Ucidere din culpă. Art.178 C.p.. Decizia nr. 628/2015. Curtea de Apel BACĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 628/2015 pronunțată de Curtea de Apel BACĂU la data de 12-06-2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI ȘI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR. 628
Ședința publică din data de data de 12.06.2015
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE – D. C.
JUDECĂTOR- A. S.
*
GREFIER: P. E.
*********************************************
Ministerul Public – P. DE PE L. CURTEA DE APEL BACĂU
reprezentat legal de –PROCUROR – S. N.
Pe rol fiind pronunțarea apelurilor formulate de către părțile civile C. P., C. M., C. P., R. E. și P. F. împotriva sentinței penale nr. 111 din 24.11.2014 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ .
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 14.05.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi.
CURTEA
DELIBERRÂND
Partile civile C. P., C. M., C. P., R. E. și P. F. au declarat apel împotriva sentinței penale nr. 111/2014 a Judecătoriei B. criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
- În motivele de apel parțile civile arată următoarele:
Solicită reaprecierea probatoriului administrat în cauză și acordarea sumelor cu titolu de despăgubiri morale pentru o reparație morală justă, reparație care are la bază prejudiciul de afectivitate statuat de rezoluția Comitetului de Ministri al Consiliului Europei nr. 75/1965.
- Din actele si lucrarile cauzei Curtea reține următoarele:
Prin sentinta penală nr. 111/2014 a Judecatoriei B. s-au dispus urmatoarele:
S-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice formulate de inculpat.
În baza art.178 alin 1,3 Codul penal, art. 74 lit. b raportat la art. 76 lit. b) Cod penal, a fost condamnat inculpatul B. L. V. ( fiul lui G. și M., născut la data de 7.12.1982 în municipiul Bacău, județul Bacău, domiciliat în mun. Bacău, .. 5, ., jud. Bacău, fără ocupație, fără antecedente penale, studii opt clase, necăsătorit, un copil minor, cu stagiul militar nesatisfăcut) la pedeapsa închisorii de 3 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă.
În baza art.89 alin 1 din OUG nr. 195/2002,r, a fost condamnat inculpatul B. L. V. ( fiul lui G. și M., născut la data de 7.12.1982 în municipiul Bacău, județul Bacău, domiciliat în mun. Bacău, .. 5, ., jud. Bacău, fără ocupație, fără antecedente penale, studii opt clase, necăsătorit, un copil minor, cu stagiul militar nesatisfăcut) la pedeapsa închisorii de 2 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de părăsirea locului accidentului de către conducătorul vehiculului implicat într-un accident de circulație.
În temeiul art. 33 lit. a Cod penal și art.34 lit.b Cod penal s-a dispus contopirea pedepselor și o aplică pe cea mai grea de 3 ani închisoare.
În temeiul art. 71 alin 2 Codul penal, s-a dispus aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prevăzute în art. 64 alin 1 lit. a), teza a 2-a, b, c Cod penal.
În baza art.861 Codul penal, s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe o durată de 6 ( șase) ani, ce constituie termen de încercare stabilit în condițiile art. 862 Codul penal.
În baza art.863 alin. l Codul penal s-a pus în vedere inculpatului ca pe durata termenului de încercare să se supună următoarelor măsuri de supraveghere, ce vor fi aduse la îndeplinire de la Serviciul de protecție a victimelor și reintegrare socială a infractorilor de pe lângă Tribunalul Bacău:
a) să se prezinte, la datele fixate, la judecătorul desemnat cu supravegherea lui sau la Serviciul de protecție a victimelor și reintegrare socială a infractorilor;
b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.
S-a atras atenția inculpatului asupra cauzelor de revocare a suspendării executării sub supraveghere, prev.de art.86 indice 4 C.penal.
S-a pus în vedere Serviciul de protecție a victimelor și reintegrare socială a infractorilor de pe lângă Tribunalul Bacău să anunțe instanța de executare în caz de sustragere a inculpatului de la măsurile de supraveghere dispuse și să întocmească rapoarte anuale de evaluare cu privire la inculpat.
În baza art. 71 alin. 5 Cod penal s-a suspendat executarea pedepsei accesorii a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art. 64 lit a teza a –II-a, b,c Cod penal aplicată inculpatului pe durata de 6 ani a suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
În temeiul art. 88 Codul penal, s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada în care inculpatul s-a aflat în stare de reținere, respectiv: 22.10.2012, ora 14.00-23.10.2012, ora 14.00.
În baza art.19, art. 25, art. 397 Cod procedură penală raportat la art. 1357, cod civil și art. 49 și următoarele din Legea nr. 136/1995, r, s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de părțile civile C. P., C. P., C. M., P. F. și R. E..
A fost obligată partea responsabilă civilmente BUL INS INSURANCE COMPANY – prin . DE asigurare REASIGURARE SRL BUCUREȘTI să plătească părții civile C. M. suma de 5000 lei, cu titlu de daune materiale, sumă ce urmează a fi indexată cu rata indicelui de inflație.
A fost obligată partea responsabilă civilmente BUL INS INSURANCE COMPANY – prin . DE ASIGURARE REASIGURARE SRL BUCUREȘTI să plătească părților civile C. M. și C. P. câte 10.000 lei și părților civile C. P., P. F. și R. E. câte 5.000 lei, cu titlul de daune morale.
S-au respins restul pretențiilor civile ca neîntemeiate.
Pentru a hotărî astfel prima instanta a reținut următoarele:
La data de 16.10.2012, inculpatul Bița L. V. s-a întâlnit in apropierea locuinței bunicilor săi, situată in ., jud. N., cu numitul C. C., iar în jurul orelor 21.00 a mers împreună cu acesta la magazinul mixt aparținând .. Inculpatul Bița L. V. a consumat o sticlă cu bere și 200 ml coniacdupă care au plecat spre Pensiunea B. din . unde inculpatul a consumat încă două sticle cu bere.
În jurul orei 22.00, inculpatul B. L. V. s-a urcat la volanul autoturismului marca „Opel Movano", cu numărul de înmatriculare TX 9698 XB, însoțit de martorul I. Ș. și C. C. și s-au deplasat spre domiciliu, dinspre . spre orașul B., .. În jurul orelor 22.30-22.40, într-o curbă, inculpatul Bița L. V. a virat spre dreapta lovind un parapet și autoturismul său a fost proiectat pe sensul contrar de mers lovind un mal de pământ al lizierei de pădure de pe partea stângă a direcției de mers, după care s-a răsturnat. În urma impactului a rezultat decesul pasagerului C. C., precum și vătămarea corporală a celuilalt pasager, I. Ș..
Într-o primă fază a cercetărilor inculpatul a negat faptul că ar fi condus autovehiculul, susținând că acesta ar fi fost condus de către martorul I. Ș., însă declarația acestuia a fost contrazisă de restul probatoriului administrat în cauză – declarațiile martorilor audiați atât în faza de urmărire penală cât și în fața instanței, care au susținut că l-au văzut pe inculpat urcându-se la volan. De altfel, ulterior inculpatul a revenit asupra declarației inițiale și a recunoscut că a condus autovehiculul la momentul producerii accidentului.
Inculpatul a susținut faptul că e posibil ca accidentul să se fi produs pe fondul orbirii de către farurile unui alt autoturism care circula pe sensul opus, însă susținerea inculpatului nu se coroborează cu probatoriul administrat în cauză. Declarația martorului I. Ș. în care se face vorbire despre ,,lumina” văzută înainte de producerea accidentului dată la data de 29.10.2012 este contrazisă de declarația aceluiași martor dată la 3 zile de la producerea accidentului – 19.10.2012- în care nu se face mențiune despre acest aspect, când martorul susținea că accidentul s-a produc din cauza vitezei mari de rulare a autovehiculului.
După producerea accidentului, inculpatul a coborât din mașină, a declarat că a observat că cei doi pasageri prezentau grave leziuni corporale, după care martorul I. Ș. ar fi plecat de lângă autovehicul, motiv pentru care s-a dus să îl caute și, în consecință, nu ar fi părăsit locul accidentului ci s-a deplasat în vederea ajutării victimei accidentului.
Poziția inculpatului este contrazisă de declarația martorului I., singurul prezent la acel moment, care a declarat că după ce și-a pierdut cunoștința s-a trezit lângă roata din dreapta a vehiculului, când o persoană – respectiv martorul C. C. – l-a întrebat dacă nu vrea apă. La acel moment, martorul I. susține că nu l-a mai văzut pe inculpat, astfel încât susținerea inculpatului că ar fi plecat să caute o persoană pe care ar fi văzut-o plecând spre locuință, dar care de fapt se afla lângă vehicul, nu corespunde realității faptice de la acel moment.
De asemenea, inculpatul susține că a încercat să sune la poliție, însă telefonul mobil nu îi funcționa, declarație care, de asemenea, nu se coroborează cu restul probatoriului administrat.
În jurul orei 015, la aproximativ trei ore de la producerea accidentului, inculpatul Bița L. V. a revenit pe drumul național și a făcut semn pentru a opri o ambulanță care se întorcea de la locul accidentului, aspect relatat de martorul S. C. S.. În momentul în care și-a dat seama că este vorba despre ambulanță, inculpatul s-a aruncat într-un șanț, de unde a fost luat de către echipajul ambulanței.
Susținerea inculpatului că ar fi plecat întrucât în spatele ambulanței se afla un reporter de televiziune șu nu voia să apară în presă nu se coroborează cu declarația martorului S. care arată faptul că inculpatul a conștientizat prezența presei doar după ce s-a urcat în ambulanță, astfel încât nici această susținere a inculpatului nu poate fi avută în vedere.
Inculpatul a fost prins și imobilizat de organele de poliție ce însoțeau ambulanța, care, ulterior, l-au condus la locul unde a provocat accidentul de circulație.
Inculpatul a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul fiind de 0,82 mg/l vapori alcool în aerul expirat la ora 017 ale zilei de 17.10.2012. Totodată, i s-au recoltat două probe biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.
Din buletinul de analiză toxicologică nr. 1506/17.10.2012, emis de SML N., a rezultat că inculpatul a avut o alcoolemie de 1,40 g%o la ora Ol50, respectiv 1,25 gr %o, la ora 0250.
Potrivit Raportului de expertiză medico legală nr. 553/R/16.11.2012 privind calculul retroactiv al alcoolemiei la ora 22.40 inculpatul ar fi putut avea o alcoolemie de cca 1,55-1,70g‰.
În ceea ce privește accidentul rutier, instanța a reținut ca factor favorizant al producerii acestuia, pe lângă îmbibația alcoolică peste limita legală a inculpatului, și comportamentul haotic al celor doi pasageri din autovehicul, respectiv martorul I. și, în special, al persoanei decedate – C. C.. Astfel, atât inculpatul cât și martorul I. declară că persoana decedată – C. C. nu purta centura de siguranță ( după cum reiese și din Procesul verbal de cercetare la fața locului), era foarte agitată, încerca încontinuu să mărească volumul instalației audio, se împingea în ceilalți ocupanți ai mașinii, deschidea geamul și ieșea parțial pe geam, lucru care l-a deranjat în mod repetat pe inculpat care le-a și atras atenția în acest sens.
În consecință, instanța a reținut faptul că accidentul rutier ar fi putut fi evitat dacă inculpatul nu s-ar fi urcat la volan sub influența băuturilor alcoolice, în timp ce victima putea evita producerea accidentului dacă nu s-ar fi urcat în autovehiculul condus de o persoană aflată sub influența băuturilor alcoolice sau dacă ar fi avut un comportament corespunzător pe parcursul deplasării și ar fi purtat centura de siguranță. Față de aceste aspecte, instanța a reținut faptul că la producerea accidentului există o culpă concurentă a inculpatului cu a victimei C. C..
În consecință instanța a retinut că faptele săvârșite de inculpat în data de 16.1._ întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de ucidere din culpă, prevăzută de art.178 alin 1,3 Codul penal ( 1968), respectiv art 192 alin 1,2 din noul Cod penal și art 336 Codul penal și de părăsirea locului accidentului de către conducătorul vehiculului implicat într-un accident de circulație, prevăzută de art.89 alin 1 din OUG nr. 195/2002,r, respectiv art 338 Codul penal nou, atât din punct de vedere obiectiv cât și subiectiv.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei, instanța a reținut următoarele:
Instanța a reținut faptul că potrivit dispozițiilor art. 14 C.p.p., atunci când, prin săvârșirea unei infracțiuni se produce o pagubă părților vătămate, repararea acesteia se face de către inculpat, fie în natură, prin restabilirea situației anterioare săvârșirii infracțiunii, fie prin plata unei despăgubiri bănești, în cazul în care repararea în natură nu este posibilă, potrivit dispozițiilor legii civile. Despăgubirea vizează, de asemenea și folosul de care a fost lipsită partea civilă, dar și repararea daunelor morale.
Se mai reține faptul că legea civilă consacră răspunderea pentru fapta proprie a celui care, cu vinovăție, cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită (art. 1357 alin.1 Cod civil), acesta fiind ținut a repara patrimonial orice prejudiciu, fie patrimonial, fie nepatrimonial (art. 1381 alin.1 și 2 raportat la art. 253 alin. 4 Cod civil).
Noul Cod civil tratează în mod expres și distinct despăgubirea datorată în cazul decesului unei persoane (art. 1390), în sensul că aceasta se acordă numai celor îndreptățiți, potrivit legii, la întreținere din partea celui decedat, iar la stabilirea despăgubirii se va ține seama de nevoile celuio păgubit, precum și de veniturile pe care, în mod normal, cel decedat le-ar fi avut pe timpul pe care s-a acordat despăgubirea, cu aplicarea dispozițiilor art 1387-1389.
În ceea ce privește prejudiciul nepatrimonial, potrivit art 1391 alin 2 Codul civil instanța judecătorească va putea, de asemenea, să acorde despăgubiri ascendenților, descendenților, fraților, surorilor și soțului, pentru durerea încercată prin moartea victimei, precum și oricărei persoane care, la rândul ei, ar putea dovedi existența unui asemenea prejudiciu.
Părțile civile sunt îndreptățite la a fi despăgubite patrimonial atât pentru prejudiciul material suferit, cât și pentru cel nepatrimonial, cu condiția dovedirii caracterului cert al prejudiciului invocat, în privința prejudiciului patrimonial, cel nepatrimonial urmând a fi cuantificat pe baza evaluării obiective a instanței, având în vedere suferințele fizice și morale susceptibil, în mod rezonabil, a fi fost cauzate de fapta inculpatului, astfel cum acestea au fost relevate de actele medicale ori de celelalte probe administrate .
În cauză, daune materiale au fost solicitate numai de către partea civilă C. M., reprezentând contravaloarea cheltuielilor de înmormântare ( îmbălsămarea victimei, sicriu, cruce, amenajarea mormântului, transportul acasă, priveghiul și praznicele ulterioare).
Din probatoriul administrat – audierea martorilor M. V., B. M., P. I. - reiese faptul că au fost cheltuite sume de bani pentru înmormântarea victimei, dar acestea nu se ridică în nici un caz la cuantumul solicitat de partea civilă. Astfel, martorii arată că nu au fost cheltuite mai mult de 3000 lei, în condițiile în care înmormântarea a fost una modestă, fără praznic după și doar cu împărțirea a cca. 20 pachete, martorii relatând doar de un praznic ulterior la 6 săptămâni. Adăugând la această sumă și eventualele cheltuieli cu transportul victimei, instanța reține faptul că acordarea unei despăgubiri materiale mai mari de 5000 lei ar reprezenta o îmbogățire fără just temei pentru partea civilă, astfel încât va reține această sumă ca reprezentând contravaloarea echitabilă a daunelor materiale solicitate.
În ceea ce privește daunele morale solicitate de părțile civile, instanța a reținut faptul că întrucât cuantificarea prejudiciului moral nu este supusă unor criterii legale de determinare, daunele morale se stabilesc prin apreciere, ca urmare a aplicării criteriilor referitoare la consecințele negative suferite de cei în cauză, importanța valorilor lezate, măsura în care acestea au fost lezate, etc.
În același sens sunt și reglementările Consiliului Europei referitoare la repararea daunelor morale, adoptate cu ocazia Colocviului de la Londra din perioada 21-25 iunie 1969, dintre care semnificative sunt următoarele: „1. Dauna morală constă în prejudiciul care nu se pretează unei evaluări pecuniare. Semnificația și conținutul său exact prezintă diferențe nesemnificative în diferite sisteme de drept; 5. Despăgubirea are ca scop de a da o compensare sau satisfacție victimei. în anumite cazuri, cuantumul compensației va putea fi determinat și de gravitatea faptei autorului care a cauzat dauna; 6. Repararea trebuie să cuprindă, în afară de despăgubirea bănească și măsuri care să împiedice realizarea, continuarea sau repetarea faptelor dăunătoare; 7. La acordarea despăgubirilor trebuie să se facă distincție între dauna materială și dauna morală.; ...".
Este necesar ca instanța să urmărească ca daunele morale solicitate să nu constituie nici venituri nejustificate pentru partea civilă și nici să nu aibă consecințe pecuniare excesive asupra inculpatului.
În aceste condiții, instanța a avut în vedere la stabilirea daunelor morale solicitate atât situația inculpatului, cât și culpa concurentă a victimei la producerea faptei ilicite, dar și legăturile existente între defunct și părțile civile.
După cum s-a reținut în analiza laturii penale a cauzei, persoana decedată – C. C. nu purta centura de siguranță ( după cum reiese și din Procesul verbal de cercetare la fața locului), era foarte agitată, încerca încontinuu să mărească volumul instalației audio, se împingea în ceilalți ocupanți ai mașinii, deschidea geamul și ieșea parțial pe geam, lucru care l-a deranjat în mod repetat pe inculpat care le-a și atras atenția în acest sens, iar accidentul rutier ar fi putut fi evitat dacă inculpatul nu s-ar fi urcat la volan sub influența băuturilor alcoolice, în timp ce victima putea evita producerea accidentului dacă nu s-ar fi urcat în autovehiculul condus de o persoană aflată sub influența băuturilor alcoolice sau dacă ar fi avut un comportament corespunzător pe parcursul deplasării și ar fi purtat centura de siguranță.
În ceea ce privește legăturile afective existente între defunct și părțile civile, după cum au relatat martorii audiați la solicitarea părților civile, acestea nu erau din cele mai bune, inculpatul nu îi ajuta pe părinți ci le crea mai mult probleme, defunctul trăia și se gospodărea singur, împreună cu o altă persoană, defunctul nu era un sprijin al familiei, părinții fiind afectați, dar nu în mod deosebit, nici sora nefiind afectată în mod deosebit întrucât defunctul era cel care crea probleme în familie.
Cu toate acestea, instanța a reținut faptul că orice persoană este afectată emoțional de pierderea unui membru al familiei, chiar dacă acesta este ,,oaia neagră” a familiei din care face parte, urmând a acorda daune morale părților civile având însă în vedere aspectele anterior menționate.
În consecință, instanța a acordat părților civile C. M. și C. P. câte 10.000 lei și părților civile C. P., P. F. și R. E. câte 5.000 lei, cu titlul de daune morale.
Instanța a apreciat că aceste sume sunt proporționale cu suferința psihică la care au fost supuse părțile civile în urma decesului fiului, respectiv fratelui și asigură acestora o satisfacție echitabilă în raport cu suferința cauzată de decesul acestuia.
Instanța a apreciat că în cauză se impune a fi obligat asigurătorul la plata de despăgubiri către părțile civile, aceasta întrucât, potrivit art. 54 alin. 2 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurările în România, cu modificările și completările ulterioare, drepturile persoanelor păgubite prin accidente produse pe teritoriul României de vehicule aflate în proprietatea persoanelor asigurate în străinătate se exercită împotriva asigurătorului prin reprezentanțele de despăgubiri sau prin Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România, după caz, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 48 alin. 2, iar potrivit art. 55 alin. 1 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurările în România, cu modificările și completările ulterioare, despăgubirile se plătesc de către asigurător persoanelor fizice sau juridice păgubite. În cauză, autovehiculul condus de inculpat avea asigurare de răspundere civilă valabilă la data producerii accidentului, asigurător fiind BUL INS INSURANCE COMPANY – prin . DE ASIGURARE REASIGURARE SRL BUCUREȘTI.
În consecință, instanța a dispus obligarea părții responsabile civilmente BUL INS INSURANCE COMPANY – prin . DE ASIGURARE REASIGURARE SRL BUCUREȘTI să plătească părții civile C. M. suma de 5000 lei, cu titlu de daune materiale, sumă ce urmează a fi indexată cu rata indicelui de inflație și va obliga partea responsabilă civilmente BUL INS INSURANCE COMPANY – prin . DE ASIGURARE REASIGURARE SRL BUCUREȘTI să plătească părților civile C. M. și C. P. câte 10.000 lei și părților civile C. P., P. F. și R. E. câte 5.000 lei, cu titlul de daune morale, urmând a respinge restul pretențiilor civile ca neîntemeiate.
În temeiul art. 274 alin 1 Codul de procedură penală a dispus obligarea inculpatului la plata către stat a cheltuielilor de judecată în cuantum de 1000 lei ( din care 400 lei din faza de urmărire penală).
- Dipozitii legale relevante:
Art. 417 C. pr. pen. - Efectul devolutiv al apelului și limitele sale
(1) Instanța judecă apelul numai cu privire la persoana care l-a declarat și la persoana la care se referă declarația de apel și numai în raport cu calitatea pe care apelantul o are în proces.
(2) În cadrul limitelor prevăzute la alin. (1), instanța este obligată ca, în afară de temeiurile invocate și cererile formulate de apelant, să examineze cauza sub toate aspectele de fapt și de drept.
Art. 418 C.pr.pen.- Neagravarea situației în propriul apel
(1) Instanța de apel, soluționând cauza, nu poate crea o situație mai grea pentru cel care a declarat apel.
(2) De asemenea, în apelul declarat de procuror în favoarea unei părți, instanța de apel nu poate agrava situația acesteia.
Art. 1381 C. civ.- Obiectul reparației
(1) Orice prejudiciu dă dreptul la reparație.
(2) Dreptul la reparație se naște din ziua cauzării prejudiciului, chiar dacă acest drept nu poate fi valorificat imediat.
(3) Dreptului la reparație îi sunt aplicabile, de la data nașterii sale, toate dispozițiile legale privind executarea, transmisiunea, transformarea și stingerea obligațiilor.
Art. 1385 C. civ.- Întinderea reparației
(1) Prejudiciul se repară integral, dacă prin lege nu se prevede altfel.
(2) Se vor putea acorda despăgubiri și pentru un prejudiciu viitor dacă producerea lui este neîndoielnică.
(3) Despăgubirea trebuie să cuprindă pierderea suferită de cel prejudiciat, câștigul pe care în condiții obișnuite el ar fi putut să îl realizeze și de care a fost lipsit, precum și cheltuielile pe care le-a făcut pentru evitarea sau limitarea prejudiciului.
(4) Dacă fapta ilicită a determinat și pierderea șansei de a obține un avantaj sau de a evita o pagubă, reparația va fi proporțională cu probabilitatea obținerii avantajului ori, după caz, a evitării pagubei, ținând cont de împrejurări și de situația concretă a victimei.
Art. 1386 C. civ. - Formele reparației
(1) Repararea prejudiciului se face în natură, prin restabilirea situației anterioare, iar dacă aceasta nu este cu putință ori dacă victima nu este interesată de reparația în natură, prin plata unei despăgubiri, stabilite prin acordul părților sau, în lipsă, prin hotărâre judecătorească.
(2) La stabilirea despăgubirii se va avea în vedere, dacă prin lege nu se prevede altfel, data producerii prejudiciului.
(3) Dacă prejudiciul are un caracter de continuitate, despăgubirea se acordă sub formă de prestații periodice.
(4) În cazul prejudiciului viitor, despăgubirea, indiferent de forma în care s-a acordat, va putea fi sporită, redusă sau suprimată, dacă, după stabilirea ei, prejudiciul s-a mărit, s-a micșorat ori a încetat.
Art. 1391 C. civ - Repararea prejudiciului nepatrimonial
(1) În caz de vătămare a integrității corporale sau a sănătății, poate fi acordată și o despăgubire pentru restrângerea posibilităților de viață familială și socială.
(2) Instanța judecătorească va putea, de asemenea, să acorde despăgubiri ascendenților, descendenților, fraților, surorilor și soțului, pentru durerea încercată prin moartea victimei, precum și oricărei alte persoane care, la rândul ei, ar putea dovedi existența unui asemenea prejudiciu.
(3) Dreptul la despăgubire pentru atingerile aduse drepturilor inerente personalității oricărui subiect de drept va putea fi cedat numai în cazul când a fost stabilit printr-o tranzacție sau printr-o hotărâre judecătorească definitivă.
(4) Dreptul la despăgubire, recunoscut potrivit dispozițiilor prezentului articol, nu trece la moștenitori. Aceștia îl pot însă exercita, dacă acțiunea a fost pornită de defunct.
(5) Dispozițiile art. 253-256 rămân aplicabile.
5.Analizând sentința penală apelată prin prisma criticilor formulate de apelant, cat si din oficiu sub toate aspectele de fapt si de drept Curtea gaseste fondate apelurile pentru considerentele pe care le vom expune în continuare:
6.Prima instanță a retinut în mod just situația de fapt; așa cum rezultă din probele administrate în cauză.
În aceste condiții soluția de condamnare pronuntată de prima instanță apare ca fiind legală prin raportare la dispozițiile art. 396 alin. 1,2 C. pr. pen.
Individualizarea judiciara a pedepsei aplicată inculpatului s-a facut de prima instanta cu observarea criteriiilor generale prev. de art. 74 C. pen.; gravitatea infracțiunii comise de inculpat fiind ridicată dat fiind faptul ca vizează viața victimei; împrejurarile în care a fost comisă, durata acesteia; conduita inculpatului după comiterea infracțiunii, vârsta, sanatatea si situația sa familială și socială.
Toate acestea relevă temeinicia solutiei primei instante raportat la sanctiunea aplicată.
- Pe latura civilă Curtea primeste favorabil critica vizând cuantumul despăgubirilor civile acordate părtilor civile:
Partile civile au solicitat prin actul de sesizare ca despagubirile civile să fie actualizate cu rata indicelui de inflație și sa fie purtatoare de dobandă legală până la data executarii efective.
Prima instanță a determinat in mod just cuantumul despagubirilor civile care sa realizeze o justa reparatie prin echivalent a prejudiciului –moral, respectiv material- încercat de fiecare parte civilă.
Cu toate acestea prima instanta a dispus obligarea la plata despagubirilor civile numai prin raportare la indicele de inflație și nu in limitele solicitate de partile civile.
Curtea constată. asa cum am precizat deja, ca prima instanta a facut o dimensionare justa a despagubirilor civile acordate partilor civile.
Potrivit art. 1381 alin. 2 C. civ. ,,Dreptul la reparație se naste in ziua cauzarii prejudiciului, chiar dacă acest drept nu poate fi valorificat imediat,,, iar potrivit art. 1385 alin. 1 C. civ. ,,Prejudiciul se repară integral, dacă prin lege nu se prevede altfel,,
Fată de dispozitiile normative menționate instanța de apel retine ca partile civile au dreptul la despagubiri civile pentru reparatia prin echivalent a prejudiciilor încercate prin decesul victimei, ca urmare a faptei ilicit penale reținută în sarcina inculpatului. Reparația acordată trebuie să fie integrală – nu există o dispoziție normativă care să impună o limitare. În condițiiile în care situația economică determină o influență semnificativă a inflației asupra monedei naționale Curtea socoteste că se impune o actualizarea a despagubirilor civile acordate cu rata indicelui inflației. Pentru perioada ulterioară ramanerii definitive a prezentei si data executarii efective despagubirile civile se impun a fi purtatatoare de daune moratorii sub forma dobânzilor penalizatoare pentru zilele întârziere.
În atare condiții Curtea gaseste pe această linie întemeiate criticile partilor civile si le primește favorabil drept pentru care reformează sentința penală apelată potrivit dispozitivului prezentei.
8 Menține celelalte dispozitii ale sentinței penale apelată.
- În baza art. 275 alin. 3 C. Pr. P.. cheltuielile judiciare din apel rămân in sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
1. În baza art. 421 alin. 1 pct. 2 lit. a C. pr. pen. admite apelurile declarate de părțile civile C. P., C. M., C. P., R. E. și P. F. și în consecință:
2. Desființează în parte sentința penală nr. 111/2014 a Judecătoriei B. și în rejudecare:
3. pe latură civilă:
Obligă partea responsabilă civilmente BUL INS Insurance Company prin . de Asigurare reasigurare SRL București la plata către partea civilă C. M. a sumei de 5000 lei despăgubiri civile pentru daune materiale, actualizată cu rata indicelui de inflație, plus dobânda legală de la data rămânerii definitive a prezentei și până la data executării efective.
Obligă partea responsabilă civilmente BUL INS Insurance Company prin . de Asigurare reasigurare SRL București la plata către părțile civile C. M. și C. P. a câte_ lei, respectiv către părțile civile C. P., P. F. și R. E. a câte 5000 lei, despăgubiri civile pentru daune morale actualizată cu rata indicelui de inflație, plus dobânda legală de la data rămânerii definitive a prezentei și până la data executării efective.
Obligă partea responsabilă civilmente BUL INS Insurance Company prin . de Asigurare reasigurare SRL București la plata către părțile civile C. M., C. P., C. P., P. F. și R. E. a sumei de 5000 lei cheltuieli judiciare.
4. Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
5.Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Dispune avansarea din fondurile MJ a sumei de 300 lei onorariu pentru avocatul din oficiu.
6. Definitivă.
7. Pronunțată în ședință publică astăzi 12.06.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
D. C. pt. A. S.- aflat în C.O.
PREȘEDINTE DE COMPLET GREFIER
P. E.
Red. sent. F. L. A.
Red. dec. apel D.C./ 22.06.2015
Tehnored. P.E. /22.06.2015/ 10 EX
| ← Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr.... | Lovirea sau alte violenţe. Art. 180 C.p.. Decizia nr. 616/2015.... → |
|---|
