii mai favorabile va fi analizată fără a fi luat în calcul dezincriminarea infracțiunii prev. de art. 2, pct. 1 din Legea nr. 61/1991 conform legii noi.

Curtea notează căstabilirea legii penale mai favorabile în speța de față se face în raport de sancțiunea aplicabilă infracțiunii de lovire sau alte violențe, instituțiile relative la tratamentul sancționator al concursului de infracțiuni, precum și decizia nr._.05.2014 pronunțată de Curtea Constituțională prin care s-a stabilit aplicarea globală a legii penale mai favorabile și nu combinarea prevederilor din legi succesive.

Astfel limitele de pedeapsă pentru infracțiunea de lovire sau alte violențe prevăzute de vechiul cod penal, sub imperiul căreia inculpații au săvârșit faptele sunt mai mici decât cele prevăzute de legea nouă ( 3 luni – 2 ani sau amendă vechiul cod penal, respectiv 6 luni – 5 ani sau amendă, noul cod penal). Aplicarea globală a vechiului cod este mai favorabilă pentru inculpat și în ceea ce privește tratamentul sancționator al concursului de infracțiuni.

În atare condiții, Curtea, constatând că legea veche este mai favorabilă, va dispune condamnarea inculpaților pentru comiterea infracțiunilor de lovire sau alte violențe prevăzută de codul penal din 1969 la art. 180 alin. 2 cp.

La individualizarea pedepselor, instanța de apel va reduce cuantumul pedepselor aplicate inculpaților, proporțional cu reducerea limitelor de pedeapsă, având în vedere totodată numărul de zile de îngrijiri medicale necesare pentru vindecarea persoanelor vătămate.

Astfel, o pedeapsă de 6 luni închisoare ( persoană vătămată B. I. ) și o pedeapsă de 3 luni închisoare ( persoană vătămată B. F. ) sunt apreciate ca fiind în măsură să asigure realizarea scopurilor de exemplaritate și cel educativ, în îndreptarea atitudinii inculpaților față de comiterea de infracțiuni și resocializarea lor viitoare pozitivă.

În baza art. 33 lit. a și 34 lit. b cp va contopi pedepsele aplicate, urmând ca inculpații să execute pedeapsa cea mai grea.

În ceea ce privește pedeapsa accesorie, curtea reține că natura faptelor săvârșite, ansamblul circumstanțelor personale ale inculpaților duc la concluzia existenței unei nedemnități în exercitarea drepturilor electorale prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și b Cp, respectiv dreptul de a fi ales în autorități publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, motiv pentru care exercițiului acestora va fi interzis pe durata executării pedepsei principale.

Raportat la criteriile menționate mai sus, Curtea apreciază că scopul pedepselor prev. de art. 52 cp poate fi atins și fără executarea acestora, având în vedere că sunt întrunite și celelalte condiții prev. de art. 81 cp și că pronunțarea pedepselor constituie un avertisment pentru inculpați și chiar fără executarea pedepselor aceștia nu vor mai săvârși infracțiuni, astfel încât va suspenda condiționat executarea pedepselor pe o durată de 2 ani și 6 luni termen de încercare stabilit în condițiile art.82 cp.

În baza art. 359 cpp va atrage atenția inculpaților asupra disp. art. 83 cp a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării și va face aplicarea dispozițiilor art. 71 alin. 5 cp.

Așa fiind, în baza art. 421 pct.2 lit.a C.p.p. va admite apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Bacău, B. C. Nicușor, M. M., Pleșuvu A. C. și Pleșuvu M. D. în ceea ce privește reținerea latura penală a cauzei va desființa sentința apelată sub aceste aspecte, va reține cauza spre rejudecare și, în fond va dispune în sensul celor menționate mai sus.

Va menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.

În baza art. 275 al.3 C.p.p.cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art. 421 pct.2 lit.a C.p.p. admite apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Bacău și inculpatul B. C. Nicușor, M. M., Pleșuvu A. C. și Pleșuvu M. D. împotriva sentinței penale nr. 2884/07.11.2014 pronunțată de Judecătoria Bacău în dosarul_, în ceea ce privește reținerea latura penală a cauzei.

Desființează sentința apelată sub aceste aspecte, reține cauza spre rejudecare și, în fond:

Reține încadrarea juridică din actul de sesizare.

I. În baza art. 180 alin. 2 vechiul cp cu aplic. art. 75 lit. a vechiul cp condamnă inculpatul B. C. Nicușor la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe ( faptă din data de 07.03.2012 persoană vătămată B. I. ).

În baza art. 180 alin. 2 vechiul cp cu aplic. art. 75 lit. a vechiul cp condamnă inculpatul B. C. Nicușor la pedeapsa de 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe ( faptă din data de 07.03.2012 persoană vătămată B. F. ).

În baza art. 33 lit. a și 34 lit. b cp contopește pedepsele aplicate, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 6 luni închisoare.

În baza art. 71 al. 2 vechiul cp interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II a și b vechiul cp pe durata executării pedepsei principale.

In baza art.81 vechiul cp dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului pe o durată de 2 ani și 6 luni, termen de încercare stabilit în condițiile art.82 vechiul cp.

Atrage atenția inculpatului asupra disp. art. 83 vechiul cp a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării.

În baza art. 71 alin. 5 vechiul cp pe durata suspendării condiționate suspendă executarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II a și b vechiul cp.

În baza art. 396 alin. 1,5 cpp, art. 16 lit. b teza I CPP coroborat cu art. 4 cp și art. 3 din Legea 187/2012 achită inculpatul B. C. Nicușor pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 2 pct. 1 din Legea 61/1991.

II. În baza art. 180 alin. 2 vechiul cp cu aplic. art. 75 lit. a vechiul cp condamnă inculpatul M. M. la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe ( faptă din data de 07.03.2012 persoană vătămată B. I. ).

În baza art. 180 alin. 2 vechiul cp cu aplic. art. 75 lit. a vechiul cp condamnă inculpatul M. M. la pedeapsa de 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe ( faptă din data de 07.03.2012 persoană vătămată B. F. ).

În baza art. 33 lit. a și 34 lit. b cp contopește pedepsele aplicate, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 6 luni închisoare.

În baza art. 71 al. 2 vechiul cp interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II a și b vechiul cp pe durata executării pedepsei principale.

Atrage atenția inculpatului asupra disp. art. 83 vechiul cp a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării.

În baza art. 71 alin. 5 vechiul cp pe durata suspendării condiționate suspendă executarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II a și b vechiul cp.

În baza art. 396 alin. 1,5 cpp, art. 16 lit. b teza I CPP coroborat cu art. 4 cp și art. 3 din Legea 187/2012 achită inculpatul M. M. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 2 pct. 1 din Legea 61/1991.

III. În baza art. 180 alin. 2 vechiul cp cu aplic. art. 75 lit. a vechiul cp condamnă inculpatul Pleșuvu A. C. la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe ( faptă din data de 07.03.2012 persoană vătămată B. I. ).

În baza art. 180 alin. 2 vechiul cp cu aplic. art. 75 lit. a vechiul cp condamnă inculpatul Pleșuvu A. C. la pedeapsa de 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe ( faptă din data de 07.03.2012 persoană vătămată B. F. ).

În baza art. 33 lit. a și 34 lit. b cp contopește pedepsele aplicate, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 6 luni închisoare.

În baza art. 71 al. 2 vechiul cp interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II a și b vechiul cp pe durata executării pedepsei principale.

În baza art.81 vechiul cp dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului pe o durată de 2 ani și 6 luni, termen de încercare stabilit în condițiile art.82 vechiul cp.

Atrage atenția inculpatului asupra disp. art. 83 vechiul cp a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării.

În baza art. 71 alin. 5 vechiul cp pe durata suspendării condiționate suspendă executarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II a și b vechiul cp.

În baza art. 396 alin. 1,5 cpp, art. 16 lit. b teza I CPP coroborat cu art. 4 cp și art. 3 din Legea 187/2012 achită inculpatul Pleșuvu A. C. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 2 pct. 1 din Legea 61/1991.

IV. În baza art. 180 alin. 2 vechiul cp cu aplic. art. 75 lit. a vechiul cp condamnă inculpatul Pleșuvu M. D. la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe ( faptă din data de 07.03.2012 persoană vătămată B. I. ).

În baza art. 180 alin. 2 vechiul cp cu aplic. art. 75 lit. a vechiul cp condamnă inculpatul Pleșuvu M. D. la pedeapsa de 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe ( faptă din data de 07.03.2012 persoană vătămată B. F. ).

În baza art. 33 lit. a și 34 lit. b cp contopește pedepsele aplicate, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 6 luni închisoare.

În baza art. 71 al. 2 vechiul cp interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II a și b vechiul cp pe durata executării pedepsei principale.

Atrage atenția inculpatului asupra disp. art. 83 vechiul cp a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării.

În baza art. 71 alin. 5 vechiul cp pe durata suspendării condiționate suspendă executarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II a și b vechiul cp.

În baza art. 396 alin. 1,5 cpp, art. 16 lit. b teza I CPP coroborat cu art. 4 cp și art. 3 din Legea 187/2012 achită inculpatul Pleșuvu M. D. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 2 pct. 1 din Legea 61/1991.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.

În baza art. 275 al.3 C.p.p.cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi 10.06.2015.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

B. A. N. C. I.

PENTRU

GREFIER,

E. D. – aflată în C.O.

P. GREFIER

Red.s.p.f.E. S.C.

Red.d.p.a. N.C.I./ 06.07.2015.

Tehnored. L.G./ 06.07.2015.

12 ex.

← Lovirea sau alte violenţe. Art. 180 C.p.. Decizia nr. 616/2015....		Traficul de influenţă. Art.257 C.p.. Decizia nr. 627/2015.... →

Lovirea sau alte violenţe. Art. 180 C.p.. Decizia nr. 607/2015. Curtea de Apel BACĂU

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Lovirea sau alte violenţe. Art. 180 C.p.. Decizia nr. 607/2015. Curtea de Apel BACĂU